StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Oferta de marfuri in economie
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Innoirea produselor si diversificarea ofertei de marfuri



Multiplicarea si reinnoirea continue a sortimentului de produse, in cadrul pietei, reprezinta o reflectare a modificarilor profunde care intervin in nevoile consumatorilor, in mecanismul formarii si a satisfacerii. La aceasta se adauga faptul ca deprecierea fizica si scaderea utilitatii unui produs sunt amplificate continuu de deprecierea functionala, in special prin aparitia de noi produse. Drept urmare, procesul de diversificare a ofertei de marfuri imbraca doua importante aspecte: largirea continua a gamei sortimentale prin aparitia produselor noi, care se adauga celor existente, si schimbarea structurii sortimentelor, prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi; diferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential.


Largirea continua a gamei sortimentale, prin
aparitia produselor noi, si schimbarea structurii sortimentelor, p


rin inlocuirea unora dintre acestea cu noile produse
» Notiunea de produs nou are in vedere un bun material ce prezinta elemente constructive, functionale, fiabilitate, mentenabilitate, lente estetice, ergonomice, comerciale, precum si componente acorporale deosebite, realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Data fiind intretinerea ariei de aspecte acoperite de noutate, in acest domeniu produsele noi pot fi grupate astfel: produse absolut noi, care apar pentru prima data pe piata, cum a fost, de pilda, la vremea sa, televizorul; produse noi cu caracteristici functionale superioare, diferite de cele existente pe piata, contribuind la satisfacerea unor necesitati rezolte si anterior cu alte marfuri similare, cazul televizorului color; produse ameliorate, care au parametrii functionali, estetici si comerciali superiori celor ai bunurilor existente, cum ar fi, de exemplu, cazul televizoarelor ameliorate fie in directia multiplicarii canalelor de receptie, sau adaugarea unor noi functionalitati; produse ce largesc gama sortimentala existenta prin crearea de rietati noi ale aceluiasi bun, cazul televizoarelor diversificate in functie de marimea ecranului.
pentru a contribui la satisfacerea tot mai deplina si intr-un grad mai ridicat a exigentelor consumatorilor .
» Un alt aspect, care trebuie avut in vedere in legatura cu innoirea produselor si cu diversificarea ofertei, se refera la faptul ca produsele care apar, formand oferta din cadrul pietei, pot avea o "viata" mai lunga sau mai scurta, fiecare conturandu-si propriul sau "ciclu de viata". Notiunea "ciclul de viata al unui produs" desemneaza perioada in cadrai careia bunul respectiv exista pe o anumita piata, respectiv interlul cuprins intre finalizarea produsului de catre producator si nzarea sa prin intermediul unui nzator catre consumatorul final sau intermediar. Ciclul de viata al produselor nu trebuie confundat cu durata de viata fizica sau cu ciclul de utilizare a acestuia, care are in vedere timpul scurs intre faza finala a fabricatiei unui exemplar dintr-un produs si distrugerea sau casarea sa de catre consumator .
Asa dupa cum se poate obser din ura 6-l, in timpul de la aparitia sa in cadrul pietei si pana la disparitia de pe piata, un produs parcurge anumite faze, care au urmatoarea succesiune; aparita pe piata a produsului; cresterea cererii si, respectiv, a ofertei pe piata pentru produsul in cauza; maturitatea, care corespunde etapei in care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei; declinul, faza in care produsul este mai putin cerut de consumatori si care se incheie cu disparitia lui de pe piata. Ciclul de viata fiind specific fiecarui produs, durata de ansamblu a acestui ciclu de viata, cat si a fiecarei faze care o compun, poate sa difere in functie de tipul produsului, de ritmul in care apar pe piata alte produse care inlocuiesc total sau partial pe cele existente, precum si de alte fenomene generate de evolutia societatii modeme.
Atat pentru producatori cat si pentru comert, cunoasterea fazelor ce compun ciclul de viata al produselor, precum si a factorilor de influenta ai acestuia, prezinta o insemnatate practica deosebita, servind la fundamentarea masurilor menite sa asigure posibilitatile ca orice produs nou sa supravietuiasca un timp mai indelungat alaturi de celelalte, in conditiile unei eficiente economice corespunzatoare, atat pentru activitatea de productie, cat si pentn. cea de comercializare. Pornind de la o asemenea premisa, sunt doua aspecte importante de retinut in legatura cu innoirea si diversificarea ofertei. Primul se refera la faptul ca progresul rapid al stiintei si tehnicii determina extinderea ofertei, imbogatirea ei permanenta cu produse noi. Cel de-al doilea aspect are in vedere ca acelasi fenomen genereaza si astfel de consecinte asupra activitati: comerciale, in masura in care provoaca reducerea duratei ciclului de viata al produselor. Or, pentru comert, intrarea produsului intr-un timp scurt in perioada de declin inseamna uzarea lui morala prematura, fenomen insotit, de regula, de crearea unor stocuri peste limitele normale, greu ndabile. Pentru prevenirea unor asemenea consecinte, cercetarea economica asupra lansarii produselor s: directionarea actiunilor de diversificare trebuie sa se faca, atat de catre producatori, cat si de catre intreprinderile comerciale, colaborare care trebuie sa aiba in vedere cercetarea pietei pentru asigurarea cunoasterii amanuntite a cererii de marfuri, precum si previziunea evolutiei in timp a produsului, deoarece riscul de a nu fi pe deplin acceptate de catre consumatori se manifesta la toate produsele. Cercetarile trebuie continuate si dupa lansarea produselor, pentru a se putea asigura comertului elementele pe baza carora sa se actioneze ic directia prelungirii duratei de viata a produsului pe piata si a asigurarii unei eficiente economice corespunzatoare.
» O problema care este legata exclusiv de diversificarea ofertei se refera la modalitatile de actiune prin care societatile comerciale sustin derularea procesului respectiv. Schimbarea structurii sortimentelor ce formeaza structura ofertei prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi, ameliorate sau produse ce largesc gama sortimentala existenta, poate fi realizata, in mod eficient pentru ofertant si benefic pentru consumator, printr-un program deliberat de diferentiere continua a produselor realizate initial. O asemenea diferentiere poate avea loc dupa lansare, in faza de crestere sau de maturitate a produsului, in asa fel incat cresterea sa pe piata sa se realizeze prin aportul diferit al riantelor sub care produsul a evoluat in cadrul ciclului de viata.
Solutionarea unei asemenea probleme poate avea in vedere: activizarea procesului de utilizare de catre consumatorii obisnuiti; largirea posibilitatilor de folosire a produsului de catre consumatori; cautarea de noi consumatori; punerea la punct a unor noi riante de produs. Un asemenea fenomen, cu consonante deosebite pentru comert, trebuie integrat cu multa atentie in politicile de distributie ale firmelor, formand obiectul unor strategii comerciale adecte. Intre respectivele strategii comerciale de diversificare o importanta aparte prezinta cele privind expansiunea gamei sortimentale prin cresteri interne, expansiuni prin cresteri externe, diversificari orizontale, integrari verticale ascendente, diversificari transversale si internationalizarile .
Diferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential
Din punct de vedere pragmatic, problematica innoirii si diversificarii continue a ofertei contureaza aspecte deosebite si in raport cu procesul concurential, fiecare firma trebuind sa actioneze in cadrul pietei printr-o oferta bine individualizata, pentru a putea fi competiti. in acest sens, din punct de vedere metodologic, apar doua importante probleme: silirea cadrului de diferentiere a ofertei si pozitionarea fiecarui produs in cadrul ofertei respective.
a Diferentierea ofertei are in vedere reliefarea puternica a deosebirilor si a diferitelor destinatii ale componentelor ofertei unei intreprinderi astfel incat aceasta sa se distinga in mod evident de oferta concurentilor sai.
Realizarea unui asemenea obiectiv este extrem de dificila, practica demonstrand, in mod frecvent, ca diferentele nu sunt intotdeauna semnificative, iar, in unele cazuri, nici chiar dorite de catre unele firme mai mici a caror practica se bazeaza doar pe alinierea la exigentele pietei si mai putin pe o reala competitivitate. intr-un asemenea context, tinandu-se seama, pe de o parte, de exigentele pietei in domeniul concurentei, iar, pe de alta parte, de practicile ilicite promote de unele firme, sintetizand experienta acumulata in acest domeniu, s-a incercat o concep'vializare, atat a cadrului de diferentiere, punandu-se accent pe fenomenele relationale de definire, cat si a cailor de diferentiere si individualizare, orientarea fiind de aceasta data spre diferite domenii si, indeosebi, instrumente operationale .
» Din punct de vedere conceptual, orice diferentiere trebuie sa fie creatoare de loare, atat pentru intreprindere, cat si pentru piata. Pentru a putea deveni insa creatoare de loare, orice diferentiere trebuie sa satisfaca numeroase exigente legate de importanta produselor, caracterul distinctiv al acestora, superioritate, comunicabilitate, preemtiune, accesibilitate si renilitate.
- Importanta, ca element de diferentiere a ofertei impus de exigentele pietei, are in vedere ca orice diferenta, pentru a fi considerata ca atare, trebuie sa asigure un antaj substantial in ochii unui numar suficient de cumparatori.
- Caracterul distinctiv impune ca orice diferentiere sa fie astfel conceputa de catre o anumita firma, incat sa nu poata fi oferita de nici o alta intreprindere intr-o maniera asemanatoare.
- Superioritatea are in vedere ca diferentierea unei oferte sa genereze un anumit grad de superioritate in raport cu modalitatile alternative de rezolre a aceleiasi probleme sau mai bine spus de satisfacere a aceleiasi nevoi.
- Comunicabilitatea presupune, la randul sau, ca diferenta realizata de catre o anumita firma sa fie comunicabila, iar antajele pe care le ofera sa poata face obiectul unei demonstratii explicite si vizibile.
- Preemtiunea imbraca, in principal, unele aspecte de ordin juridic, and in vedere ideea potrivit careia orice diferenta realizata de o anumita firma in oferta pe care o propune pietei sa poata fi protejata prin brevete fata de incercarile sau eventualele copieri sau imitatii.
- Accesibilitatea, ca si preemtiunea, priveste tot un aspect relational productiv, referindu-se la asigurarea posibilitatilor cumparatorului avut in vedere de a dispune de resursele necesare pentru a accepta diferenta de pret generata de difentierea operata de catre o anumita firma in cadrul ofertei sale.
- Renilitatea apare, in sfarsit, ca o relatie-efect, ea preconizand faptul ca orice diferentiere - creatoare de lori prin natura sa - trebuie sa genereze, prin exploatarea sa de catre firma, incasari aducatoare de profit, contribuind

astfel la imbogatirea intreprinzatorului .Intregul grup de relatii privind cadrul de diferentiere a ofertei isi au sorgintea in diferentele sau deosebirile ce pot fi constatate si analizate, prin cercetarea fenomenelor de piata sau adiacente acesteia, in cadrul nevoilor exprimate prin intermediul cererii de marfuri. in consecinta, constituirea ofertei, dimensionarea si structurarea acesteia, precum si asigurarea unei evolutii corespunzatoare a respectivei oferte nu poate fi realizata in mod independent de fenomenele similare pe care le prezinta cererea de marfuri in diferitele zone de piata sau perioade de timp.
» in ceea ce priveste caile sau posibilitatile de diferentiere si individualizare a ofertei realizate de o anumita firma, in raport cu oferta concurentei, studiile efectuate in domeniile respective au reliefat, in principal, ca instrumente utilizabile produsul, serviciile comerciale atasate produsului, personalul comercial si imaginea de produs, marca sau intreprindere. Cunoasterea si integrarea corespunzatoare a unor asemenea domenii in procesul de diferentiere a ofertei isi pun amprenta, de altfel, pe intreaga activitate a unei firme ce actioneaza in cadrul pietei, afectandu-i loturile sinergetice legate de baza tehnico-materiala, personalul comercial si, bineinteles, capacitatea sa financiara. De aceea, lucrarile de economie comerciala trebuie sa concep-tualizeze si sa puna la dispozitia intreprinzatorilor elementele metodologice care pot fi utilizate la fundamentarea politicilor de piata, pe care le poate promo in domeniul respectiv. Sub impactul unor asemenea necesitati, lucrarea de fata, sintetizand conceptele si experienta specialistilor din zonele si tarile cu o puternica economie de piata, supune atentiei o serie de aspecte considerat



e ca fiind de o utilitate deosebita.
- S-a mentionat mai sus ca unul din domeniile importante ce poate fi utilizat drept instrument de diferentiere si individualizare ale ofertei in procesul concurential il constituie insusi procesul de realizare a produsului.In abordarea acestui domeniu, ca instrument de diferentiere a ofertei, trebuie pornit de la faptul ca in componenta ofertei pot intra doua categorii importante de produse. Prima categorie are in vedere produsele standardizate, categorie in cadrul careia procedurile de diferentiere sunt mai dificile, individualizarea putandu-se face cu ajutorul unor parametri tehnologici, caracteristici naturale sau unii parametri calitativi specifici; se poate vorbi astfel de mai multe riante de otel in functie de* continutul de carbon, de anumite specii de grau de panificatie etc. Cea de a doua grupa este formata dintr-o larga si foarte eterogena rietate de produse, care, in procesul de diferentiere, prin natura si modul lor de utilizare suporta orice solutie . Referitor la situatia acestei grupe exemplele sunt la indemana oricui; amintim totusi: articolele vestimentare care pot fi diferentiate si puternic individualizate prin modele, culori sau contextura tesaturii; bauturile racoritoare care pot fi diferentiate prin agentii de aromatizare, continutul de bioxid sau continutul de zahar; mobilierul de birou ce poate fi diferentiat prin materialul utilizat, designul utilizat sau sistemul de modulare, autocamioanele care pot fi diferentiate in functie de puterea motorului, capacitatea de transport, consumul de combustibil, designul adoptat sau confortul conducatorului auto.
Tinand seama de aspectele subliniate anterior, pot fi avute in vedere, ca elemente de diferentiere si individualizare a ofertei unei firme in raport cu concurenta, o serie de elemente cum ar fi: functionalitatea produsului - prin caracteristicile sale specifice in procesul de utilizare; performanta - prin nivelul rezultatelor obtinute in procesul de utilizare potrivit functionalitatii specifice fiecarui produs; conformitatea - prin gradul de respectare de catre produs, in conditiile reale de utilizare, a specificatiilor presilite; durabilitatea - prin perioada ce caracterizeaza durata de viata sau procesul de utilizare a fiecarui produs; reparabilitatea - caracteristica comensurabila prin frecventa aparitie: unor defectiuni, usurinta cu care pot fi inlaturate diferitele defectiuni aparute, termenele de imobilizare a produsului in cauza pentru diferitele reparatii, prezenta specialistilor si rapiditatea cu care pot interveni firmele de service pentru inlaturarea defectiunilor; stilul produsului - prin aparenta sa exterioara generatoare de reactii emotive din partea cumparatorului potential si, indeosebi, prin preocuparile firmelor producatoare de a crea o diferentiere greu de imitat de catre o alta firma; designul - ca punct nodal conceptual al unui produs si care inglobeaza toate dimensiunile sau fenomenele amintite anterior ca elemente de diferentiere a unui produs, respectiv designul trebuind sa asigure un produs agreabil de privit si usor de abordat in procesul de instalare, utilizare, intretinere si reparare.
- Alaturi de produs si procesul sau de realizare, un domeniu important in procesul de diferentiere si individualizare a ofertei il constituie sistemul serviciilor comerciale. Aceasta deoarece, intr-o societate civilizata, se considera ca serviciile si, in general, calitatea acestor servicii care insotesc cumpararea unui bun oarecare au devenit elemente determinante in formarea comportamentului clientilor tuturor unitatilor comerciale . Aceasta face ca, atat firmele producatoare, cit si cele comerciale, pentru a lorifica in mod profiil produsele pe care le ofera si pentru a raspunde cat mai adect asteptarilor si noilor exigente ale consumatorilor sau utilizatorilor, sa depuna eforturi suplimentare in vederea dezvoltarii unei ample si complexe politici de servicii. Ca principale elemente de diferentiere si individualizare a ofertei prin intermediul serviciilor comerciale, pot fi utilizate in principal: termenele de livrare sau realizare - deosebit de importante in special cand este vorba de comenzi speciale, comenzi pe baza de catalog, comert prin corespondenta, transporturi de bunuri sau persoane etc, domenii in cadrul carora termenul de executie al comenzii - indiferent de natura sa - reprezinta, in cele mai frecvente cazuri, elementul principal de diferentiere; instalarea - ca un ansamblu de operatiuni necesare punerii in stadiu de pornire a unui produs destinat unui anumit proces de exploatare; formarea personalului de exploatare - proces ce inglobeaza toate actiunile destinate pregatirii celor ce vor utiliza bunul ndut si care presupune elaborarea unui program de informare si instruire specific, atat conditiilor de utilizare sau exploatare a oricarui produs, cat si gradului de pregatire si intelegere a celor ce urmeaza a fi instruiti; consilierea cumparatorilor - care are in vedere fie punerea la dispozitia clientilor potentiali a informatiilor, bancilor de date, fie chiar intenterventia unor specialisti prin acordarea asistentei tehnologice sau comerciale, celor interesati, in procesul de cumparare; reparatiile - un element ce apare ca foarte important in cazul ramurilor de folosinta indelungata sau pentru produsele destinate utilizarilor industriale si care are in vedere promptitudinea interventiei, calitatea reparatiilor, imobilizarile generate si costurile implicate; alte servicii -inglobandu-se aici o serie de diverse servicii pe care firmele nu si le pot imagina sau contura in momentele proiectarii produsului, dar pentru care pot contura unele liste de evntualitati, in virtutea carora se pot angaja in fata cumparatorilor potentiali ca le vor asigura daca acestea vor fi necesare.
- Diferentierea prin intermediul personalului comercial sau, dupa caz, a celui din sectorul nzarii, apare ca unul din domeniile importante ale fenomenului in analiza, intrucat de cunostintele, calitatea si profesionalismul personalului respectiv depinde intreaga orientare si realizare a procesului de individualizare a ofertei unei firme in raport cu oferta firmelor concurente din cadrul fiecarei zone de piata. in acest domeniu pot fi avute in vedere: competenta sau maiestria de a se face necesare; curtoazia, materializata intr-un aspect si o consideratie deosebita aratata cumparatorilor; credibilitatea, care are in vedere oferirea, in orice situatie, a unor informatii si aprecieri demne de incredere; fidelitatea, materializata in regularitatea si exactitatea prestatiilor furnizate clientilor sau cumparatorilor potentiali; serviabilitatea, fenomen care are in vedere, indeosebi, receptarea rapida, intelegerea profunda si solutionarea operati a problemelor cu care se confrunta clientii in procesul de cumparare;
comunicarea, fenomen care presupune, pe de o parte, arta de a sti sa asculti si a intelegi doleantele unui client, iar, pe de alta parte, straduinta de a fi clar in exprimare si in dialog .
- in sfarsit, foarte importanta pentru procesul de individualizare a ofertei apare diferentierea prin imagine. Domeniul respectiv prezinta un grad de complexitate, antrenand concomitent atat eforturi de creatie, cat si perseverenta, taruinta si rabdare din partea firmelor pentru impunerea unui produs sau marca.
Prin crearea unei imagini si folosirea acesteia pentru diferentierea si individualizarea unei anumite oferte, societatile incearca privilegiul de a asigura unicitatea unui mesaj, caracterul sau distinctiv si o putere emotionala deosebita.
De retinut, de asemenea, ca, odata aleasa, identitatea trebuie sa fie astfel vehiculata incat sa fie capabila sa traverseze sau sa antreneze toate suporturile sistemului de comunicatii cu piata si toate formele de expresie, indeosebi simbolurile si logo-urile, mediile scrise si audio-vizuale, ambiantele si evenimentele. Ca instrumente de actiune, in acest domeniu, pot fi avute in vedere: simbolurile, fenomene care sa favorizeze recunoasterea intreprinderii sau a marcilor sale, putand fi vorba de un cunt, un obiect, un animal, o ta sau de o anumita asociere dintre un produs si o culoare, un produs si un star sau un produs si o anumita muzica; mass-media, mijloc prin intermediul caruia identitatea aleasa se exprima folosind caile publicitare in favoarea intreprinderii, marcii sau produsului; ambianta, care are in vedere mediul psihologic si social in cadrul caruia produsul este cumparat sau consumat, reprezentand astfel un important ingredient al imaginii; diversele evenimente care au loc intr-o anumita perioada in cadrul pietei si la care orice firma trebuie sa se racordeze, promondu-si imaginea prin diverse sponsorizari sau alte asemenea cai.
a Cea de a doua problema metodologica privind diferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential o constituie pozitionarea fiecarui produs in cadrul pietei respective.In cadrul procesului de diferentiere si individualizare a unei oferte, pozitionarea are in vedere conceperea unui produs si a imaginii sale astfel incat sa i se poata asigura un loc bine determinat in gandirea consumatorului - tinta sau obiectiv. Si problematica pozitionarii este extrem de complexa, din punct de vedere metodologic, intrucat respecti pozitionare nu este legata de ceea ce se face cu produsul, ci mai mult de ceea ce produsul reprezinta in viziunea consumatorului. La aceasta se adauga faptul ca actiunea de pozitionare se poate sprijini pe un bun tangibil, pe un asemenea serviciu independent, pe un serviciu legat de un produs, pe un organism sau chiar pe o intreprindere. Specialistii sustin ca numeroase produse nu reusesc sa iasa din anonimat in societatea moderna contemporana, coplesita de complexitatea sistemului de comunicatii, fara a i se asigura primul loc in prezentare, cel putin pe baza unui criteriu important de cumparare. Data fiind complexitatea fenomenelor care pot contribui la realizarea pozitionarii unui produs in cadrul ofertei si importanta utilizarii acestei actiuni pentru diferentierea si individualizarea respectivei oferte, se considera absolut necesara formularea unor strategii de pozitionare. Pe baza cercetarilor de piata efectuate in timp, au fost conturate o serie de asemenea strategii, bine diferentiate, privind pozitionarea. intre acestea, atrag atentia, prin utilitatea lor, urmatoarele :
- Strategiile de pozitionare care aduc in prim caracteristicile produsului sau ambalajului sau de prezentare, cum ar fi, de exemplu, parfumurile, sampoanele etc;
- Strategii de pozitionare care pornesc de la solutiile pe care produsele le reprezinta sau le propun in rezolrea problemelor clientelei; ca exemplu poate fi data, in acest sens, hota metalica oferita ca solutie pentru ecuarea gazelor de ardere si aburul din bucataria unui apartament situat intr-un bloc cu mai multe etaje;
- Strategia de pozitionare a produselor, care folosesc ca elemente de fundamentare precizarea ocaziilor de utilizare, cum ar fi, de pilda, recomandarea folosirii fara restrictii a unor sampoane;
- Strategii de pozitionare a produselor bazate pe identificarea diferitelor categorii de utilizatori, ca, de exemplu, silirea locului cremelor de fata in functie de tipul tenului diferitelor categorii de clienti sau de locul uleiurilor de masina in functie de tipurile motoarelor si marcilor masinilor;
- Strategii de pozitionare fundamentate pe localizarea produselor in raport cu alte produse, in functie de capacitate, fiabilitate, usurinta in exploatare, consum de energie etc;
- Strategii de pozitionare a produselor, care pun accentul pe introducerea unei noi categorii de produse sau de utilitati; exemplu in acest sens poate fi luata introducerea detergentilor m procesul de spalare si curatire, prin inlocuirea sapunurilor si prafurilor de curatat.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre oferta de marfuri in economie

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics