StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Piata monetar-valutara si inflatia
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul pietei valutare si organizarea ei in economia romaniei



Piata valutara - ca o componenta a pietei monetare - exista si functioneaza in stransa legatura cu piata bunurilor economice, piata capitalului si piata fortei de munca. in cadrul acestei piete are loc comertul cu valute, respectiv cu monede de circulatie internationale prin operatii de vanzare-cumparare la dere sau la termen.
Valuta apare ca o componenta a devizelor - care insumeaza toate instrumentele utilizate pentru efectuarea de plati intre tari - alaturi de :
- unitatile monetare artificiale : DST, ECU, AMU ;
- instrumentele de plata exprimate in valuta (cecuri, mijloace electronice);
- instrumente de credit, pe termen scurt si documente de plata, exprimate in valuta (cambii, bilete la ordin, ordin de plata, ordine de varsamant si de virament etc.);
- titlurile financiare exprimat


e in valuta (actiuni, obligatiuni, titluri de proprietate etc).
Notiunea de valuta desemneaza, asadar, monedele nationale care sunt utilizate in mod efectiv in platile si plasamentele internationale. Ea se poate afla in circulatie, fie sub forma numerarului (avand ca utilizare mai restransa), fie sub forma de valuta in cont (a disponibilului in contul bancar al detinatorului) din care platile se fac prin operatii bancare curente. in functie de regimul valutar, care reglementeaza sfera si aria de utilizare a monedelor nationale ca mijloace de plata internationale, deosebim:
- monede neconrtibile sau numai cu conrtibilitate interna, care nu pot fi preschimbate in alte valute, decat in anumite cantitati si conditii strict reglementate. De regula, ele sunt folosite ca mijloace de plata internationale numai pe piata nationala;
- monede transferabile (rubla transferabila) care imbraca forma unor disponibilitati in cont, la o banca (BICE) ce pot fi transferate (fara a fi conrtite) in contul (altui partener) deschis la aceeasi banca, pentru stingerea unei obligatii;
- monede conrtibile, sunt in principiu acelea care pot fi preschimbate liber, in alte valute, prin vanzare-cumparare, de orice agent economic (rezident sau nerezident) in sume nelimitate, indiferent de destinatia lor ;
- monede liber-utilizate sau superconrtibile sunt cele ce au conrtibilitate deplina si indeplinesc simultan doua conditii: detin preponderenta ca moneda de tranzactie in schimburile internationale si constituie in mod curent obiect de vanzare-cumparare pe piata schimbului valutar. Dintre valutele liber-folosite cele mai importante si mai utilizate sunt: dolarul SUA, yenul japonez, marca germana, lira sterlina, francul francez. Statutul de superconrtibilitate acordat acestor monede se extinde si la moneda internationala, DST, definita pe baza celor cinci monede.
Un loc aparte il ocupa eurovalutele, care desemneaza depozite monetare, exprimate intr-o valuta conrtibila, depuse de catre proprietarii lor la banci comerciale situate in afara tarii emitente a valutei date. Pentru ca o operatie sa fie considerata drept operatie cu eurovaluta, trebuie indeplinite doua conditii: a) valuta utilizata sa fie straina in raport cu tara in care se desfasoara operatia; b) nici una din partile contractante sa nu fie rezident al tarii emitente a valutei respecti. Eurovalutele sunt utilizate preponderent in relatiile economice externe.
Asadar, utilizarea monedelor nationale ale tarilor in context international ridica problema conrtibilitatii lor, a certificatului lor de calitate".
Conrtibilitatea reprezinta insusirea legala a unei monede de a fi preschimbata cu o alta moneda, in mod liber, prin vanzare-cumparare pe piata, pe baza cererii si ofertei, neexistand restrictii cu privire la suma preschimbata, scopul preschimbarii (plata pentru tranzactii curente sau miscari de capital); calitatea celui care face preschimbarea (rezident sau ne rezident).
Pentru orice moneda nationala conteaza, in primul rand, asigurarea conrtibilitatii interne care se realizeaza prin calitatea bunurilor si serviciilor cu care se garanteaza masa de semne banesti aflate in circuitul intern, dar si cel extern. Bunurile de calitate si competiti valoric vor reprezenta intotdeauna o garantie pentru detinatorul strain de semne banesti ale tarii care asigura din productia sa bunurile respecti.
Conditia conrtibilitatii interne fiind asigurata, atunci se poate pune si problema respectarii cerintelor conrtibilitatii externe prin limitarea restrictiilor privind miscarea monedei nationale in operatiile de plati externe.
Trecerea la conrtibilitatea unei monede are un rol deosebit si multiple consecinte, mai ales poziti, daca procesul a fost pregatit in mod riguros.In primul rand, conrtibilitatea permite determinarea, in mod real, a eficientei comertului exterior; in conditiile conrtibilitatii monedei nationale, raporturile dintre preturile interne si externe reflecta raporturile privind productivitatea si costurile sale.In al doilea rand, liberalizand circulatia monedei pe international devine posibila silirea cursului valutar si, in general, a valorii monedei nationale pe o baza economica, determinata de cererea si oferta de pe piata valutara internationala.In al treilea rand, in conditiile conrtibilitatii, produsele nationale intra intr-o competitie autentica cu produsele celorlalte tari, agentii economici interni sunt stimulati in directia unei activitati performante, a unei productivitati si renilitati cat mai ridicate si imbunatatirii substantiale a calitatii produselor.In al patrulea rand, conrtibilitatea monedei nationale ofera rezidentilor multiple si eficiente posibilitati de actiune pe piata externa. Astfel, in calitate de importatori, ei pot efectua plati in moneda nationala, eliminand o serie de cheltuieli suplimentare legate de procurarea mijloacelor de plata straine (comisioane bancare, dobanzi) in cazul monedei neconrtibile. in situatia de exportator, marfurile pot fi vandute in moneda nationala sau orice alta valuta in functie de interesele agentilor economici.
Asadar, conrtibilitatea monedei nu poate fi un scop in sine si cu atat mai putin o simpla operatie monetara; ea reprezinta un mijloc de asigurare si sprijinire a dezvoltarii economiei. Ca urmare, trecerea la conrtibilitate trebuie pregatita cu atentie prin asigurarea unei strategii corespunzatoare, care coreleaza mai multe elemente :
a) consolidarea economiei nationale, sporirea capacitatii ei de a produce bunuri si servicii de calitate, intr-o structura dirsificata, competiti pe pietele externe ;
b) apropierea nilului productivitatii factorilor de productie de cel existent pe mondial, mai ales in ramurile furnizoare de marfuri pentru export in scopul realizarii unei corespondente intre preturile de pe piata interna si preturile mondiale pentru un export eficient;
c) silirea unui curs de schimb valutar justificat din punct de dere economic, care sa reflecte corect raporturile valorice dintre moneda nationala si celelalte valute;
d) crearea unui volum adecvat de rezer valutare pentru a face fata cererilor din partea detinatorilor straini de moneda nationala, realizarea anumitor interntii ale autoritatilor monetare pe piata valutara in scopul mentinerii cursului valutar al monedei nationale in limite normale.
Avand in dere rolul si implicatiile conrtibilitatii monetare, realizarea conrtibilitatii leului trebuie inteleasa ca parte integranta a procesului de creare in Romania a sistemului de parghii economice si instrumente de ordin financiar in scopul functionarii mecanismului economiei de piata. in prezent, Romania realizeaza conrtibilitatea limitata a leului. Aceasta inseamna ca: leul se poate schimba liber pe orice valuta numai in interiroul tarii; conrtibilitatea leului este limitata la operatii de cont curent; persoanele fizice si juridice pot cumpara valuta numai in anumite conditii; agentii economici isi pastreaza proprietatea asupra valutei. Cu alte cuvinte, moneda noastra nationala, cu tot statutul sau de conrtibilitate limitata, intra in operatii specifice pietei monetare internationale, cum sunt:


- schimbul valutar;
- evaluarea bunurilor destinate exportului sau pronite din import;
- iesirea, dar limitata, pe piata externa.In contextul reformei pentru tranzitia la economia de piata, Romania actioneaza pentru realizarea conrtibilitatii depline a leului.
Organizarea pietei valutare presupune existenta unui cadru institutional, a unor reglementari specifice si a unei motivatii adecvate fiecarui tip de operatie.
Motivatiile operatiilor de pe piata valutara sunt multiple, intre acestea subliniem:
a) motivatii economice ce decurg din necesitatea procurarii mijloacelor de plata internationale, care apoi sunt folosite in relatiile de schimb ;
b) motivatii de asigurare impotriva riscului valutar determinate de rapiditatea modificarii cursului valutar in timp, in functie de cererea si oferta de dirse valute;
c) motivatii speculati legate de dorinta obtinerii unui castig ca urmare a modificarii cursului valutar sau a diferentelor de dobanda la fondurile exprimate in diferite monede;
d) motivatii tehnice, de echilibrare a pietei cand exista o cerere neacoperita, procedand la vanzarea de moneda sau o oferta excedentara - (cand se cumpara moneda).
Participantii la piata valutara sunt: bancile comerciale, bursele de valori; casele de schimb valutar; persoane si institutii pe post de brokeri sau dealeri.
De regula, bancile comerciale efectueaza operatii cu caracter economic si in scop asigurator prin vanzare-cumparare la dere si la termen; de asemenea si casele de schimb valutar efectueaza operatii la dere (imediate) in aceleasi scopuri economice (acoperirea unor nevoi). Bursele de valori completeaza activitatea bancilor cu operatii de vanzare-cumarare in scopuri speculati.
O parte din subiectii de pe piata valutara genereaza cererea si oferta de valuta (respectiv: operatorii comercianti ce realizeaza activitati de comert international si operatori speculatori), in vreme ce o alta parte concretizeaza cererea si oferta de valuta, silesc cursul de schimb, efectueaza tranzactii cu valute (Banca de emisiune, banci comerciale, case de schimb valutar etc).
Obiectul pietei valutare il formeaza ansamblul de fluxuri, cum ar fi: vanzarea--cumpararea de valute conrtibile ; schimbarea unei valute efecti pe valuta in cont sau inrs; vanzarea-cumpararea de efecte de comert exprimate in ECU1. Schimbul valutar poate aa ca obiect fie bani in numerar (schimb manual" sau turistic") fie preschimbarea monedei nationale in devize scripturale (schimb tras").
Cererea si oferta de valuta se constituie in baza unor procese specifice ce tin de evolutia economiilor nationale si a relatiilor economice internationale. Cererea de valuta defineste nevoia de valuta ce poate fi satisfacuta prin cumparare dar in conformitate cu normele pietei valutare si cu evolutia cursului de schimb. De regula cererea de valuta are ca mobiluri: extinderea sau/si modernizarea activitatilor economice; protejarea sau apararea impotriva unei evolutii nefavorabile a cursului de schimb al unor monede nationale si chiar interese speculati de profit. Oferta de valuta desemneaza disponibilitatile valutare ce pot fi vandute la piata, in functie de nilul cursului de schimb. Ea se constituie pe baza depozitelor bancare si a banilor agentilor economici care-si desfasoara activitatea in comert, agricultura, industrie, asigurari etc. Cat priste oferta de devize, aceasta rezulta mai ales de la exportatorii de bunuri, de la agentii economici care executa servicii in alte tari sau din intrarile de capitaluri straine.
Dupa continutul lor, operatiile pe piata valutara se grupeaza in: operatii la dere (curente) si operatii la termen.
Operatiile valutare la dere constau in cumpararea sau vanzarea de valuta ce trebuie schimbata, efectiv, in limitele a doua zile lucratoare din momentul incheierii tranzactiei. Ele se mai numesc si operatii curente si detin ponderea cea mai mare in cadrul schimburilor de valuta in cont. Prezinta interes prin aceea ca usureaza mult relatiile de import-export si contribuie la reglementarea unor decontari financiare privind institiile directe, institiile de portofoliu (titluri de valoare), unele plasamente de capital pe termen scurt etc.
Operatiile valutare la termen cuprind vanzarea si cumpararea de valuta ce se tranzac-tioneaza la cursul silit in momentul contractarii si se finalizeaza prin livrarea valutei si plata ei la un termen ulterior, mai mare de doua zile lucratoare. Ele pot fi simple si complexe. Operatiile simple constau in cumpararea de catre un operator a unei valute la o a



numita data, ca operatie la dere; aceasta valuta fiind vanduta in aceeasi zi ca operatie la termen. Operatiile complexe reprezinta imbinarea a doua operatii valutare simultane si opuse (una de vanzare si alta de cumparare) sau la scadente diferite (una la dere si alta la termen).
Asadar, in derea procurarii cantitatii de valuta necesare unui import, pentru plati externe sau pentru procurarea de moneda nationala pe baza unei sume in valuta, participantii la piata valutara recurg la operatiile de vanzare-cumparare, la dere sau la termen.
Pe baza diferentelor ce apar intre cursurile valutare la termen si la dere se dezvolta operatiile de specula, in scopul obtinerii de castiguri. Ele se sprijina pe evolutiile diferite dintre cerere si oferta; cand se preconizeaza o crestere a cursului unei valute, speculatorul cumpara valuta respectiva, iar in caz contrar o va vinde.
Posibilitatea obtinerii unui castig din modificarile de curs valutar sau din diferenta de dobanda poate genera alaturi de operatiile speculati si operatii de arbitraj valutar. Acestea din urma constau in alegerea cailor optime de efectuare a operatiilor de vanzare --cumparare a valutelor, urmarind, mai ales, valorificarea unor depozite in valuta prin obtinerea unei dobanzi de depozit care sa compenseze deprecierea cursului sau/si obtinerea unor castiguri din specularea diferentelor de curs.
Una din operatiile valutare utilizate mult, datorita capacitatii sale de a preni riscul pierderii si de a obtine chiar profituri este hidging-ul valutar. Operatiile valutare de tip hidging constau in a cumpara o valuta la o data determinata, ca operatie curenta, pe care apoi agentul economic o vinde, in aceeasi zi, printr-o operatie la termen.
Vanzarea-cumpararea valutelor se face la cursul de schimb valutar. El constituie raportul valoric dintre doua monede nationale diferite, respectiv pretul unei unitati monetare dintr-o tara exprimat in unitati monetare din alte tari.
Cursul valutar este considerat pretul cel mai sintetic" dintr-o economie, deoarece influenteaza relatiile economice, politice si sociale, constituind totodata un instrument important al politicii economice.
Cursurile valutare pot fi clasificate dupa diferite criterii. Astfel, dupa modul de formare, exista cursul valutar oficial si cursul valutar de piata, denumit uneori si curs valutar liber.
Cursul valutar oficial este cel silit de autoritatile monetare (cel mai adesea de Banca Centrala) ale unui stat. Diminuarea cursului valutar oficial se numeste devalorizare, iar marirea lui, revalorizare.Intr-o serie de tari, mai ales cu moneda neconrtibila se foloseste cursul oficial cu prima care se obtine prin adaugarea la cursul oficial a unei prime valutare de catre autoritatile monetare din tara respectiva. Acest curs se foloseste, de regula, in schimburile ce fac parte din comertul invizibil si are ca scop stimularea intrarilor de valuta in tara.
Cursul valutar de piata se sileste pe pietele valutare, pentru monedele conrtibile. El este, prin definitie, un curs variabil, flotant, modificandu-se in timp (chiar zilnic) si pe diferite piete valutare sub influenta a numerosi factori. Acest curs exprima, de fapt, raportul real de valoare dintre monede.
Cursul de schimb valutar este sensibil la un numar mare si eterogen de factori care se pot grupa in:
- factori externi: situatia balantei de plati externe; raportul dintre cererea si oferta de resurse valutare;
- factori interni: grupul pret-inflatie-putere de cumparare; grupul dobanda-credit--masa monetara; grupul factorilor economici, politici, psihologici etc.
Balanta de plati, dependenta, la randul sau, de mersul economiei nationale (preturi, calitatea produselor) si de competitia si conjunctura internationala pentru produsele si serviciile exportate sau importate, influenteaza cursul monedei nationale: fie direct, prin
aspectul nefavorabil care rezulta in urma incheierii cu deficit al balantei de plati externe. Posesorii monedei nationale in cauza nu mai au garantia ca economia nationala emitenta a monedei detinute de ei va onora cu produse competiti sumele existente in strainatate, intr-o asemenea situatie, posesorii de moneda vor proceda la vinderea ei, creand o stare de neincredere in respectiva moneda si deci o scadere a cursului sau pe Piata externa, incheierea cu excedent a balantei de plati externe determina o crestere a cursului valutar; fie prin intermediul raportului cerere-oferta, desi modificarea de curs valutar nu respecta o relatie de proportionalitate fata de raportul cerere-oferta, sensul este opus : in cazul in care oferta este mai mare ca cererea cursul economic se abate de la cursul central in sensul diminuarii (prima parte a urii), daca oferta este egala cu cererea (mijlocul urii) cursul economic este egal cu cel central si daca oferta scade sub cerere (ultima parte a urii) cursul economic creste peste cursul central.
Problema evolutiei cursului valutar se cere a fi explicata si in stransa legatura cu factorii interni care ii asigura baza de plecare (puterea de cumparare) si silitatea sau insilitatea; mai mult, factorii interni determina si evolutia factorilor externi, iar modificarile cursului pe extern impun si schimbari pe intern.
Un anumit rol asupra evolutiei cursului de schimb valutar, mai ales pe termen scurt, il pot aa si factorii de ordin psihologic, cum ar fi psihoza unui posibil conflict intre doua sau mai multe state, posibilitatea unor convulsii sociale in unele tari. Totodata, in functie de rezerle valutare ale statului, bancile centrale intervin pe piata valutara pentru a imprima o anumita evolutie cursurilor de schimb valutar, in concordanta cu obiectile economice si financiare urmarite de gurne.
Un factor important cu impact deosebit asupra cursului valutar il reprezinta si nilul si evolutia inflatiei. Deprecierea interna a unei monede antreneaza pe termen lung deprecierea generalizata externa a acesteia in raport cu alte monede. Asta inseamna ca monedele tarilor care inregsitreaza o rata mai ridicata de inflatie se vor deprecia in raport cu monedele tarilor cu care intra in relatii si care se caracterizeaza printr-o rata mai mica de inflatie, si inrs: monedele tarilor care cunosc o rata mai mica de inflatie vor fi mai competiti in raport cu celelalte.
Pe fondul efectelor generate de modificarea cursului valutar, practica monetara interna si internationala a sintetizat si aplicat o serie de metode de dirijare a acestuia, in sensul de a limita mai mult sau mai putin atat abaterile cursului economic fata de cursul oficial sau central, cat si modificarile de la o perioada la alta a cursului oficial.In acest context, prezinta interes metoda cursurilor flotante. Ea implica, in principal, liberalizarea cursului valutar, lasandu-l sa oscileze in functie de cerere si oferta si in functie de ceilalti factori economici si monetari (parte explicata mai sus). Dincolo de avantajele economice si monetare pe care le implica (eliminarea practicii costisitoare a interntiei pe piata monetara cu fonduri din rezerva valutara pentru sprijinirea monedei nationale, stimularea economiei pentru a se adapta competitiei de pe pietele externe, cursul scazut stimuland exportul; realizarea unei cresteri economice insotita de reducerea somajului etc.) flotarea libera a cursului valutar a insemnat sporirea riscului in relatiile economice externe, prin amplificarea riscului valutar1 si stimularea proarii inflatiei prin intermediul relatiilor economice internationale.
Operatiile pe piata valutara se fac in principal prin intermediul bancilor. Sumele folosite pe aceasta piata reprezinta, mai ales, depozite bancare, bani de cont la diferite institutii financiare; banii in numerar ocupand o pondere foarte mica.In calitate de subiecti, pe piata valutara apar: bancile, ca operatori principali; operatorii comercianti (firme industriale, comerciale) care desfasoara operatii de comert exterior; intermediarii din comertul exterior (indeosebi brokerii); operatorii speculatori (persoane fizice si juridice).In tara noastra, fiinteaza piata valutara interbancara unde se efectueaza direct operatii de vanzare-cumparare de valute, fara limitarea sumelor, la cursuri liber negociate pe tot timpul zilei. Mecanismul si modalitatile de organizare a acestei piete au intrat in vigoare de la 1 august 1994 si succed primei piete libere care s-a deschis la Bucuresti, in februarie 1991, organizata ca fixing de genul licitatiei inchise sau ferme. in conditiile acestei piete, agentii economici pot retine integral incasarile in valuta din operatii de export, vanzatorii si cumparatorii de valuta pot dispune, oricand in decursul zilei de lucru, ordine care vor fi executate, iar Banca Nationala are rolul de reglementare si supraghere, fiind, in acelasi timp, obligata sa sileasca si sa publice cursul valutar al leului.
Ca urmare, sistemul nostru bancar trebuie sa participe constant la operatiile de determinare a etalonului-leu, in conditiile pietei externe si a cursurilor valutare, real si economic. Pentru determinarea cursului valutar al leului, Banca Nationala a Romaniei a adoptat cursul valutar format prin licitatie, pe baza raportului cerere-oferta.
Concret, se urmareste, pe de o parte, cererea de dolari (sau alte valute) mai ales pentru achitarea importurilor, care rezulta din corelarea cererii de marfuri din import cu cererea la import a firmelor romanesti. Pe de alta parte, raportul cerere-oferta urmareste si oferta de dolari adusa in economie de catre exportul de marfuri si servicii pornind de la oferta de bunuri romanesti pe piata externa si cererea de bunuri romanesti pe aceasta piata. incepand cu 1 august 1994 cursul valutar al leului se determina ca un curs valutar economic de referinta rezultand din operatiile concrete de vanzare-cumparare de valuta inregistrate in fiecare zi lucratoare.
Pe piata valutara interbancara se pot realiza atat vanzari si cumparari de valute la dere, cat si la termen, avand ca participanti principali bancile comerciale. Ele pot participa atat in nume si cont propriu, cat si in nume propriu, dar in contul clientilor. Bancile participante isi fac cunoscut (afiseaza) cursul propriu la vanzare si la cumparare. Acest curs silit in functie de cererea si oferta fiecarei banci nu este rupt nici de cursul oficial si nici de cursurile celorlalte banci care actioneaza pe piata interbancara, intrucat clientii isi pot alege orice banca la care cursul le este cel mai connabil si, in plus, bancile vand si cumpara unele de la altele.
Intermediarii autorizati pe piata interbancara au obligatia, de regula, sa afiseze cursurile la dere si la termen pentru urmatoarele valute conrtibile: dolarul SUA, marca germana, francul francez, francul eltian, lira sterlina si lira italiana. Daca ordinele de vanzare primite de banci sau alti intermediari autorizati de la clientii lor nu se cer a fi justificate, cele de cumparare trebuie insotite de o documentatie adecvata. Sarade cumparate nu pot fi folosite decat in scopul in care au fost procurate; in caz contrar acestea vor fi revandute pe piata interbancara in cel mult 7 zile de la expirarea termenelor.In situatia in care ordinul depaseste puterea de cumparare a unei banci sau banca este in situatia de a vinde anumite cantitati de valuta, solicitatorii vor iesi" pe piata interbancara realizand operatiile in cauza cu banca ce le propune cursul cel mai favorabil.
Prin crearea si functionarea pietei valutare interbancare in tara noastra se realizeaza o apropiere de pietele valutare din tarile in care tranzactiile au loc in monede integral conrtibile.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata monetar-valutara si inflatia

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics