StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Noi putem sa te ducem spre NIVELUL URMATOR
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » microeconomie si macroeconomie
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Indicatori statistici care caracterizeaza rezultatele activitatii economice la nivelul economiei nationale





INDICATORI  STATISTICI

CARE  CARACTERIZEAZA

REZULTATELE 

ACTIVITATII  ECONOMICE

 LA  NIVELUL

ECONOMIEI  NATIONALE

Obiectiv general:

-         Cunoasterea continutului si a modului de determinare a indicatorilor macroeconomici de rezultate

Obiective specifice:

-         Metode de determinare a  produsului intern brut

-         Produsul national brut

-         Produsul intern net

-         Produsul national net

-         Venitul national

 


Probleme propuse spre studiu

-                   Sistemul conturilor nationale (SCN)

-                   Principiile contabilitatii nationale

-                   Clasificari in economia nationala

-            clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN)

-            clasificarea institutiilor

-            clasificarea bunurilor si serviciilor

-                   Indicatori macroeconomici de rezultate

-            produsul intern brut

-            produsul national brut

-            produsul intern net

-            venitul national

-            venitul personal al menajelor

-            venitul disponibil al menajelor

-                   Metode de determinare a indicatorilor

                     macroeconomici de rezultate

-            metoda valorii adaugate

-            metoda repartitiei veniturilor

-            metoda utilizarii productiei finale

          Dat fiind rolul statisticii de a masura si caracteriza in forma numerica, cu ajutorul indicatorilor statistici, fenomenele si procesele din natura si societate, fenomene si procese care se manifesta intr-un numar mare de cazuri individuale, apare ca o necesitate obiectiva crearea unui sistem de indicatori care sa permita masurarea, prezentarea si caracterizarea activitatii economice desfasurata in cadrul unei societati, precum si legitatile care guverneaza aceasta activitate.

           Avand in vedere complexitatea activitatii economice in ansamblul ei, numarul mare de elemente care trebuie luat in calcul, rezulta necesitatea crearii unui sistem complex de metode si tehnici de evaluare si comensurare, precum si a unui sistem coerent de indicatori statistici cu ajutorul carora sa se asigure caracterizarea activitatii atat la nivel microeconomic, dar mai ales la nivel macroeconomic. Aceste metode fac obiectul statisticii economice, ca ramura a stiintei statistice in general.

          Importanta statisticii economice deriva din faptul ca ea constituie o baza pentru urmatoarele activitati:

-       Fundamentarea obiectivelor de politica economica si caracterizarea gradului de realizare a acestora. Pentru fundamentarea prognozelor dezvoltarii viitoare a economiei, in conditiile unei economii de piata veritabile, sunt necesare informatii cat mai reale si mai complete despre fenomenul analizat. Aceste informatii trebuie sa le furnizeze statistica economica.

-       Analiza potentialul 737j92h ui productiv al economiei (forta de munca, bunuri de capital, resurse materiale) precum si pentru analiza eficientei utilizarii acestui potential.

-       Masurarea si caracterizarea procesului reproductiei respectiv a crearii, repartitiei si utilizarii bunurilor si veniturilor in economie.

-       Analiza evolutiei preturilor (rata inflatiei), a gradului de ocupare a fortei de munca (rata somajului) si a interdependentei dintre cele doua fenomene.

-       Sesizarea prin intermediul datelor a legitatilor ce guverneaza fenomenele economice la nivelul macroeconomic, fapt ce permite formularea unor ipoteze statistice precum si gasirea celor mai adecvate modele econometrice care sa descrie realitatea economica in ansamblul ei.

-       Verificarea pe cale empirica a ipotezelor si modelelor matematice dezvoltate teoretic.

               

Pornind de la aceste considerente, rezulta ca statistica economica are ca sarcini principale:

-       masurarea variabilelor macroeconomice;

-       stabilirea relatiilor dintre principalele variabile;

-       punerea in evidenta a interdependentelor dintre aceste variabile;

-       analizarea prin prisma datelor empirice a principalelor dezechilibre care pot sa apara intre agregate.

          In aceste conditii, masurarea fenomenelor si proceselor macroeconomice presupune definirea, construirea si determinarea unui set de indicatori macroeconomici cu o putere mare de cunoastere si un grad relativ larg de cuprindere.

          La stabilirea sistemului de indicatori si a metodologiei de determinare a acestora trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte:

-       complexitatea proceselor si categoriilor ce trebuie masurate;

-       evaluarea in vederea agregarii a unor bunuri si servicii neomogene, fapt care impune utilizarea pretului bunului, ca element comasurator;

-       caracterul de estimatori a unor indicatori macroeconomici;

-       gradul diferit de abstractizare in procesul de culegere si prelucrare a datelor;

Clasificari utilizate in Sistemul Conturilor Nationale

Complexitatea proceselor si categoriilor masurate deriva pe de o parte din marea diversitate a participantilor la viata economico-sociala (societati comerciale, persoane fizice, menaje private, institutii publice si organizatii neguvernamentale), iar pe de alta parte din numarul mare de beneficiari ai informatiei statistice (institutii ale statului, organisme internationale, organizatii private si nonguvernamentale etc.).

          Tinand seama de complexitatea proceselor masurate, apare necesara utilizarea unor sistematizari a informatiilor in vederea efectuarii calculelor economice.

          O prima categorie de sistematizari a informatiilor o reprezinta clasificarile efectuate pe baza unor nomenclatoare, astfel incat sa asigure un cadru unitar si coerent de determinare a indicatorilor la nivel macroeconomic.

    

          Principalele clasificari utilizate in statistica macroeconomica se refera la:

-       clasificarea activitatilor din economia nationala;

-       clasificarea institutiilor economico-sociale (subiectelor economice);

-       clasificarea bunurilor obtinute in procesul de productie.

 

Clasificarea activitatilor din economia nationala

          Clasificarea activitatilor din economia nationala se face pe baza nomenclatorului de activitati (CAEN) si are drept scop gruparea tuturor activitatilor economice si sociale in raport cu natura si functiile pe care le indeplinesc in sistemul diviziunii sociale a muncii, pe categorii cat mai omogene.

          Clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN) este structurata pe cinci trepte:

     

               sectiune

                                 subsectiune

                                                     diviziune

                                                                     grupa

                                                                                clasa

          Principalele sectiuni din CAEN sunt:

► agricultura;                                              ► posta si telecomunicatii;

► silvicultura;                                              ► constructii;                          

► piscicultura;                                            ► activitati financiare;

► industrie extractiva;                                  ► comert;          

► energie electrica, termica, gaze, apa;         ► administratie publica;

► industrie prelucratoare;                            ► hoteluri si restaurante;

► transporturi;                                            ► invatamant;

► sanatate, etc.

          Clasa este nivelul care asigura cea mai mare detaliere. Intr-o clasa trebuie sa fie cuprinsa majoritatea productiei unitatilor regasite in cadrul ei si reuneste unitatile care furnizeaza cea mai mare parte a bunurilor care o caracterizeaza.

          Rezulta ca unitatea de clasificare este tipul de activitate, produsul sau serviciul prestat. Acest lucru face ca unitatile cu productie omogena sa fie incadrate intr-o anumita ramura, in timp ce la unitatile cu productie complexa activitatile sunt incadrate in clase diferite, in masura in care se poate asigura o gestiune autonoma a acestor activitati.

          Criteriile care stau la baza alcatuirii sectiunilor, diviziunilor si claselor CAEN sunt:

-       natura bunurilor produse si a serviciilor prestate (componenta fizica, stadiul de fabricatie, necesitatile pe care le satisface);

-       destinatia bunurilor si serviciilor (consum intermediar, consum final, formare bruta de capital);

-       materia prima, procesele tehnologice, organizarea si finantarea productiei;

-       productia de bunuri si servicii ce caracterizeaza o clasa trebuie sa cuprinda majoritatea productiei unitatilor regasite in cadrul ei;

-       clasa trebuie sa reuneasca unitatile care furnizeaza cea mai mare parte a bunurilor si serviciilor care o caracterizeaza.

          Pentru aceasta clasificare, unitatea de clasificare o reprezinta tipul de activitate – bunul sau serviciul.

          Clasificarea pe tipuri de activitati serveste, in calculele macroeconomice, la caracterizarea proceselor de productie, la echilibrarea resurselor si utilizatorilor.

          Prin agregarea pe tipuri de activitati omogene se ajunge la ramuri si se utilizeaza pentru TABELUL INPUT – OUTPUT .

Clasificarea institutiilor economico-sociale pe sectoare

          Pentru clasificarea subiectelor economice este utilizat criteriul institutional.

          Text Box: Subiectele economice reprezinta unitatile organizatorice cele mai mici care decid asupra infaptuirii activitatilor economice.

         

Criteriul institutional permite agregarea subiectelor economice pe sectoare in vederea determinarii agregatelor macroeconomice care exprima rezultatele activitatii economice in sistemul conturilor nationale si contribuie la caracterizarea fluxurilor monetare din economie.

          Un sector este format din totalitatea unitatilor institutionale care au un comportament economic analog, comportament stabilit pe baza a doua aspecte, si anume:

-       functia economica principala;

-       sursa de provenienta a rezultatelor.

          Potrivit acestui criteriu, subiectele economice se clasifica in:

-       sector  firme care reuneste:

-          Societati si cvasisocietati nefinanciare – toate unitatile nefinanciare care produc preponderent bunuri si servicii destinate vanzarii, iar incasarile acopera integral costurile. (unitatile industriale, comerciale, asociatii economice, unitati comunale de transport public, SNCFR, Posta, RENEL);

-          Institutii financiare – unitatile care au ca functie principala finantarea activitatii economice din fondurile banesti atrase (banci, CEC, etc.);

-          Unitati de asigurari – au ca functie principala transformarea riscului individual in risc colectiv, sursa de finantare fiind prima de asigurare. Nu se cuprind asigurarile prin efectul legii.

-     sectorul de stat reuneste institutiile care au ca obiect al activitatii prestarea de servicii colective (servicii publice) care se finanteaza prin plati obligatorii. In canalele macroeconomice, acest sector se imparte in doua subsectoare:

-          Administratia publica: administratia centrala, administratia locala, aparare, invatamant, sanatate, cultura, arta;

-          Asigurarile sociale – asigurari prin efectul legii: asigurarile de sanatate, asigurarile de batranete, etc.

-         sectorul menaje private, reunesc gospodariile populatiei care apar pe piata ca ofertanti de forta de munca si de consumatori sau utilizatori ai bunurilor de consum si depunatori de economii. Veniturile lor provin din munca angajata, din proprietate si din transferuri.

-         organizatiile non - profit cuprind:

-          Institutii ce produc bunuri si servicii ce sunt puse la dispozitia firmelor fara plata: camere de comert, asociatii economice;

-          Institutii finantate de stat si care activeaza in domeniul cercetarii, cu exceptia universitatilor;

-          Institutii care ofera servicii menajelor: biserici, organizatii culturale, asociatii sindicale, asociatii sportive.

-       strainatatea sintetizeaza intr-un cont special toate tranzactiile cu strainatatea.

Clasificarea bunurilor obtinute in procesul de   productie

          Pentru obtinerea unor informatii corespunzatoare este necesara si o clasificare a bunurilor si serviciilor. Nu exista o clasificare generala a bunurilor, ci doar clasificari speciale adaptate domeniului de cercetare.

               

Principalele aspecte privitoare la clasificarea bunurilor sunt:

-       legatura dintre bunuri din punct de vedere al productiei – utilizata in statistica productiei;

-       apartenenta la anumite sortimente – utilizata in statistica comertului interior;

-       incadrarea in regulile tarifului vamal – utilizata in statistica comertului exterior;

-       utilizarea bunurilor care sta la baza nomenclatorului bunurilor destinate consumului privat.

Indicatori macroeconomici de rezultate

          Masurarea rezultatelor economice ale unei tari, se realizeaza cu ajutorul unor indicatori sintetici semnificativi, care evalueaza in termeni  nominali sau reali  rezultatele activitatii macroeconomice:

-       produsul intern brut (PIB);

-       produsul national brut (PNB);

-       produsul intern net (PIN);

-       produsul national net (PNN);

-       venitul national (VN).

Indicatorii sintetici au la baza agregarea rezultatelor macroeconomice si a agentilor economici.

 La nivel microeconomic, rezultatele activitatii economice sunt dezagregate pentru a pune in evidenta veniturile fundamentale ale factorilor evidenta (salariu, profit, renta, dobanda) care sunt de altfel si preturi ale factorilor de productie.

Pentru a stabilii rezultatul la nivel macroeconomic, se realizeaza o agregare a rezultatelor inclusiv a veniturilor fundamentale.

Agregarea agentilor se face in doua moduri: agregare institutionala si agregare functionala.

 Text Box: Agregarea institutionala consta in agregarea agentilor in functie de comportamentul de baza in ceea ce priveste formarea si utilizarea veniturilor disponibile si a patrimoniului.

Sectoarele institutionalizate utilizate de Contabilitatea Nationala sunt: intreprinderi (firme); guvernul (statul); gospodarii (menaje); strainatatea.

Text Box: Agregarea functionala consta in agregarea activitatilor agentilor economici (de productie, de consum si acumulare).

Aceasta grupare este folosita in practica pentru estimarea componentelor produsului intern brut.

Activitatile agentilor economici sunt reprezentate de operatiuni. Operatiunile agentilor economici sunt agregate in functie de obiectul si natura lor: operatiuni cu bunuri si servicii (de productie, de schimb, de consum); operatiuni de repartitie (de repartitie a veniturilor si transferuri de capital) si operatiuni financiare.

Calculele si analizele macroeconomice aferente cresterii economice necesita informatii sintetice despre activitatea desfasurata de agentii economici. Intr-o forma agregata, aceste informatii sunt furnizate de Sistemul Conturilor Nationale (SCN), prin intermediul agregatelor macroeconomice.

Agregatele macroeconomice sunt marimi sintetice cu care se masoara  rezultatele intregii activitati economice reprezentate de bunuri si servicii.

Principiile care stau la baza masurarii rezultatelor macroeconomice sunt:

-         in cadrul agregatelor de rezultate se cuprind bunurile si serviciile care sunt vandute pe piata;

-         produsele si serviciile se cuprind in calcul, numai daca sunt rezultatul activitatii productive din perioada de calcul;

-         baza evaluarii rezultatelor o constituie veniturile factorilor de productie antrenati in activitatea economica (salariul, profitul, renta si dobanda);

-         la masurarea rezultatelor activitatii nu se admit inregistrari repetate;

-         la calcularea rezultatelor (agregatelor macroeconomice) se tine cont de teritoriul unde isi desfasoara activitatea agentii economici obtinand  indicatori interni si indicatori nationali;

-         indicatorii de rezultate se pot exprima in preturile pietei sau in preturile factorilor;

-         indicatorii de rezultate se exprima ca indicatori nominali (in preturi curente) sau ca indicatori reali (in preturi comparabile);

-         indicatorii pot fi calculati ca indicatori de natura bruta (contin amortizarea) sau ca indicatori de natura neta (nu contin amortizarea).

Delimitarea conceptului de productie in ansamblul activitatilor sociale are la baza trei conventii.

1.     In conceptul de productie sunt cuprinse toate activitatile creatoare de bunuri si servicii:

§        destinate vanzarii pe piata ;

§        nedestinate vanzarii pe piata  dar care au fost obtinute pe baza unor factori de productie care se schimba pe piata .

 In aceasta definitie, sunt excluse serviciile pe care o unitate si le face pentru sine, fara a pune in actiune factori de productie dobanditi pe piata (de exemplu, activitatea casnica).

2.     Deoarece conceptul de productie se refera la  activitati socialmente organizate, o parte mai mare sau mai mica a activitatii economice ­cunoscuta sub denumirea de 'economie subterana' - 'scapa' inregistrarilor statistice traditionale. Cuantificarea precisa a activitatilor din economia subterana este imposibila, dar o estimare a acesteia permite:

§        compararea cu produsul intern brut  masurat oficial;

§        evaluarea efectelor sale asupra altor sfere economice si  sociale.

3.     Agregatele macroeconomice de rezultate evidentiaza productia finala (PF). Daca productia din economie s-ar exprima prin valoarea bunurilor si serviciilor produse de catre toti subiectii economici s-ar obtine un indicator care ar cuprinde inregistrari repetate de rezultate. Astfel, indicatorul obtinut (productia bruta - PB) inglobeaza in valoarea lui, si valoarea bunurilor produse si consumate in aceeasi perioada (consumul intermediar - CI) pentru a se realiza noi produse.


         

Fig. 1. Inregistrarea repetata a rezultatelor. Determinarea productiei finale

             

          Pentru a evita inregistrarile repetate care „umfla” rezultatele economice (v. fig. 1), agregatele macroeconomice de rezultate se exprima sub forma productiei finale (PF):

                  

                                                          (5.1)

        

          Potrivit relatiei obtinute, productia finala este suma valorilor adaugate realizate de agentii economici. Valoarea adaugata la nivelul agentilor economici se obtine ca diferenta intre output si input, respectiv intre valoarea de iesire si valoarea de intrare.

                VAB N-S

VAB N-I



VAB S-I

CI

PGB

 

PIB PP

PIN PP­

Ai

                          PNB PP

PNN PP

An

Iin

PNN PF = VN

salariu

profit

renta

dobanda

Fig. 2. Schema de determinare a indicatorilor agregati interni si nationali.

        

 In valoarea adaugata se includ veniturile fundamentale ale factorilor (salariu, profit, renta, dobanda) si eventual amortizarea.

          Daca se include amortizarea, se obtine valoarea adaugata bruta (VAB), iar daca nu se include amortizarea, se obtine valoarea adaugata neta (VAN).

          Metodologia de calcul a indicatorilor sintetici de rezultate este sintetizata in figura 2.

Indicatorii macroeconomici de rezultate exprima dimensiunea rezultatelor obtinute de agentii economici dintr-o tara intr-o perioada de timp.

          Principalii indicatori sintetici care masoara rezultatele activitatii economice la nivel macroeconomic sunt:

-       produsul intern brut (PIB)

-       produsul national brut (PNB)

-       produsul intern net (PIN)

-       produsul national net (PNN)

-       venitul national (VN)

          Pe langa acesti indicatori, in functie de natura analizei economice si de gradul de aprofundare a acesteia, se mai pot calcula si alti indicatori statistici precum: venitul disponibil la nivelul economiei nationale, venitul disponibil al sectoarelor, venitul personal si venitul disponibil al menajelor etc.

          Pornind de la premisa ca orice circuit economic poate fi abordat din trei puncte de vedere (al producerii veniturilor, al repartitiei veniturilor si al utilizarii veniturilor) rezulta ca, si pentru determinarea indicatorilor macroeconomici de rezultate putem utiliza trei metode de calcul:

-       metoda crearii veniturilor (metoda valorii adaugate);

-       metoda repartitiei veniturilor (metoda insumarii veniturilor sau metoda veniturilor);

-       metoda utilizarii veniturilor (metoda cheltuielilor);

         

In ceea ce priveste evaluarea indicatorilor macroeconomici, aceasta poate fi facuta fie la preturile pietei (sau pretul cumparatorului) fie la preturile factorilor (nu includ impozite indirecte).

          Indicatorii macroeconomici de rezultate pot fi determinati dupa conceptul intern (PIB, PIN) sau dupa conceptul national (PNB, PNN).

          Determinarea produsului intern brut (PIB)

          Text Box: Produsul intern brut masoara valoarea bruta de piata a productiei de bunuri si servicii finale, produsa in cadrul unei perioade de timp (de regula un an) de subiectele economice care isi desfasoara activitatea pe teritoriul unei tari.Fiind indicatorul cu cel mai mare grad de reprezentativitate, va fi determinat prin toate cele trei metode de calcul.

          a) Metoda valorii adaugate ( metoda crearii veniturilor)

          Potrivit acestei metode determinarea produsului intern brut presupune insumarea valorii adaugate brute create de toate subiectele economice de pe teritoriul unei tari, indiferent daca sunt agenti nationali sau straini.

          Valoarea adaugata bruta se determina prin scaderea din productia unei ramuri (sector) a consumului intermediar.

                                                                    (5.2)

unde:           = productia globala a sectorului i

                   

= consumul intermediar al sectorului i

          Prin agregarea VAB a sectoarelor se obtine VAB la nivel de economie nationala exprimata la pretul factorilor.

          Valoarea adaugata bruta la nivel de sector economic mai poate fi obtinuta si prin agregarea (insumarea) valorii adaugate brute realizate de firmele (subiectii economici) care isi desfasoara activitatea in cadrul sectorului respectiv.

          Pentru a se ajunge la produsul intern la pretul factorilor este necesar sa se scada din valoarea adaugata marimea valorica a serviciilor bancare (SB).

                                                           (5.3)  

          Serviciile bancare sunt considerate consum intermediar pentru sectorul firme.

          Daca se doreste determinarea PIB la pretul pietei, atunci trebuie ca PIBpf  sa fie corectat cu impozitele indirecte nete.

                    (5.4)  

          Iind = impozite indirecte (taxa pe valoarea adaugata, accize etc.)

          Subv = subventii

          Iimport = taxe vamale, alte impozite pe import.

          b). Metoda repartitiei veniturilor (metoda insumarii veniturilor sau pe scurt, metoda veniturilor)

         

Acesta metoda are la baza agregarea veniturilor factorilor de productie:

                   - venituri din munca

                   - venituri din capital

                   - amortizare

          Potrivit acestei metode:

                                                                   (5.5)  

          unde:

          VF = veniturile factorilor de productie

                                                               (5.6)

Text Box: ENEx = Profit inainte de repartizare + Dobanzi +Rente        (5.7)

          unde:

          VM = remunerarea factorului munca (salarii, impozit pe salarii, CAS, alte venituri din munca)

          ENEx = excedent net de exploatare si cuprinde remunerarea celorlalti factori de productie cu exceptia factorului munca

          A = amortizarea capitalului fix

         

          Pentru a se trece la PIB exprimat in pretul pietei trebuie sa fie adaugate impozitele indirecte nete ( )

          Impozitele indirecte nete includ impozite indirecte din care se scad subventiile

                                                         (5.8)

          Intrucat in practica separarea riguroasa a diferitelor categorii de venituri este practic imposibila, veniturile factorilor se separ in doua componente si anume:

         

- venituri din munca angajata

- venituri din activitatea de intreprinzator si din patrimoniu.

c) Metoda utilizarii productiei finale (metoda cheltuielilor)

Aceasta metoda masoara valoarea finala a bunurilor economice. Marimea PIB se determina insumand valorile finale ale consumurilor care sunt exprimate in  preturile pietei, excluzand valoarea bunurilor importate.

(5.9)

         

In relatia de mai sus, s-au utilizat urmatoarele notatii:

- CPV - consumul privat;

- CPB - consumul public;

- FBCF - formarea bruta a capitalului fix;

-  -  variatia stocurilor;

- EXP - exportul de bunuri si servicii;

- IMP - importul de bunuri si servicii.

            Consumul privat si consumul public formeaza consumul final al societatii (CF), respectiv valoarea bunurilor materiale si a serviciilor folosite pentru satisfacerea directa a trebuintelor umane individuale si colective.

                                                                                      (5.10)

         

Marimea consumului final se obtine scazand din valoarea bunurilor provenite din productia interna si importata valoarea bunurilor intrate in consumul intermediar, pentru investitii, pentru cresterea stocurilor si pentru export.

          In functie de conceptul utilizat (conceptul de piata sau restrans si conceptul larg) exista doua metode de masurare a consumului privat[1].

a) Potrivit conceptului de piata, in consumul privat se includ numai cumpararile de pe piata efectuate de gospodariile populatiei. Acest indicator se determina pe baza informatiilor privind vanzarile catre populatie intr-o perioada de timp. Metoda are urmatoarele inconveniente:

-         nu include in consumul populatiei autoconsumul (consumul din productia gospodariilor), consumul de produse casnice, folosirea locuintelor, etc.;

-         include in consum produsele cumparate de pe piata si folosite pentru productie (materiale de constructii, ingrasaminte chimice, etc.).

b) Conform conceptului larg, consumul privat se calculeaza ca suma a valorii tuturor bunurilor materiale si a serviciilor care au fost folosite in scopul satisfacerii trebuintelor. Aplicarea acestei metode in practica este dificila si costisitoare, deoarece unele elemente care intra in consumul populatiei sunt greu de evaluat.

          Datorita inconvenientelor precizate pentru metodele prezentate anterior, in practica statistica internationala s-a ajuns la un compromis in sensul ca in consumul privat se cuprind toate bunurile materiale si serviciile cumparate de populatie, precum si cele consumate si provenite din productia proprie. Aceasta solutie contribuie la apropierea de conceptul larg al consumului privat.

               

In Sistemul European al Conturilor (S.E.C.), consumul final cuprinde consumul final al gospodariilor populatiei si consumul colectiv al administratiei publice si private.

               

Consumul gospodariilor include urmatoarele elemente:

-         cumpararile de pe piata ale bunurilor durabile si de consum curent, provenite din productia interna si din import, cu exceptia imobilelor si a cumpararilor de utilaje gospodaresti si a echipamentului de lucru;

-         cumpararile de servicii (transport, telecomunicatii, servicii de gospodarie comunala, etc.);

-         produse agricole si alimentare intrate in autoconsumul gospodariilor;

-         produsele neagricole si nealimentare, produse si autoconsumate de gospodarii;

-         imbracamintea si hrana furnizate militarilor (cumparate de administratia publica);

-         prestatiile sociale in natura acordate gospodariilor populatiei de catre administratiile publice si private in cadrul masurilor de securitate sociala si ajutor social;

-         avantajele in natura furnizate de patroni salariatilor lor;

-         chiriile imputate (calculate) de catre proprietari pentru locuintele ocupate de chiriasi;

-         donatiile in natura provenite din alte tari si primite de gospodariile populatiei, diminuate cu donatiile in natura facute de gospodariile populatiei catre alte tari;

-         serviciile casnice produse in gospodarii pentru propriile nevoi ale persoanelor  in calitate de patroni, de personal casnic salariat.

In consumul gospodariilor nu se includ:

-         cumpararile de terenuri;

-         cumpararile de imobile cuprinse in formarea bruta a capitalului;

-         cumpararile de unelte si materiale necesare gospodariilor.

-         echipamentul de protectie.

               

La determinarea consumului public (consumului statului) se porneste de la delimitarea conceptului de stat. Calculele oficiale privind consumul public sau de stat, includ consumurile din institutiile administratiei centrale si locale pentru prestarea serviciilor publice.

Pentru cea mai mare parte a rezultatelor activitatii acestor institutii (serviciile publice prestate) se ridica problema formei de concretizare a rezultatelor si evaluarea acestora.

In multe cazuri, rezultatele activitatii institutiilor statului nu pot fi exprimate numeric (activitatea politiei, apararea tarii) iar in alte cazuri nu exista preturi de piata pentru serviciile prestate. Aceste servicii se presteaza gratuit sau cu taxe care acopera partial costurile.

Aceste aspecte impun ca marimea consumului statului sa nu se masoare pornind de la output, ci de la componentele intrarilor (input). Astfel, consumul public (consumul statului) se determina ca suma a unor cheltuieli evidentiate in conturile de productie ale institutiilor administratiei centrale si locale. Pe baza acestui principiu, consumul public cuprinde toate cheltuielile efectuate pentru prestarea serviciilor administrative care sunt puse la dispozitia colectivitatii, fara o plata speciala.

Marimea consumului statului se obtine insumand urmatoarele categorii de cheltuieli: productia intermediara a statului (bunurile consumate pentru prestarea serviciilor publice), amortizarea capitalului fix, remunerarea angajatilor din sectorul administratiei centrale si locale.

         

Determinarea produsului national brut (PNB)

          Text Box: Produsul national brut reprezinta valoarea bruta de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii nationali intr-o perioada de timp data, de regula un an.         

Privit prin prisma productiei, PNB reprezinta oferta nationala de bunuri, iar prin prisma cheltuielilor reprezinta cererea de bunuri la nivel national.

          Determinarea PNB poate fi facuta prin cele trei metode prezentate la determinarea produsului intern brut, dar mai poate fi realizata si pornind de la produsul intern brut si tinand seama de relatiile economice cu strainatatea.

         

                                          (5.11)

unde:

          SVABS = soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea, adica diferenta intre valoarea adaugata bruta a agentilor nationali din strainatate si valoarea adaugata bruta a agentilor straini de pe teritoriul national.

          Determinarea produsului intern net (PIN)

Text Box: Produsul intern net reprezinta valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii interni, intr-o perioada determinata de timp.         

PIN exprimat in pretul factorilor reprezinta valoare bunurilor finale din punct de vedere al producatorului.

          PIN la pretul pietei reprezinta valoarea bunurilor finale din punct de vedere al cumparatorului.

                                                      (5.12)

                                                (5.13)

                                             (5.14)

                                  (5.15)

         

         

Produsul national net (PNN) si venitul national (VN)

Text Box: Produsul national net (PNN) exprima valoarea neta a bunurilor si serviciilor finale, produse de agentii nationali intr-o perioada de timp data.          Se determina pornind de la produsul intern net care este corectat cu diferenta dintre veniturile din activitatea economica si din patrimoniu ale agentilor nationali care isi desfasoara activitatea in strainatate si cele ale agentilor straini din interiorul tarii (SVANS).

                                                             (5.16)

                                          (5.17)

                                         (5.18)

                         (5.19)

         

Text Box: Produsul national net exprimat in pretul factorilor se mai numeste si venit national si reprezinta valoarea nou creata intr-o perioada de timp de catre economia nationala a unei tari.

                                                                 (5.20)

         

In contabilitatea nationala cand se face referire la venitul national se opereaza cu venit national brut (VNB) si cu venit national disponibil (VND).

Venitul national brut (VNB) se obtine in urma insumarii venitului national cu amortizarea sau pornind de la PIB si scazand impozitele indirecte si adaugand soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea.

                               (5.21)

                        (5.22)

          Venitul national disponibil (VND) este un indicator ce exprima posibilitatile economiei pentru investitii nete, consum si economisire.

                                                                    (5.23)

          STS = soldul transferurilor curente cu strainatatea.

          Daca la VND se adauga amortizarea se obtine venitul national brut disponibil (VNBD) venit ce poate fi utilizat pentru consum si pentru acumulare.

                                                                             (5.24)

         

Indicatori agregati la nivelul menajelor

La nivelul menajelor se calculeaza:

-         Venitul personal al menajelor

         

            (5.25)

-         Venitul disponibil al menajelor

                       (5.26)

          unde VPM =venitul personal al menajelor

Compararea in timp a indicatorilor macroeconomici de rezultate

          Indicatorii macroeconomici de rezultate sunt exprimati de regula in preturi curente, sau preturile perioadei pentru care se determina.

In momentul in care se doreste compararea indicatorilor in timp, intereseaza mai putin modificarile nominale (exprimate in preturi curente) si mai mult modificarile de volum fizic ale indicatorilor. Aceasta, deoarece nu intotdeauna o crestere nominala se concretizeaza si intr-o crestere reala (de volum fizic). Aceasta discrepanta este urmare a faptului ca intre cele doua perioade, se modifica atat volumul fizic cat si preturile.

          Defalcarea modificarilor intervenite in evolutia indicatorilor macroeconomici pe cele doua componente, preturi si volum fizic, este destul de complicata in practica din urmatoarele considerente:

·        Preturile si cantitatile diferitelor bunuri se modifica nu numai absolut ci si relativ;

·        Modificarile preturilor si cantitatilor nu sunt independente intre ele (fenomenul de substituire a unor bunuri cu alte bunuri);

·        Nomenclatorul bunurilor si serviciilor se modifica –apar bunuri si servicii noi;

·        Apar modificari in calitatea bunurilor.

In aceste conditii este necesar sa se determine un indice de preturi, care sa permita deflationarea indicatorilor macroeconomici de rezultate.

Acest indice poarta numele de indice deflator.

Text Box: Indicele deflator este un indice de preturi de tip Paasche, calculat in mod implicit.

                                                   (5.27)

unde

         (5.28)

Indicele deflator, astfel determinat este utilizat atat pentru deflationarea indicatorilor macroeconomici de rezultate cat si pentru determinarea ratei inflatiei.

                                                               (5.29)

         

Rata inflatiei determinata pornind de la indicele deflator este unul din indicatorii de baza, utilizati pentru caracterizarea modului de desfasurare a activitatii economice la nivel macroeconomic. Acest indicator este solicitat si de organismele internationale.

Text Box: APLICATIE

	Se cunosc urmatoarele date (miliarde lei)

Indicatori	An baza	An curent
1. Venituri din munca	602	39 950
2. Amortizare capital fix	109	6400
3. Impozite indirecte	180	4280
4. Subventii	84	1000
5. Excedent net de exploatare	148	4060
6. Investitii nete efectuate in economie	68	3450
7. Modificarea stocurilor materiale	+112	+3070
8. Import de bunuri	264	2030
9. Export de bunuri	168	1000
10. Valoarea productiei agentilor nationali care isi desfasoara activitatea in strainatate din care:
             - consum intermediar	

5
3	

1400
1000
11. Valoarea adaugata bruta produsa de agentii straini rezidenti in Romania	
10	
2000
12. Cheltuieli ale menajelor private pentru bunuri si servicii	
613	
31 400
13 Cheltuieli pentru consumul final guvernamental	
40	
6400
Se cere sa se calculeze:
-	Dimensiunea si structura PIB dupa metoda veniturilor.
-	Marimea si structural PIB dupa metoda cheltuielilor.
-	PNB, PIN si PNN la pretul pietei.
-	Venitul national.

	REZOLVARE:

	1. Produsul Intern Brut dupa metoda veniturilor.

	 


	VF = veniturile factorilor
	A = amortizare
	  = impozite indirecte nete
	SVF = venituri din munca + profituri inainte de impozitare + venituri din 		proprietate

	SVF = venituri din munca (VM) + excedent net de exploatare  
	ENEx = profituri inainte de impozitare + venituri din proprietate.
	ENBx = excedent brut de exploatare-amortizare
EBE = 148 - 109 = 39 mild. lei

             = impozite indirecte (Iind) - subventii (S)

           

Rezulta: Pentru anul de baza:

             = Iind - S = 180 - 84 = 96 mild. lei

            SVF = VM + EN = 602 + 39 = 641

             mild. lei

            Pentru anul curent:

            EN1 = EB - A = 10460 - 6400 = 4060

            1 = Iind 1 - S = 2280 - 100 = 1280

            SVF1 = VM1 + EN1 = 35950 +4060 = 40010

 




            Tot prin metoda veniturilor PIBpp mai poate  fi determinat si pornind de la PIBpf la care se adauga impozitele indirecte nete.

FBC =In + A + DS

unde:

                        IN = investitii nete

                        A   = amortizare

                        DS  = modificarea stocurilor

iar        IN = BI – A                 unde                 BI = investitii brute

            FBC = FBCFix + DS

            FVCFix = formarea bruta de capital fix

           

            Exportul net (Exn) = Export (E) - Import (I)

Pentru anul de baza vom avea:

            FBC0 = in + A + DS = 68 + 109 + 112 = 289 mild. lei

            Exn0    = E - I = 168 - 264 = - 96

Rezulta

            PIBpp0 = 316 - 40 + 289 + (-96) = 846 mild. lei

pentru anul curent

            FBC1 = 3450 + 6400 + 3070 = 12920 mild. lei

 
 

            Exn1  = 1000 - 2030 = -1030

            PIBpp1 = 31400 + 6400 + 12920 -1030 = 49690 mild. lei

            Structura PIB

                    unde Ci = tipuri de consum

Structura (%)

Componenta

1990

199

- Consumul final al menajelor private

72,46

63,19

- Consum final guvernamental (consumul statului)

14,73

12,88

- Formarea bruta a capitalului

34,16

26,00

- Export net

-11,35

-2,07

Total

100,00

10,00

            3.1. Produsul National Brut (PNB)

                        PNBpp = PIBpp + SVABS

            unde

                        SVABS = soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea

                        SVABS = VABagenti nationali din strainatate - VABagenti straini din teritoriu

                        PNBpp0 = 846 - 8 = 838 mild. Lei

            SVABS0 = (5-3) - 10 = 2 - 10 = -8 mild lei.

                        VAB = valoarea productiei - consum intermediar

                        PNBpp1 = 49690 -1600 = 48090 mild. lei

                        SVBAS1 = (1400 - 1000) -2000 = -1600

           

3.2. Produsul Intern net (PIN)

            Trecerea de la PIB la PIN se face prin intermediul amortizarii. Rezulta:

            PINpp = PIBpp - A

            PINpp0 = 846 - 109 = 737 mild. lei

            PINpp1 = 49690 - 6400 = 43290 mild. lei

Produsul intern net mai poate fi determinat si prin insumarea veniturilor factorilor (estimate in preturile factorilor) la care se adauga impozitele indirecte nete.

           

            PINpp0 = (602+39) + 96 = 737 mild. lei

            PINpp1 = 40010 + 3280 = 43290 mild. lei

 

           

            Pornind  de la acest mod de calcul rezulta ca trecerea de la pretul pietei la pretul factorilor se face prin intermediul  impozitelor directe nete.

           

3.3. Produsul national net la pretul pietei

            Pentru determinarea PNNpp se pot utiliza urmatoarele relatiii:

            PNNpp = PNB - A

            PNNpp = PIBpp +SVANSpp

           

unde:

            SVANS = soldul veniturilor factprilor in raport cu strainatatea

            PNNpp0 = PNBpp0 - A = 838 - 109 = 729 mild. lei

            PNNpp1 = 48090 -6400 = 41690 mild. lei

            4. Venitul national (VN)

            Venitul National sau suma veniturilor factorilor nationali la pretul factorilor se determina cu relatiile:

           

 

Termeni cheie

sistemul conturilor nationale (SCN)

impozite indirecte

contabilitate nationala

subventii

clasificari in economia nationala

impozite indirecte nete

clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN)

pretul pietii

sectiune

pretul factorilor

diviziune

metoda repartitiei veniturilor

grupa

excedent brut de exploatare

clasa

excedent net de exploatare

clasificarea institutiilor

metoda utilizarii productiei finale

subiect economic

consum privat al menajelor

sectorul firme

consum public

 sector stat

consum final

menaje private

formare bruta de capital fix

organizatii non profit

export net

strainatate

produsul national brut

clasificarea bunurilor si serviciilor

soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea

indicatori macroeconomici de rezultate

produsul intern net

agregare institutionala

valoare adaugata neta

agregare functionala

soldul valorii adaugate nete

produsul intern brut

venitul national

metoda valorii adaugate

venitul personal al menajelor

valoare adaugata bruta

venitul disponibil al menajelor

amortizare

Intrebari recapitulative

1.     Ce reprezinta sistemul conturilor nationale?

2.     Care sunt principiile care stau la baza reflectarii in conturile nationale a activitatii economice desfasurate in cadrul unei economii nationale?

3.     Care sunt metodele de determinare a indicatorilor macroeconomici de rezultate si in ce constau ele?

4.     Care sunt principalele componente ale consumului privat al menajelor?

5.     Enumerati indicatorii specifici sectorului menaje.

6.     Deflatorul PIB este un indice:

a)     de preturi de tip Laspeyres

b)    de preturi de tip Paasche

c)     al valorii

7.     In calculul PIB, exportul net se calculeaza:

a)     Export – Impozite                             

b)    Export – Import                                

c)     Export + Import

8.     Venitul national este egal cu:

a)     PNN la pretul factorilor

b)    PNN la pretul pietei                                     

c)     PIN la pretul factorilor

9.     Trecerea de la categoria ,,preturile pietei” la categoria ,,preturile factorilor” se realizeaza astfel:

a)     pretul factorilor = pretul pietei + impozite indirecte

b)    pretul factorilor = pretul pietei – subventii + impozite indirecte

c)     pretul factorilor = pretul pietei – impozite indirecte + subventii

10. Daca din PNN la pretul pietei se scad impozitele indirecte nete se obtine:

a)     venitul national                                   

b)    PNB pf                                                        

c)     PIB pf

11. Ce element nu intra in componenta consumului individual al menajelor:

a)     cumpararea de alimente                      

b)    cumpararea unui apartament               

c)     cumpararea obiectelor de lux

12. Agregatele macroeconomice se calculeaza:

a)     in unitati fizice                         

b)    numai in preturile pietei

c)     in preturile factorilor si in preturile pietei

13. PIB exprima: agregarea activitatii economice

a)     dupa conceptul national                     

b)    dupa conceptul intern     

c)     nu are importanta

14. Transferurile catre menaje nu cuprind:

a)     pensiile CAP platite taranilor              

b)    salariile personalului bugetar

c)     alocatiile                                                     

15. Nu constituie consum intermediar:

a)     cheltuielile cu materii prime si materiale         

b)    serviciile bancare

c)     salariile personalului muncitor                      

16.  Constituie o investitie:

a)     un calculator cumparat de un S.R.L.

b)    un calculator cumparat de o familie

c)     un automobil cumparat de dumneavoastra

17. Pentru determinarea PIB se poate folosii relatia:

a)    

b)   

c)    

18. Pentru determinarea PIB se poate folosii relatia:

a)    

b)   

c)    

19. Pentru determinarea PIB se poate folosii relatia:

a)    

b)   

c)    

20. Trecerea de la preturile factorilor la pretul pietii se face prin:

a)     Impozite directe

b)    Impozite indirecte

c)     Impozite indirecte nete

21. Trecerea de la pretul pietei la pretul factorilor se face prin:

a)     Impozite indirecte minus subventii

b)    Amortizare

c)     Rata inflatiei

22. Trecerea de la pretul pietei la pretul factorilor se face prin:

a)     Impozite indirecte nete

b)    Soldul valorii adaugate

c)     Veniturile factorilor de productie

23. Trecerea de la conceptul intern la conceptul national are loc prin:

a)     Amortizare

b)    Impozite indirecte nete

c)     Soldul valorii adaugate in raport cu strainatatea

24. Trecerea de la conceptul national la conceptul intern are loc prin:

a)     Soldul valorii adaugate nete  in raport cu strainatatea

b)    Impozite indirecte nete

c)     Soldul valorii adaugate in raport cu strainatatea

25. Trecerea de la conceptul national la conceptul intern are loc prin:

a)     Amortizare

b)    Soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea

c)     Soldul valorii adaugate in raport cu strainatatea

26. Trecerea de la conceptul national la conceptul intern are loc prin:

a)     Soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea

b)    Soldul valorii adaugate nete in raport cu strainatatea

c)     Soldul valorii adaugate in raport cu strainatatea

27. PIB este:

a)     O metoda de inregistrare a rezultatelor activitatii economice

b)    Un indicator de rezultate la nivel microeconomic

c)     Un indicator de rezultate la nivel macroeconomic

28. PIB ia in calcul activitatea desfasurata de subiectii economici:

a)     Interni



b)    Nationali

c)     Multinationali

29. Sistemul conturilor Nationale (SCN) este:

a)     O metoda de inregistrare a rezultatelor activitatii economice

b)    Un indicator de rezultate

c)     O metoda de analiza a rezultatelor activitatii economice

30. Sistemul conturilor Nationale (SCN) ia in calcul:

a)     Intreaga activitate economica desfasurata la nivelul tarii de catre toate subiectele economice

b)    Activitatea tuturor subiectilor economici cu exceptia menajelor

c)     Activitatea tuturor subiectilor economici cu exceptia productiei menajelor care nu face obiectul schimbului

31. Printre obiectivele Sistemului Conturilor Nationale se numara:

a)     Elaborarea politicilor macroeconomice ale statului

b)    Ridicarea nivelului de trai

c)     Masurarea performantelor agentilor economici

32. Nu intra in consumul individual al menajelor:

a)     Cumpararea obiectelor de lux

b)    Cumpararea unui apartament

c)     Cumpararea unui autoturism proprietate personala

33. Cumpararea unui autoturism intra  in consumul menajelor daca:

a)     Va fi folosit de catre salariatii unei firme in interesul serviciului

b)    Va fi folosit de catre unul din salariati pentru a merge la serviciu

c)     Va fi folosit de catre patronul firmei, ca masina de serviciu

34. Nu intra in consumul menajelor:

a)     Echipamentul de protectie

b)    Aparatele de folosinta indelungata din locuinta

c)     Obiectele de lux cumparate

35. Nu intra in consumul privat al menajelor:

a)     Inventarul agricol gospodaresc

b)    Cumpararea unui frigider

c)     Cumpararea unui autoturism proprietate particulara

36. PIB masoara:

a)     Valoarea bruta de piata a bunurilor si serviciilor realizate de subiectii economici in timpul unui an

b)    Valoarea bruta de piata a bunurilor si serviciilor finale realizate de subiectii economici interni in decursul unui an

c)     Valoarea bruta de piata a bunurilor si serviciilor realizate de subiectii nationali in timpul unui an

37. PIN masoara:

a)     Valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor realizate de subiectii economici in timpul unui an

b)    Valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale realizate de subiectii economici

c)     Valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale  realizate de subiectii nationali in timpul unui an

38. Venitul national masoara:

a)     Valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale realizate de subiectii economici in timpul unui an la pretul factorilor

b)    Valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale realizate de subiectii economici la pretul factorilor

c)     Valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor realizate de subiectii nationali in timpul unui an la pretul factorilor

39. PNB este:

a)     Un indicator de rezultate la nivel de intreprindere

b)    O metoda de calcul a rezultatelor agentilor nationali

c)     Un indicator de rezultate la nivel macroeconomic

40. Venitul national se calculeaza:

a)     Dupa conceptul intern

b)    Dupa conceptul national

c)     Dupa conceptul international

Probleme propuse spre rezolvare

1. Se dau urmatoarele date

Indicator

Mild.lei.

Produsul global

10000

Consum intermediar

5000

Servicii bancare

10

Impozite indirecte

200

Impozite indirecte nete

130

Excedent net de exploatare

700

Excedent brut de exploatare

990

Amortizare

290

Consumul individual al menajelor

5000

Consumul statului

350

Investitii brute

600

Investitii nete

310

Modificarea stocurilor

-80

Export

1250

Import

2000

Soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea

+10

Soldul transferurilor curente in raport cu strainatatea

+40

Se cere sa se determine indicatorii macroeconomici de rezultate prin toate metodele cunoscute

2. Se cunosc urmatoarele date referitoare la activitatea economica desfasurata:

Indicator

Mild.lei.

Mild.lei.

Produsul global

10000

15000

Consum intermediar

5000

7500

Servicii bancare

10

15

Impozite indirecte

200

300

Subventii

70

105

Impozite indirecte nete

130

195

Venituri ale factorilor

4700

7050

Venituri din munca

4000

6000

Venituri din munca angajata

2800

4200

Venituri din activitatea de intreprinzator si din patrimoniu

1900

2850

Venituri din salarii

3000

4500

Alte venituri din munca

1000

1500

Profit inainte de impozitare

600

900

Impozit pe profit

100

150

Dividende

400

600

Profit nedistribuit

100

150

Dobanzi

50

75

Rente

50

75

Excedent net de exploatare

700

1050

Excedent brut de exploatare

990

1485

Amortizare

290

435

Consumul individual al menajelor

5000

7500

Consumul statului

350

525

Investitii brute

600

900

Investitii nete

310

465

Modificarea stocurilor

-80

-120

Export

1250

1875

Import

2000

3000

Export net

-750

-1125

Soldul valorii adaugate brute in raport cu strainatatea

+50

-60

Soldul valorii adaugate nete in raport cu strainatatea

+40

-50

·        Se cere sa se determine indicatorii macroeconomici de rezultate prin toate metodele posibile.

·        Sa se determine dinamica PIB nominal si PIB real stiind ca rata inflatiei a fost de 12 %

3. Pentru doi ani consecutivi (2001, 2002) se4 cunosc urmatoarele date referitoare la activitatea economica din Romania:

                                                                             (miliarde lei preturi curente)

Indicator

2001

2002

Consum final al gospodariilor populatiei

917

1169

Consum final al administratiei publice

771

103

Formarea bruta de capital fix

241

323

Variatia stocurilor

22

5

Export net

-90

-86

Remunerarea salariatilor

361

428

Alte venituri din munca

581

728

Profit net

-62

-61

Dobanzi

39

54

Impozite indirecte

134

173

Subventii

15

17

Amortizare

177

88

Servicii bancare

9

6

Soldul valorii adaugate brute cu strainatatea

-5

-20

Soldul transferurilor in raport cu strainatatea

+10

+30

Se cere:

·        Sa se determine PIB prin toate metodele cunoscute pentru cei doi ani

·        Sa se determine dinamica PIB real stiind ca rata inflatiei a fost in 2002 fata de 2001 de 28 %.

·        Sa se determine PNB.PIN si Venitul national in cei doi ani.



[1] I. Capanu, Indicatorii macroeconomici – Continutul si functiile lor, Ed. Economica, Bucuresti, 1998,       p. 119-122







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre microeconomie si macroeconomie









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics