StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » istoria economiei

Viata economica in dacia preromana



VIATA ECONOMICA IN DACIA PREROMANA


Societatea geto-daca, ajunsa la o notabila dezvoltare economica, sociala, politica si culturala in secolul I i.e.n. - secolul I e.n. isi datoreste infloritoarea ei situatie mai cu seama celor doua mari personalitati politice care au contribuit, decisiv, prin politica lor interna si externa, la afirmarea pe plan european a geto-dacilor : Burebista si Decebal. Perioada de apogeu in dezvoltarea societatii geto-dacice a fost marcata de momentul intemeierii statului centralizat dac sub conducerea lui Burebista (82 - 44 i. Hr.) si s-a incheiat odata cu sfirsitul domniei lui Decebal (87 - 106 d. Hr.). In acest interval de timp geto-dacii s-au afirmat in plan economic, politic, militar si religios. Societatea 212d38c geto-dacica era impartita in clase si categorii sociale: tarabostes (nobilii) si comates (oamenii liberi). Sclavii - atiti citi erau - detineau un rol cu totul neinsemnat in economia geto-dacica. Principalele domenii economice care s-au afirmat in Dacia preromana au fost: agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile si comertul.

Una din componentele esentiale ale economiei geto-dace era agricultura, cu ramurile ei de baza - cultivarea cerealelor si cresterea animalelor, precum si celelalte ramuri auxiliare : viticultura, legumicultura, gradinaritul, albinaritul. Cercetarile arheologice au scos la iveala un bogat inventar de unelte si instrumente agricole folosite pentru pregatirea terenului arabil pentru insamantat si pentru lucrarile de recoltat cereale. Este vorba despre brazdar, cutitul de plug din fier, seceri, coase, greble, sape, etc. toate din fier. Asemenea celorlalte ramuri tracice, si geto-dacii erau mari producatori de cereale (orz, secara, linte, bob si multe varietati de griu). Baza economica o formau agricultura si cresterea vitelor. Descoperirile arheologice demonstreaza ca geto-dacii foloseau plugul cu brazdar si cutit din fier, coase, seceri, sape, sapaligi, greble cu sase colti. Daco-getii cultivau intens vita de vie. Practicau tot atit de intens apicultura si pescuitul. Pe bogatele pajisti ale Daciei erau crescute cornutele mici si mari, iar rasa de cai foarte iuti ai getilor era renumita atit in lumea greaca cit si in cea romana. Turmele de oi si cirezile de vite jucau un rol important in economia vietii getice. Dacia era vestita si prin bogatiile ei naturale. Lemnul padurilor era cautat de greci pentru construirea corabiilor. Sarea,unica sursa din Balcani era in Dacia, era folosita de geto-daci in conservarea pestelui si a carnii, in argasirea pieilor dar si ca produs de schimb cu grecii si, mai tirziu, cu romanii.

Mestesugurile erau numeroase si rezultau din prelucrarea materiilor prime, produselor agricole, animaliere, vegetale. In acest context, punerea in valoare a depozitelor metalifere, argint, aur, arama, dar mai cu seama a fierului, a cunoscut la geto-daci o sensibila dezvoltare atestata de numerose vestigii. Era practicata si prelucrarea metalelor pretioase, in special a argintului, in vederea confectionarii de unelte, podoabe, arme, piese de harnasament si obiecte metalice de uz casnic, gospodaresc.



Pamintul Daciei a fost bogat in minereuri (fier, arama, argint si aur). Datorita acestui fapt, metalurgia fierului s-a dezvoltat inca din jurul anului 800 i. Hr. Au existat numeroase ateliere de metalurgie care nu au fost depasite decit de romani. In atelierele geto-dacilor se confectionau ustensilele de care aveau nevoie mesterii in prelucrarea fierului: nicovale, baroase, pile, clesti si ciocane de forja. Erau produse unelte din fier necesare agriculturii (plugul cu brazdar de fier, seceri, greble, coase). Pentru cei care exploatau si prelucrau lemnul se produceau fierastraie cu pinze late si inguste, topoare, scoabe, cuie, burghie, zavoare si balamale pentru usi. Armata geto-dacilor era inzestrata cu armele produse de mestesugarii autohtoni. Acestia fabricau lanci si sulite, sabii drepte si curbate, pumnale, scuturi, virfuri de sageti. Din fier se confectionau podoabe si accesorii pentru imbracaminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, bratari). Aurul si argintul era folosit in confectionarea bijuteriilor (coliere, bratari, fibule, brose, catarame). Ceramica geto-dacilor impresioneaza atit prin cantitate cit si prin calitate. Mesterii daci au inceput sa foloseasca roata olarului din prima jumatate a secolului V i. Hr. In perioada de apogeu (sec. I i. Hr. - sec. I d. Hr.) ceramica geto-dacica cunoaste si unele influente elenistice, materializate in pictarea vaselor. Culorile folosite sint rosu si brun. Remarcabile ca factura, elegante ca forma sint canile, vasele cu doua torti, strachinile cu picior si cele cu capac. Forma cea mai caracteristica a ceramicii geto-dacice este vestita 'ceasca dacica'.

Comertul geto-dac s-a facut mai ales cu lumea greaca si romana. Astfel, se exportau produse rezultate din vanatoare si pescuit, miere, ceara, grau, lemn, sare, si se importau ceramica fina, ulei de masline, vin. Daco-getii au stabilit relatii comerciale cu lumea greaca si apoi cu cea romana. Infiintarea oraselor-cetati grecesti de pe litoralul Marii Negre a favorizat intensificarea schimburilor comerciale dintre autohtoni si greci. Din lumea greceasca se importau untdelemn si vin, unelte si arme, articole de podoaba si obiecte de arta. Din Dacia se exportau grine si vite, sare si miere, lemn si piei. Schimburile comerciale au favorizat si folosirea monedelor. Inca din sec. V i. Hr. aparuse in Dacia moneda greceasca. Doua secole mai tirziu, daco-getii bat moneda proprie, imitata dupa cea greceasca. Emisiunile monetare ale geto-dacilor au durat aproape trei secole. Monedele emise erau din argint si, foarte putine, din aur. Alaturi de moneda autohtona au circulat drahma greceasca si denarul roman.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact