StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie politica » Oferta de marfuri in economie
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Structura ofertei de marfuri



» Structurarea si clasificarea ofertei de marfuri reclama utilizarea unui ansamblu de elemente specifice, care contribuie, pe de o parte, la o evidentiere clara a caracteristicilor marfurilor, iar, pe de alta parte, ofera posibilitatea organizarii in mod corespunzator a proceselor de comercializare. Dintre criteriile posibil a fi folosite, amintim: destinatia produselor in procesul de consum, durata de viata a produselor, anumite criterii merceologice, numarul, categoria si importanta segmentelor de consumatori care alcatuiesc clientela posibila, tipul si metodele de productie ale dirselor intreprinderi, ritmul de fabricatie si posibilitatile modemizani procesului tehnologic, materiile.prime utilizate, modul de solicitare de catre consumatori, locul produselor in consumul populatiei etc.
Dintre criteriile de structurare a ofertei de marfuri, amintite mai sus, au fost retinute pentru prezentare: destinatia produselor in procesul de consum; durata d


e viata a produselor; unele criterii merceologice; modul de solicitare de catre consumator si locul produselor in consumul populatiei. S-a apreciat ca aceste criterii au o valoare teoretica importanta si reprezinta o utilitate practica deosebita, contribuind la edificarea unei organizari corespunzatoare a procesului de comercializare.
Tinand seama de destinatia produselor in procesul de consum, oferta poate fi grupata in trei mari categorii de produse:
a produse destinate consumului final, care alcatuiesc ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane. Fac exceptie locuintele, care, desi sunt construite sau cumparate tot pentru a satisface direct nevoile umane, sunt grupate separat, fiind considerate si clasificate ca institii neproducti;
a produse destinate consumului intermediar, care reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati in actiuni producti, pentru a le consuma in procesul de productie, in derea realizarii altor bunuri sau servicii. Exemplu de produse intermediare: pielea utilizata in confectionarea incaltamintei, la folosita in realizarea tevilor sudate, serviciile de transport destinate activitatilor industriale sau agricole, serviciile de intretinere a masinilor si utilajelor etc;
a produse de echipament, o grupa care cuprinde bunurile utilizate in organizarea si desfasurarea unui proces de productie si a caror durata de viata este de cel putin un an ; exemple de asemenea produse de echipamente: utilaje de dirse tipuri, masini, cladiri industriale si comerciale etc. Produsele de echipament au in dere, indeosebi, formarea stocurilor de capital, participand astfel la acumularea bruta de capital fix.
In literatura de specialitate, bunurile si serviciile destinate consumului final mai sunt intalnite sub denumirea de "bunuri si servicii de consum", iar cele cuprinse in ultimele doua grupe, respectiv produsele destinate consumului intermediar si cele destinate formarii stocurilor de institii, sub genericul "bunuri si servicii producti" sau "bunuri si servicii de utilizare productiva";
ca elemente ale ofertei, ambele categorii de produse cunosc, la randul lor, propriile structuri.
Folosind drept criteriu durata de viata a diferitelor categorii de produse din cadrul continutului sau, oferta de marfuri poate fi structurata in doua mari categorii de produse: bunuri nedurabile si bunuri durabile.
a Prima categorie de produse, respectiv cea a bunurilor nedurabile, cuprinde articolele de uz curent, de mare difuziune, in general standardizate, relativ usor accesibile ca pret si ca posibilitati de aprovizionare. Asemenea produse se caracterizeaza printr-o vanzare de masa, adresandu-se practic tuturor categoriilor de consumatori si, in marea lor majoritate, intra in consum asociate unele cu altele; sunt substituibile in procesul de utilizare, in general, cu putine exceptii, participa la un singur ciclu de folosire, utilizarea asigurandu-se prin distrugerea lor continua. Exemple in acest sens: toate produsele alimentare, precum si o serie de alte bunuri cum ar fi ziarele, detergentii etc.
a Cea de a doua categorie de produse, a bunurilor durabile, are in dere produsele de folosinta indelungata, caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate . Spre deosebire de produsele din prima categorie, bunurile de folosinta indelungata intrate in consum nu sunt distruse in cadrul unui singur act de folosire, ele incep sa se utilizeze doar pentru a asigura o serie de servicii casnice, spirituale etc daca se are in dere consumul populatiei, sau pentru a participa la realizarea altor produse sau dirse servicii, cand este vorba de utilizarea lor productiva. Bunurile durabile, participand in cadrul mai multor acte de folosire, se uzeaza progresiv, iar dupa perioade lungi de utilizare conserva o anumita valoare reziduala. Aceasta masura de valoare, ce apare legata de bunurile respecti, constituie un important factor psihologic in determinarea ofertei pentru un produs sau altul din categoria analizata. Mai mult, influenta factorului respectiv se resimte puternic si asupra evolutiei cererii de marfuri, indeosebi asupra cererii de reinnoire. Exemple de produse ce formeaza aceasta grupa: articole stimentare de dirse tipuri, automobile, masini casnice, televizoare, masini si utilaje industriale, dirse categorii de imobile etc.
Criteriile merceologice structureaza oferta de marfuri in doua categorii de produse: alimentare si nealimentare.
a Grupa produselor alimentare cuprinde un ansamblu foarte larg de bunuri destinate, in special, consumului final, participand, indeosebi, la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor. Produsele respecti fac parte din categoria bunurilor de uz curent si se caracterizeaza, pe langa distrugerea lor continua in procesul de consum, prin existenta unui anumit grad de alterabilitate si de perisabilitate, o anumita durata de garantie si anumite restrictii cu privire la conditiile de pastrare, conservare si limite de intrebuintare. Ele detin un loc bine determinat in cadrul consumului individual si o anumita silitate in consumul final, inlocuirea lor facand-se, in general, cu anumite retineri din partea consumatorilor. Aceasta face ca aparitia sortimentelor noi, care sa restructureze oferta existenta in cadrul pietei, sa se realizeze relativ mai lent. Tinand seama de rolul important pe care il au in consumul populatiei, cat si de faptul ca activitatea de comercializare a acestora prezinta anumite particularitati, producerea si circulatia marfurilor alimentare sunt reglementate, in orice tara, prin acte normati cu caracter de lege. Legislatia respectiva are in dere obligativitati cu privire la rificari si analize de laborator continue asupra parametrilor de calitate si ale conditiilor sanitar-terinare pe care trebuie sa le indeplineasca materiile prime si materialele care sunt folosite pentru fabricarea produselor; obligativitati cu privire la respectarea retetelor si tehnologiilor de fabricatie silite potrivit normelor legale; obligativitati cu privire la desfasurarea proceselor de productie si de comercializare, precum si referitoare la personalul folosit pe parcursul intregului circuit economic al acestor produse;
a Produsele din grupa marfurilor nealimentare satisfac cerinte foarte variate, incluzand atat trebuintele de ordin fiziologic, social-cultural si de confort ale populatiei, cat si trebuinte tinand de consumul intermediar



sau de stocurile de institii. Drept urmare, grupa de produse nealimentare, ca element al ofertei de marfuri, este mult mai larga, cuprinzand un numar mare de bunuri destinate atat consumului populatiei, cat si consumului productiv. in cadrul pietei, aceasta parte a ofertei se confrunta cu o cerere care se caracterizeaza printr-o mare mobilitate, marfurile respecti inlocuindu-se in consum cu mai multa usurinta. Procesul de innoire, in cadrul acestui segment al ofertei, este foarte complex, variind in limite largi de la o grupa la alta grupa de produse . Astfel, in timp ce la o serie de articole ce alcatuiesc tinuta stimentara, cum ar fi, de pilda, confectiile, sortimentele se reinnoiesc de la un sezon la altul, la alte articole, cum ar fi cele destinate confortului, ca, de exemplu, mobila, aparitia sortimentelor noi, are loc intr-un ritm mult mai lent. Aceleasi aspecte se intalnesc in cadrul sortimentelor din componenta bunurilor asa-zis producti, unde unele dintre ele se reinnoiesc la intervale foarte largi sau nu se reinnoiesc deloc, de pilda materiile prime, in timp ce altele, cum ar fi produsele electronice - aparatura, utilaje etc. - se innoiesc foarte rapid, indeosebi sub impactul progresului tehnico-stiintific. Data fiind ampla gama de produse pe care o cuprinde aceasta grupa, in interiorul sau se intalnesc o serie de subgrupe care se deosebesc puternic intre ele, fie sub aspectul caracteristicilor merceologice, fie sub cel al comercializarii. Aceasta face necesara, in scopul bunei desfasurari a activitatii comerciale, o regrupare a produselor respecti, pe baza unor criterii mai pragmatice, care sa asigure o functionalitate corespunzatoare a dirselor metode de organizare si conducere a proceselor comerciale. Pornind de la acest criteriu al functionalitatii, in cadrul ofertei de marfuri nealimentare au fost selectionate urmatoarele grupe: texti le-incaltaminte, metalice, chimice, electrotehnice si electronice, mobila, materiale de constructii, produse petroliere, combustibili, articole de librarie, produse farmaceutice, aparatura industriala, masini si instalatii, utilaje, dirse materiale auxiliare folosite in procesul de productie sau al prestatiilor industriale.
Pentru procesul de productie si, in special, pentru cel de comercializare prezinta importanta structurarea ofertei si din punct de dere al unor criterii de consum, cum ar fi, de exemplu, cele privind locul produselor in consumul populatiei si modul de solicitare a acestora de catre consumatori. in aceasta directie, se pare ca folosirea concomitenta a ambelor criterii ofera o structura mai functionala, necesara atat in directionarea productiei, cat si in orientarea corespunzatoare a procesului de comercializare. imbinarea celor doua criterii a generat urmatoarea structura a ofertei:
- bunuri primare de consum, destinate satisfacerii, indeosebi, a nevoilor fiziologice ale populatiei: hrana, imbracaminte, incaltaminte, locuinta - solicitate de consumatori in mod curent, cand este vorba de hrana, periodic, cand se are in dere imbracamintea, si rar, in cazul locuintei;
- bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii nevoilor de confort, intretinerea sanatatii, petrecerea timpului liber in mod agreabil, organizarea de vacante etc, utilaj casnic, produse alimentare superioare, medicamente, autoturisme, unelte si dirse utilaje destinate satisfacerii unor hobby-uri etc. Aceste bunuri sunt solicitate de consumatori la intervale mai mari de timp sau chiar foarte rar; in ultimele decenii intervalul de solicitare s-a restrans simtitor, iar frecnta cererii pentru respectile produse a crescut, imbracand, in cele mai multe cazuri, aspectul unei cereri periodice;
- bunuri de prisos sau de lux, in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala, posesia sau cumpararea lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica, potentialul de consum denind astfel nelimitat. Pentru comert indeosebi, aceasta ultima categorie de produse prezinta o semnificatie deosebita, intrucat, ca urmare a faptului ca se cauta mereu produsele cele mai noi, mai rare si mai fine, cheltuielile pentru hrana, pentru imbracaminte, pentru amuzament si chiar pentru ingrijirea sanatatii pot fi multiplicate prin zeci de sensuri, in care lumea este mai putin saturata si, ca urmare, sansele cresterii vanzarilor pot evolua in mod exponential .
Ultima problema referitoare la structura ofertei o rezervam produselor ce se constituie, in mod special, ca oferta de marfuri in cadrul pietei bunurilor de utilizare productiva, intrucat in acest domeniu ne confruntam cu aspecte mai deosebite.
Produsele de utilizare productiva sunt destinate, in general, a fi folosite in procesul de realizare a altor bunuri sau servicii. In literatura de specialitate ele sunt grupate astfel:
- materii prime, care cuprind bunurile ce vor intra ca parte integrata in structura viitoarelor produse. Ele nu au parcurs decat procesul de prelucrare necesar asigurarii si mentinerii calitatii in procesul de hiculare, transport si depozitare;
- semifabricate, respectiv acele produse industriale care vor deni o parte a produsului finit.
Spre deosebire de materiile prime, ele au suferit un grad mai ridicat de prelucrare, fara a ajunge insa la nilul produselor finite;
- echipament industrial, care grupeaza acele produse ce nu devin parte a produsului finit, dar prin folosirea lor asigura desfasurarea propriu-zisa a procesului de productie. Aceste produse se consuma intr-un proces de folosire repetata si cuprind: instalatii de baza, echipament de instalatii (strunguri, freze, raboteze, masini linotip, boilere, aparatura etc.) si echipament auxiliar (autocamioane, mijloace de transport uzinal, mijloace de ridicat, precum si o multitudine de unelte marunte);
- furnituri, respectiv bunurile de utilizare productiva care nu intra ca parte componenta a produsului finit, in schimb sunt consumate in mod continuu in cadrul activitatii unei intreprinderi: carburanti, lubrifianti, materiale pentru curatenie, rechizite de birou etc.
Dupa cum se poate observa, gruparea prezentata are in dere doar locul bunurilor de utilizare productiva in procesul de realizare a produsului finit. De aceea, precizam ca ea nu este limitativa, dar ofera totusi un cadru care permite o mai buna intelegere a continutului ofertei respecti si, indeosebi, a locului pe care acesta il ocupa in cadrul pietei.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre oferta de marfuri in economie

Relatia reciproca dintre politica si economie
Sectorul public in raport cu cel privat
Politici economice aplicate in tarile aflate in tranzitie
Sistemele de nevoi si activitatea economica
Necesitatea si continutul tranzitiei postsocialiste
Proprietatea, munca si repartitia - elementele de baza in economia romaneasca
Sistemul resurselor economice
Economia de piata si legitatile ei
Piata produselor. sistemul de preturi
Piata serviciilor. sistem de tarife
Piata informatiilor. protectia proprietatii intelectuale
Piata capitalului si dobanda. bancile si bursele de valori
Piata fortei de munca si somajul. sistemul de salarizare
Piata monetar-valutara si inflatia
Consumul. structura si legile sale economice
Oferta de marfuri in economie
Economia si politica








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics