Contabilitatea institutiilor publice

Contabilitatea institutiilor publice

O institutie publica este organizata ca o entitate cu personalitate juridica. Ea este o persoana de drept public creata special pentru a se asigura satisfacerea interesului general. Ca urmare, institutiile publice dispun de patrimoniu propriu, precum si de buget, pot incheia contracte in nume propriu si pot sta in justitie[1].

Datorita acestui fapt, institutia publica trebuie sa evidentieze patrimoniul si operatiunile legate de acesta in contabilitate[2].

Evidentierea in contabilitate a operatiunilor realizate de o institutie publica trebuie sa respecte o serie de principii enuntate in legislatia referitoare la contabilitate. Respectarea acestor principii ofera o imagine clara, reala si stiintifica a patrimoniului, in concordanta cu normele economice si juridice in domeniu[3].

Principiile contabile care trebuie respectate de o institutie publica sunt:

principiul prudentei

principiul continuitatii activitatii

principiul permanentei metodelor

principiul independentei exercitiului financiar

principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

principiul necompensarii

principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii

principiul contabilitatii pe baza de angajamente

9. principiul comparabilitatii informatiilor

10. principiul materialitatii (pragului de semnificatie)

Principiul prudentei - nu sunt admise sub niciun motiv supraevaluarea sau subevaluarea elementelor patrimoniale de activ sau de pasiv, inclusiv a cheltuielilor si a veniturilor institutiei publice.

Principiul continuitatii activitatii - institutia publica, ca unitate patrimoniala isi continua in mod normal activitatea fara a intra in lichidare sau reducere sensibila a activitatii.

Principiul permanentei metodelor - continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurandu-se comparabilitatea in timp a elementelor patrimoniale.

Principiul independentei exercitiului financiar - delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor aferente activitatii institutiei publice, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul la care se refera.

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu financiar - bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.

Principiul contabilitatii pe baza de angajamente - Efectele tranzactiilor si ale altor

evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc si nu

pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit si sunt inregistrate

in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale perioadelor de raportare.

Situatiile financiare intocmite in baza acestui principiu ofera informatii nu numai

despre tranzactiile si evenimentele trecute care au determinat incasari si plati dar si

despre resursele viitoare, respectiv obligatiile de plata viitoare. Acest principiu se

bazeaza pe independenta exercitiului potrivit caruia toate veniturile si toate

cheltuielile se raporteaza la exercitiul la care se refera, fara a se tine seama de data

incasarii veniturilor, respectiv data platii cheltuielilor.

Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii - Componentele

elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul comparabilitatii informatiilor - Elementele prezentate trebuie sa dea

posibilitatea compararii in timp a informatiilor

Principiul materialitatii (pragului de semnificatie) - Orice element care are o

valoare semnificativa trebuie prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare iar

elementele cu valori nesemnificative dar care au aceeasi natura sau au functii similare

trebuie insumate si prezentate intr-o pozitie globala. Un element patrimonial este

considerat semnificativ daca omiterea sa ar influenta in mod vadit decizia

utilizatorilor situatiilor financiare

Pentru inregistrarea in contabilitate a elementelor patrimoniale este necesara evaluarea acestora. Pentru realizarea evaluarii, trebuie respectate urmatoarele reguli[4]:

a)      la data intrarii in patrimoniu, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor de intrare (valoarea contabila):

pentru bunurile care intra in patrimoniul institutiei publice cu titlu gratuit, valoarea de intrare este data de pretul pietei pentru bunurile respective;

pentru bunurile procurate cu titlu oneros, valoarea de intrare este costul de achizitie;

pentru bunurile obtinute in institutia publica, valoarea de intrare este costul de productie;

b)      evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala (valoarea de inventar) stabilita in functie de valoarea de utilitate si pretul pietei. In cazul creantelor sau datoriilor, valoarea de inventar este valoarea lor probabila de incasat sau de plata.

c)      la inchiderea exercitiului financiar, valoarea elementelor patrimoniale este data de valoarea lor de intrare, corectata cu valoarea de inventariere daca este cazul. Trebuie mentionat faptul ca daca se constata diferente in plus pentru elementele de activ ca urmare a compararii valorii de intrare cu valoarea de inventar, aceste diferente nu se inregistreaza in contabilitate (se pastreaza valoarea lor de intrare),iar daca se constata diferente negative in cazul elementelor de pasiv date de diferenta dintre valoarea de intrare si cea de inventar nu are loc inregistrarea acestor diferente in contabilitate (se pastreaza valoarea lor de intrare). Diferentele negative dintre valoarea de intrare si valoarea de inventar in cazul elementelor de activ, in cazul in care se pot imputa, devin creante ale institutiei publice asupra persoanei careia ii sunt imputate.

d)      la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din patrimoniu la valoarea lor de intrare.

Conform normelor contabile in vigoare, inregistrarea in contabilitate a operatiunilor realizate de o institutie publica se realizeaza prin note contabile pe baza documentelor justificative. Inregistrarea se poate realiza prin inregistrari contabile pentru fiecare document in parte sau prin inregistrari contabile pe baza unor documente centralizatoare.

Documentele pe baza carora se efectueaza inregistrarile contabile sunt: extrasul de cont, statele de salarii, bonurile de consum pentru materiale, cererea de deschidere de credite, dispozitia bugetara, chitante, facturi, diferite alte documente care respecta reglementarile legale pentru a putea fi inregistrate in contabilitate.

Documentele folosite pentru inregistrarea in contabilitate sunt: Documentul cumulativ sau centralizator, Nota contabila, Jurnalul de inregistrari, Cartea Mare, Balanta de verificare, Registrul inventar.

Vom face o prezentare succinta a acestor documente[5].

Documentele centralizatoare sunt documente cu ajutorul carora se realizeaza centralizarea pe conturi sintetice (debit si credit) a documentelor justificative ce reflecta acelasi gen de operatiuni. Aceste documente se utilizeaza in cazul in care se realizeaza in cursul unei zile mai multe operatiuni de acelasi gen, existand mai multe documente justificative. De asemenea, ca urmare a dispozitiei data de conducatorul compartimentului financiar-contabil al institutiei publice se pot face inregistrari contabile pe baza documentelor centralizatoare care cuprind documente justificative ce au fost emise in mai multe zile, conditia fiind incadrarea acestora in aceeasi luna.

Nota de contabilitate se poate realiza pentru fiecare document in parte sau pe baza documentelor centralizatoare.

Jurnalul de inregistrari surprinde in ordine cronologica totalitatea operatiunilor realizate la nivelul unui exercitiu bugetar. La baza realizarii acestuia, stau notele contabile.

Cartea mare cuprinde totalitatea fiselor de cont in care s-au consemnat operatiile efectuate intrun exercitiu bugetar. Ea serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor conturilor sintetice, la verificarea inregistrarilor contabile efectuate, la furnizarea de informatii pentru realizarea de analize economice si financiare si la intocmirea balantei de verificare.

Balanta de verificare se elaboreaza lunar in scopul asigurarii controlului operatiilor efectuate, precum si al centralizarii informatiilor contabile.

Cu ajutorul balantei de verificare, se urmareste inregistrarea corecta in contabilitate a operatiunilor, cheia de control a acesteia fiind relatia debit = credit, indiferent ca este vorba de sold initial, rulaje sau sold final.

Balanta de verificare este folosita la intocmirea situatiilor financiare.

Registrul inventar este un document obligatoriu in care se inregistreaza rezultatele inventarierii patrimoniului.

Din punct de vedere al circuitului economic al mijloacelor si surselor economice aflate in administrarea institutiilor publice, operatiile economice reflectate in contabilitate sunt:

a)      operatiuni economice privind fondurile institutiei:

fondul mijloacelor fixe

fondul obiectelor de inventar

fonduri cu destinatie speciala

alte fonduri

b)      operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a mijloacelor fixe:

punerea in functiune de mijloace fixe noi

scoaterea din functiune de mijloace fixe

reevaluari de mijloace fixe

c)      operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a materialelor si a obiectelor de inventar

operatiuni privind materialele

operatiuni privind obiectele de inventar

operatiuni privind animalele

operatiuni privind produsele

d)      operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a decontarilor

decontari interne

decontari privind tertii debitori

decontari cu tertii creditori

e)      operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a mijloacelor banesti

alimentarea conturilor de disponibil din mijloace bugetare

alimentarea plafonului 646f57g de casierie cu numerar sau alte valori

alimentarea conturilor de disponibil cu surse extrabugetare

f)        operatiuni economice privind inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor institutiei:

cheltuieli proprii

cheltuieli aferente activitatii autofinantate

alte cheltuieli

g)      operatiuni privind inregistrarea in contabilitate a veniturilor, a finantarilor si a creditelor bancare ale institutiei:

venituri proprii

venituri aferente activitatii autofinantate

venituri anticipate si de realizat

operatiuni privind finantarea de la buget

operatiuni privind creditele bancare

h)      operatiuni economice care se inregistreaza in afara bilantului

i)        alte operatiuni contabile

La baza inregistrarii in contabilitate a operatiunilor efectuate de institutiile publice sta planul de conturi aplicabil acestora. Este un plan specific institutiilor publice, format din mai multe clase de conturi:

Prezentarea generala a unor conturi bilantiere cuprinse in planul de conturi al institutiilor publice (accentul s-a pus pe conturile cu care lucreaza institutiile publice de specialitate, nu cele administrative)

Conturile de mijloace fixe, terenuri, constructii sunt conturi de activ prin intermediul carora se realizeaza evidenta contabila a mijloacelor fixe, terenurilor si constructiilor.

Aceste conturi se debiteaza cu intrarile in patrimoniu de mijloace fixe provenite din: dotari, investitii, transfer, dezmembrari, confectionari in ateliere proprii, plus la inventar, donatii, reevaluari.

Se crediteaza cu ocazia scoaterii din gestiune a mijloacelor fixe prin: casare, transferare, vanzare, minus la inventar.

Soldul final este debitor, reflectand valoarea de inventar a mijloacelor fixe existente in patrimoniul institutiei publice.

Contul 232 Decontari cu bugetul administratiei centrale de stat este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu valoarea obligatiilor institutiei publice catre bugetul statului reprezentand impozite, penalizari, diferente de pret, sume datorate dupa expirarea termenului legal de prescriptie si se debiteaza pe masura virarii acestor obligatii a bugetul statului.

Soldul contului este creditor si reprezinta valoarea datoriilor de acest fel catre bugetul statului care nu au fost virate.

Contul 302 Materiale este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu valoarea materialelor achizitionate si se crediteaza cu valoarea materialelor scoase din magazie sau depozite pentru consum sau alte destinatii. Prezinta sold debitor care arata valoarea materialelor existente in stoc.

Contul 303 Materiale de natura obiectelor de inventar este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar intrate in magazie si se crediteaza cu valoarea obiectelor de inventar scoase din magazie pentru diferite scopuri (dare in folosinta, transfer, lipsa din gestiune etc). Prezinta sold debitor, reprezentand valoarea obiectelor de inventar aflate in magazie.

Contul 345 Produse finite este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu valoarea produselor obtinute in cursul perioadei si se crediteaza cu contravaloarea produselor vandute si a celor retinute de institutie pentru autoconsum. Soldul contului este debitor si reflecta valoarea produselor aflate in stoc la pret de inregistrare.

Contul 351 Materiale aflate la terti este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu valoarea materialelor aflate in prelucrare si se crediteaza cu valoarea materialelor rezultate din prelucrare. Prezinta sold debitor care reprezinta valoarea materialelor date in prelucrare sau aflate in standuri si expozitii la pret de inregistrare.

Contul 401 Furnizori este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu valoarea obligatiilor institutiei publice datorate diversilor furnizori pe baza documentelor prezentate de acestia si se debiteaza pe masura achitarii acestor obligatii. Prezinta sold final creditor, reprezentand valoarea obligatiilor institutiei publice fata de furnizori, care nu a fost achitata.

Contul 411 Clienti este un cont cu functie contabila de activ care se debiteaza cu sumele datorate de clienti si se crediteaza pe masura incasarii acestor sume. Prezinta sold debitor care reprezinta valoarea creantelor asupra clientilor.

Contul 421 Decontari cu salariatii este un cont cu functie contabila de pasiv.

Se crediteaza cu sumele reprezentand salariile si alte drepturi salariale si se debiteaza cu ocazia achitarii salariilor si a retinerii contributiilor salariatului catre stat sau catre terti.

Soldul final este creditor si reprezinta sumele datorate salariatilor ramase neachitate la sfarsitul lunii.

Contul 431 Asigurari sociale este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu obligatiile institutiei si ale salariatului catre stat privind asigurarile sociale si se debiteaza pe masura achitarii acestor obligatii. Prezinta sold creditor care reflecta obligatiile datorate si neachitate.

Contul 437 Asigurari pentru somaj este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu valoarea obligatiilor institutiei publice si ale salariatilor pentru constituirea fondului de somaj si se debiteaza pe masura virarii acestor obligatii la buget. Prezinta sold final creditor care reprezinta valoarea obligatiilor catre stat privind constituirea fondului de ajutor de somaj care nu au fost inca virate.

Contul 461 Debitori este un cont cu functie contabila de activ.

Se debiteaza cu sumele pe care institutia publica trebuie sa le incaseze de la debitorii sai (alte institutii, salariati, avansuri spre decontare, creante, alti debitori) si se crediteaza pe masura incasarii sau decontarii acestor sume.

Soldul este debitor si reflecta sumele de incasat de la debitori sau de decontat de catre acestia.

Contul 462 Creditori este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu obligatiile institutiei fata de diversi creditori si se debiteaza pe masura onorarii acestor obligatii. Prezinta sold creditor care reflecta valoarea obligatiilor institutiei publice neachitate.

Contul 472 Venituri inregistrate in avans este un cont cu functie contabila de pasiv care se crediteaza cu veniturile incasate sub forma de venituri anticipate (sunt venituri ale perioadelor viitoare, cum ar fi incasarea abonamentelor la spectacole) si se debiteaza pe masura trecerii lor la venituri curente. Soldul acestui cot este creditor si reprezinta veniturile incasate anticipat perioadei lor de realizare.

Contul 481 Decontari cu institutia superioara si institutiile subordonate privind finantarea de la buget este un cont bifunctional.

Se debiteaza cu sumele virate pentru alimentarea conturilor e disponibil ale institutiilor subordonate si se crediteaza cu sumele retrase din conturile de disponibil a institutiilor subordonate, sumele scazute reprezentand debitori scazuti, pierderi de materiale distruse de calamitati naturale.

Soldul contului poate fi debitor, in acest caz reprezentand sumele virate, sau creditor, reprezentand sumele scazute la institutia superioara.

Conturile 50 Disponibil al bugetelor sunt conturi de activ prin intermediul carora se realizeaza inregistrarea miscarilor mijloacelor banesti primite de institutie de la ordonatorii superiori de credite.

Se debiteaza cu sumele primite cu titlu de alimentari de la ordonatorul superior de credite sau cu sumele incasate de la ordonatorii inferiori de credite, sub forma de retrageri de disponibilitati.

Se crediteaza cu platile efectuate pentru aprovizionarile de bunuri, materiale, plata salariilor, plata diferitelor servicii sau cu sumele virate institutiilor subordonate.

Soldul debitor reflecta disponibilul existent in cont.

Contul 531 Casa este un cont de activ care arata miscarile de mijloace banesti prin intermediul casieriei institutiei publice.

Se debiteaza cu ocazia operatiunilor de incasare in numerar si se crediteaza cu ocazia operatiunilor de plata in numerar.

Soldul contului este debitor si reflecta numerarul existent in casierie.

Contul 532 Alte valori este un cont care are functie contabila de activ.

Se debiteaza cu valoarea timbrelor fiscale, timbrelor postale, tichetelor de calatorie, bonurilor de cantitati fixe, biletelor cu valoare nominala sau a altor valori procurate de institutia publica si se crediteaza pe masura consumarii acestora.

Soldul contului este debitor si reflecta valoarea timbrelor fiscale, timbrelor postale, tichetelor de calatorie, bonurilor de cantitati fixe, biletelor cu valoare nominala sau a altor valori procurate de institutia publica existente la dispozitia institutiei publice.

Conturile din clasa 6 sunt conturi cu functie contabila de activ, se debiteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate in cursul perioadei si se crediteaza prin imputarea lor asupra exercitiului. Nu prezinta sold.

Conturile din clasa 7 sunt conturi cu functie contabila de pasiv, se crediteaza cu veniturile realizate in cursul perioadei si se debiteaza prin imputarea lor asupra rezultatului. Nu prezinta sold.

Contul 770 Finantare de la buget este un cont cu functie contabila de pasiv care tine evidenta platilor efectuate de la buget pentru cheltuielile efectuate de institutia publica. Se crediteaza cu sumele platite de catre ordonatorii principali de credite si se debiteza cu sumele recuperate din finantarea reprezentand reconstituirea veniturilor bugetare, precum si a veniturilor proprii lasate la dispozitia institutiilor publice pentru acoperirea cheltuielilor proprii. Prezinta sold creditor care reprezinta in cursul anului totalul platilor ordonatorilor finantati.

Exemple de inregistrari contabile realizate de institutiile publice

Exemplul nr. 1

O institutie de invatamant superior achizitioneaza pentru darea in functiune a unei cantine pentru studenti urmatoarele mijloace fixe:

cladire in valoare de 50.000 RON

instalatii pentru pregatirea hranei in valoare de 20.000 RON

cuptor pentru gatit in valoare de 5.000 RON

un autoturism pentru transportul materiilor prime in valoare de 10.000 RON

Plata facturilor furnizorilor are loc ulterior momentului livrarii mijloacelor fixe.

a)      Achizitia mijloacelor fixe

℅ = 404 Furnizori de active fixe 85.000

212 Constructii 50.000

2131 Masini, instalatii, utilaje de lucru 25.000

2133 Mijloace de transport 10.000

b)      Achitarea furnizorilor

= 5121 85.000

Furnizori de active fixe                              Conturi la banci in lei

Exemplul nr. 2

O institutie publica caseaza un mijloc de transport care are valoarea de inventar de 10.000 lei. Cheltuielile ocazionate de casare sunt de 5 lei care se achita in numerar unui tert care a realizat casarea.

a)      Scoaterea din functiune a mijlocului fix

= 2133 10.000

Amortizarea mijloacelor de Mijloace de transport

transport

b)      Inregistrarea cheltuielilor cu casarea

628 = 462 5

Alte cheltuieli cu serviciile Creditori diversi

executate de terti

c)      Achitarea cheltuielilor de casare

462 Creditori diversi = 5311 Casa 5

Exemplul nr. 3

Se inregistreaza un minus la inventarierea unei truse pentru experiente de laborator in suma de 100 lei, amortizat integral. Acest minus se imputa gestionarului, urmand a se recupera din salariul acestuia.

a)      Inregistrarea diminuarii valorii mijlocului fix

= 2131 100

Amortizarea utilajelor Masini, utilaje si instalatii de lucru

b)      Imputarea minusului rezultat la inventar

= 719 100

Debitori         Alte venituri operationale

c)      Retinerea din salariu a imputatiei

= 461 100

Personal - salarii datorate                                                           Debitori

Exemplul nr. 4

Se ridica de la Trezorerie sume in numerar pentru acordarea de avansuri spre decontare titularilor de avans (50 lei) si pentru plata salariilor neridicate la sfarsitul anului (100 lei).

a)      Ridicarea de la Trezorerie a sumelor reprezentand avansurile

= 510 50

Viramente interne Contul curent general al

Trezoreriei statului

5311 = 581 50

Casa in lei Viramente interne

b)      Ridicarea de la Trezorerie a sumelor reprezentand salarii neridicate

= 510 100

Viramente interne Contul curent general al

Trezoreriei statului

5311 = 581 100

Casa in lei Viramente interne

c)      Achitarea salariilor neridicate

426 = 5311 100

Drepturi de personal neridicate Casa in lei

d)      Achitarea avansului spre decontare

= 5311 50

Avansuri de trezorerie Casa in lei

e)      Depunerea decontului de cheltuieli (justificarea avansului)

624 = 542 40

Cheltuieli cu transportul de Avansuri de trezorerie

bunuri si personal

f)        Depunerea cu intarziere a sumei reprezentand avansul necheltuit

= 542 10

Casa in lei Avansuri de trezorerie

g)      Inregistrarea penalizarilor

461 = 719 2

Debitori diversi Alte venituri operationale

h)      Depunerea la casierie a penalizarilor

= 461 2

Casa in lei Debitori diversi

i)        Virarea la Trezorerie a sumei necheltuite si a penalizarii

510 = 5311 12

Contul curent general al Trezoreriei statului Casa in lei

Exemplul nr. 5

Se achizitioneaza halate de protectie (50 lei) care se dau contra cost salariatilor, urmand a se retine contravaloarea lor din salarii. Factura se achita furnizorului din contul bancar.

a)      Primirea facturii

= 401 50

Materiale de natura obiectelor Furnizori

de inventar

b)      Darea in folosinta a halatelor

603 = 303 50

Cheltuieli privind obiectele Materiale de natura obiectelor

de inventar de inventar

c)      Imputarea salariatilor a contravalorii halatelor

461 = 719 50

Debitori diversi Alte venituri operationale

d)      Achitarea furnizorului

401 = 5121 50

Furnizori Conturi la banci in lei

Exemplul nr. 6

O institutie publica inregistreaza cheltuielile cu salariile personalului in valoare de 10.000 lei. Se achita avansul in valoare de 3.000 lei.

Ulterior, se determina retinerile din salarii si are loc inregistrarea lor. Retinerile din salarii sunt urmatoarele: contributia asiguratilor pentru asigurarile sociale 9,5%, contributia asiguratilor pentru asigurarile sociale de sanatate 6,5%, contributia asiguratilor pentru constituirea fondului de somaj 1%, impozit pe salarii 500 lei, retineri pentru chirii 300 lei, debitele pentru halatelor acordate personalului 50 lei. Are loc plata lichidarii a obligatiilor catre stat si a chiriilor (plata se face prin virament). Contributia angajatorilor la asigurarile sociale este de 19,5%, pentru ajutorul de somaj 2%, pentru asigurarile sociale de sanatate datorate de angajator 6%. Acestea sunt virate statului.

a)      Inregistrarea cheltuielilor cu salariile

= 421 10.000

Cheltuieli cu salariile Personal - salarii datorate

b)      Ridicarea de la trezorerie a sumei pentru plata avansului

= 5121 3.000

Viramente interne Conturi la banci in lei

5311 = 581 3.000

Casa in lei Viramente interne

c)      Plata avansului

= 5311 3.000

Avansuri acordate personalului Casa in lei

d)      Inregistrarea retinerilor din salariu

421 = ℅ 5.550

Personal - salarii datorate 4312 Contributia 950

asiguratilor la asigurarile sociale

4372 Contributia 100

asiguratilor la asigurari de somaj

4314 Contributia 650

asiguratilor la asigurarile sociale de

sanatate

444 500

Impozit pe salarii

427 300

Retineri din salarii

461 50

Debitori diversi

425 Avansuri 3.000

acordate personalului

e)      Plata obligatiilor catre stat

℅ = 5121 2.200

Conturi la banci in lei

4312 Contributia 950

asiguratilor la asigurarile sociale

4372 Contributia 100

asiguratilor la asigurari de somaj

4314 Contributia 650

asiguratilor la asigurarile sociale de

sanatate

444 500

Impozit pe salarii

f)        Ridicarea numerarului din contul curent deschis la banca pentru plata lichidarii (salariului net)

= 5121 4.450

Viramente interne Conturi la banci in lei

5311 = 581 4.450

Casa in lei Viramente interne

g)      Achitarea salariilor nete

= 5311 4.450

Personal - salarii datorate Casa in lei

h)      Achitarea chiriilor datorate de personal

= 5121 300

Retineri din salarii Conturi la banci in lei

i)        Inregistrarea cheltuielilor cu asigurarile sociale de stat datorate de angajator

= 4311 1.950

Contributii de asigurari sociale                               Contributiile angajatorilor pentru

de stat asigurari sociale

j)        Inregistrarea cheltuielilor cu contributia pentru constituirea fondului de somaj datorat de institutie

6452 = 4371 200

Contributii de asigurari Contributiile angajatorilor pentru

de somaj asigurari de somaj

k)      Inregistrarea contributiei institutiei pentru asigurarile sociale de sanatate

6453 = 4313 600

Contributii de asigurari sociale Contributiile angajatorilor pentru

de sanatate asigurari sociale de sanatate

l)        Plata catre stat a contributiilor datorate de institutie

℅ = 5121 2750

4311 Contributiile angajatorilor                                                                                      1.950

pentru asigurari sociale

4371 Contributiile angajatorilor 200

pentru asigurari de somaj

4313 Contributiile angajatorilor pentru 600

asigurari sociale de sanatate

Exemplul nr. 7

Se vand tertilor materiale cu caracter functional achizitionate din surse bugetare in valoare de 400 lei si produse obtinute din activitatea autofinantata in valoarea de 200 lei. Are loc incasarea in numerar a contravalorii corespunzatoare materialelor, care se vireaza la trezorerie si a contravalorii produselor. Valoarea de inventar a materialelor este de 300 lei si a produselor finite de 150 lei.

a)      Vanzarea materialelor cu caracter functional

4111 = 708 400

Clienti Venituri din activitati diverse

b)      Vanzarea catre terti a produselor finite

4111 = 701 200

Clienti Venituri din vanzarea produselor finite

c)      Incasarea in numerar a contravalorii materialelor

5311 = 4111 400

Casa in lei Clienti

d)      Depunerea la Trezorerie a contravalorii materialelor

= 5311 400

Viramente interne Casa in lei

510 = 581 400

Contul general Viramente interne

al Trezoreriei

e)      Incasarea contravalorii produselor finite vandute

5121 = 4111 300

Conturi la banci in lei Clienti

f)        Scoaterea din evidenta a materialelor si a produselor

602 = 302 300

Cheltuieli cu materialele Materiale

709 = 345 150

Variatia stocurilor Produse finite

Exemplul nr. 8

Se cumpara carburanti pe baza unor bonuri,care se si dau in consum. Valoarea carburantilor este de 700 lei.

a)      Cumpararea carburantilor pe baza bonurilor

3022 = 401 700

Combustibili Furnizori

b)      Achitarea furnizorilor

401 = 5311 700

Furnizori Casa in lei

c)      Darea in consum a carburantilor

6022 = 3022 700

Cheltuieli privind combustibilii Combustibili

Exemplul nr. 9

Se dau spre prelucrare materiale gospodaresti in valoare de 500 lei. Din acestea rezulta produse in valoare de 800 lei, din care produse in valoare de 550 lei se expediaza unor clienti.

a)      Transmiterea materialelor din magazie catre prelucrare

351 = 302 500

Materii prime si materiale Materiale consumabile

aflate la terti

b)      Intoarcerea de la prelucrat

302 = 351 500

Materiale consumabile Materii prime si materiale

aflate la terti

c)      Inregistrarea produselor obtinute

345 = 709 800

Produse finite Variatia stocurilor

d)      Inregistrarea produselor vandute

4111 = 701 550

Clienti Venituri din vanzarea produselor finite

e)      Scoaterea din evidenta a produselor vandute

709 = 345 550

Venituri din vanzarea Produse finite

produselor finite

PLANUL DE CONTURI AL INSTITUTIILOR PUBLICE