StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
economie ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » piata valutara

Piata valutara. instrumente si participanti.



Piata valutara. Instrumente si participanti.

'In orice schimb, indiferent de natura sa, cei doi termeni ai schimbului sunt fiecare masura celuilalt termen'

G. A. Frois

P



iata valutara si mecanismul de formare a cursului de schimb sunt de o importanta fundamentala pentru cei implicati in tranzactiile comerciale internationale sau in finantarea acestora, evolutia cursului de schimb avand un impact direct asupra eficientei acestor tranzactii. Insuficienta cunoastere a factorilor care influenteaza direct sau indirect cursul de schimb pune importatorii / exportatorii in imposibilitatea previzionarii evolutiei viitoare a acestuia, sporind incertitudinea tranzactiilor derulate la scara internationala.


Devizele: definitie, convertibilitate, sistemul monetar international

F

Pietele valutare si cursul de schimb joaca un rol fundamental in finantarea internationala a operatiunilor de comert exterior denominate in monede diferite. Evolutia cursurilor de schimb pe aceasta piata este determinata de factori specifici si are un impact direct asupra costului total al operatiunii de comert exterior. Intelegerea modului de functionare a pietei valutare si a mecanismului de formare a cursului de schimb prin prisma factorilor care il influenteaza dar si a principalelor tipuri de operatiuni derulate pe aceasta piata constituie un pas important in abordarea unor aspecte importante legate de finantarea internationala: riscurile si costul total al finantarii. Cu cat cunoasterea problemelor legate de piata valutara sunt mai bine intelese de catre cei implicati in afacerile internationala, cu atat acuratetea previziunilor legate de evolutia cursului de schimb este mai mare.

De retinut:

Conceptele de baza cu care se opereaza pe pietele valutare sunt:

Devizele sau valutele sunt monedele straine aflate in circulatie pe diferite piete straine, altele decat apartinand tarilor de emisiune. Tot in aceasta categorie sunt incluse si alte instrumente financiare cu scadenta scurta (pana in trei zile) emise pe piata monetara si denominate in moneda straina (hartii comerciale, ordine de plata, note).

Cursul de schimb este pretul sintetic la care se vand sau se cumpara devizele pe o piata valutara locala sau pe piata valutara internationala. Este un pret format in principal de piata insa in unele cazuri statul poate avea un rol important in stabilirea acestui pret.

Piata valutara este cadrul organizat unde se tranzactioneaza (se vand si se cumpara) valute. Reglementarea acestei piete este facuta de Banca Centrala. Unii specialisti includ aceasta piata in cadrul pietei monetare bazandu-se pe ideea ca pe piata se vand si se cumpara monede straine in schimbul monedei nationale.

Regimul valutar este ansamblul de reglementari stabilite de Banca Centrala cu privire la functionarea pietei valutare, accesul pe aceasta piata al persoanelor juridice sau fizice, mecanismul de formare al cursului de schimb, convertibilitatea monedei nationale, rolul si interventia statului in formarea cursului etc.

F

In principal, piata valutara are doua componente majore: piata valutara propriu - zisa si piata caselor de schimb. Cea mai mare parte a operatiunilor valutare se desfasoara pe piata valutara propriu - zisa (in Romania mai mult de 80% din operatiunile cu valute), pe aceasta componenta bancile jucand un rol important, acela de intermediar financiar.

De retinut:

Un loc aparte in ansamblul operatiunilor de pe piata valutara il constituie operatiunile interbancare - operatiuni de vanzare / cumparare de valuta intre bancile comerciale.

Conform unei alte clasificari ce are in vedere orizontul de timp al operatiunilor derulate pe piata exista:

Piata valutara la vedere (spot): - este piata pe care se deruleaza vanzari sau cumparari de valuta cu decontare imediata (maxim 48 ore);

Piata valutara la termen (forward): - piata pe care se tranzactioneaza valute cu decontare viitoare (pana la un an).

De retinut:

Pe piata valutara se opereaza cu mai multe rate ale cursului de schimb:

Rata nominala de schimb: - calculata ca raport intre doua monede diferite.

Rata reala: - calculata pe baza ratei nominale de schimb ajustata cu diferentialul de inflatie.

Rata efectiva: - calculata ca o medie ponderata sau simpla a ratelor nominale de schimb ale principalelor devize;

- este un indicator de competitivitate important (arata competitivitatea unei tari in context international);

- ponderarea in calculul acestei rate are in vedere principalii parteneri comerciali, creditori sau investitori.

Rata reala efectiva: - se calculeaza pe baza ratei efective ajustate cu diferentialul de inflatie ponderat (un astfel de indicator este calculat de FMI, Morgan Guaranty Trust Company, Federal Reserve Bank etc.).

De retinut:

Convertibilitatea monedei are in vedere ansamblul de restrictii cu privire la derularea de operatiuni pe piata valutara, implicarea persoanelor fizice in tranzactii valutare, transferul de fonduri denominate in valuta in afara granitelor tarii.

De retinut:

Se poate vorbi in acest caz de existenta mai multor situatii posibile privitoare la restrictiile impuse schimburilor valutare de pe piata monetara, instrumentelor ce pot fi utilizate precum si transferurilor valutare in strainatate:

Neconvertibilitate: - este puternic restrictionata implicarea in operatiuni valutare de orice fel a persoanelor juridice si fizice rezidente si nerezidente.

Convertibilitate de cont curent: - este eliminata orice restrictie cu privire la operatiunile valutare de cont curent (export / import de marfuri si servicii, transferuri unilaterale, venituri din dobanzi, dividende, rente, chirii, salarii);

Convertibilitate de cont de capital: - permite derularea fara nici o restrictie a operatiunilor valutare specifice contului de capital si financiar din balanta de plati externe. Aici sunt vizate in principal investitiile straine si cele de portofoliu realizate de nerezidenti in tara si de rezidenti in strainatate

Convertibilitate deplina: - consta intr-o aplicarea unei convertibilitati atat de cont curent cat si de cont de capital.

Observatie: Romania are in prezent o convertibilitate de cont curent, toate operatiunile aferente contului curent din balanta 939e41j de plati fiind eliberate de orice fel de restrictii in ceea ce privesc operatiunile pe piata valutara.

F

Sistemul Monetar International a cunoscut schimbari majore in ultimii ani, in prezent majoritatea monedelor straine au o evolutie legata de evolutia celor mai puternice monede. Se poate afirma cu usurinta ca in ultima perioada volatilitatea cursurilor de schimb a crescut semnificativ. Evolutiile de pe pietele financiare internationale ale celor mai importante monede straine scoate in evidenta urmatoarele caracteristici:

volatilitate din ce in ce mai mare a ratelor de schimb;

existenta unei corelatii pozitive foarte puternice intre cursurile spot si cursurile forward;

prima sau discount - ul forward au inceput sa fie ajustate cu o prima de risc;

volatilitatea pe termen scurt a cursului nominal de schimb a inceput sa fie mai mare decat volatilitatea preturilor pe pietele interne.

aparitia unei evolutii diferite a cursului nominal fata de cel real, de la piata la piata, in functie de regimul valutar practicat.

Tipuri de regimurile valutare in cadrul Sistemului Monetar International.

Prin regimul valutar se intelege ansamblul reglementarilor cu privire la mecanismul de formare a cursului de schimb si a interventiei statului (prin Banca Centrala) in controlul operatiunilor cu valute si in evolutia cursului de schimb.

F

Regimul valutar cunoaste doua forme extreme - curs fix si flotare libera - intre cele doua forme extreme de regimuri valutare gasindu-se asa numitele regimuri valutare hibride: flotarea administrata, banda de variatie cu variante ale sale - banda oblica de variatie sau banda largita de variatie, crawling - peg, rate de schimb mixte, consiliul monetar.

a. Curs fix: acest regim valutar presupune fixarea administrativa a cursului de schimb in raport cu celelalte monede sau in raport cu un etalon cum ar fi de exemplu aurul. Un astfel de regim a stat la baza Sistemului Monetar de la Bretton Woods, prin rigiditatea sa dovedindu-si in timp ineficienta si insuficient adaptata la realitatile economiei mondiale.

b. Flotarea libera: are in vedere absenta oricarei implicari din partea statului in mecanismul de formare a cursului de schimb precum si in evolutia acestuia in timp. Statul se limiteaza doar la a supraveghea derularea operatiunilor pe piata valutara si in a controla institutiile implicate pe aceasta piata. Acest regim valutar este specific economiilor dezvoltate, fiind mai putin intalnit la economii slabe, insuficient dezvoltate sub aspectul operatiunilor si institutiilor implicate.

c. Regimurile valutare hibride:

Flotarea administrata presupune implicarea pe perioade scurte de timp a Bancii Centrale in evolutia cursului de schimb prin vanzarea de valuta in cazul unei deprecieri bruste a monedei nationale sau cumpararea de valuta atunci cand cursul cunoaste o apreciere brusca ce ar putea dezechilibra piata.

Practic un astfel de regim presupune existenta unor resurse semnificative in conturile Bancii Centrale care sa poate fi folosite in administrarea cursului de schimb. Lipsa acestor resurse ar transforma acest regim intr-o flotare libera.









Dupa cum se poate observa din schema de mai sus, rolul interventiei Bancii Centrale este de a tempera evolutia cursului de schimb si de a evita intrarea economiei intr-o criza de durata. Banca Centrala nu se opune evolutiei ratei de schimb ci reduce din amplitudinea evolutiei acestuia, incercandu-se o distribuire uniforma in timp a deprecierii monedei nationale. O astfel de politica poate fi aplicata cu succes si atunci cand apar presiuni speculative pe curs.

Pe langa problema legata de resursele necesare administrarii cursului de schimb, este importanta si alegerea momentului interventiei pe piata valutara, cat si determinarea cantitatii de valuta ce trebuie 'aruncata' pe piata pentru a obtine efectul dorit.

Banda de variatie: Principiul care sta la baza unui astfel de regim valutar este acela de a fixa administrativ o banda de variatie formata dintr-o limita superioara si inferioara fata de o rata pivot fixa (de exemplu + / - 2,25% fata de rata pivot). Un astfel de mecanism al 'sarpelui monetar' a stat la baza Sistemului Monetar European intre 1973 - 1979.

Rata pivot este de fapt o rata de schimb intre moneda nationala si o alta deviza, etalon sau cos valutar, si ea este stabilita pe o perioada mai mare de timp.

In cazul acestui regim valutar interventia Bancii Centrale se rezuma la a stabili pivotul, largimea bandei de variatie dar si in mentinerea cursului de schimb in interiorul bandei prin vanzarea / cumpararea de valuta atunci cand cursul de schimb atinge limitele de variatie.











De regula, resursele necesare mentinerii cursului in interiorul benzii de variatie sunt mult mai mari decat in cazul flotarii administrate (caz in care se are in vedere doar amplitudinea variatiei de curs). Ca variante ale acestui regim valutar sunt banda largita de variatie cand marjele de variatie sunt mari, existand astfel o arie mai larga de evolutie a cursului de schimb sau banda oblica de variatie cand se porneste cu o marja de variatie mare care pe masura stabilizarii economiei se restrange la o banda ingusta de variatie.

Banda de variatie ajustabila: este un regim valutar puternic raspandit printre tarile in tranzitie (Ungaria, Polonia, Cehia) destul de complex si cu rezultate bune in planul stabilizarii macroeconomice, a ajustarilor structurale. Acest tip de regim valutar seamana intru-catva cu banda de variatie insa prin mecanismul care sta la baza lui este mult mai flexibil decat acesta.

Principiul care sta la baza acestui regim valutar este acela de ancorare a monedei nationale de o alta deviza convertibila sau de un cos valutar (simplu sau ponderat) format dintr-un numar de devize. Din punct de vedere tehnic, regimul presupune utilizarea unei rate pivot ajustabile in timp fata de care se stabilesc marje de variatie.









Dupa cum se poate observa, interventia Bancii Centrale consta in stabilirea pivotului, marjelor de variatie, mecanismul de ajustare periodica a benzilor de variatie (saptamanal sau lunar). Un rol important revine Bancii Centrale si in a mentine cursul de schimb in interiorul benzilor de variatie prin interventii pe piata valutara (vanzare / cumparare de valuta). Pentru succesul acestui tip de regim valutar este importanta alegerea devizei sau devizelor in functie de care se va face ancorarea monedei nationale. Pentru ajustarea ratei pivot se poate folosi diferentialul de inflatie, diferentialul de dobanda sau un mecanism mai complex care sa ia in calcul mai multi factori de influenta asupra cursului de schimb.

Regimul valutar mixt foloseste o rata de schimb fixa pentru operatiunile aferente contului financiar si de capital din balanta de plati externe si o rata de schimb flotanta pentru operatiunile aferente operatiunilor de cont curent. Banca Centrala nu permite efectuarea de operatiuni valutare de pe un segment al pietei valutare pe celalalt.

Consiliul Monetar presupune fixarea cursului de schimb la o anumita rata de schimb, modificarea ulterioara a acestuia facandu-se doar in cazul in care ar aparea un excedent de valuta ce nu poate fi acoperit de cantitatea de moneda nationala sau de bunurile produse in interiorul tarii. Emisiunea de masa monetara este blocata prin instituirea acestui Consiliu Monetar. Acest regim valutar seamana intru-catva cu regimul valutar bazat pe curs fix, fiind insotit insa de o serie de masuri de disciplina financiar - monetara ce trebuie respectate cu strictete. Politizarea emisiunii monetare, deficitul cvasi - fiscal, lipsa de incredere pe plan intern in propria moneda nationala, inchiderea pietelor externe fata de Romania sunt numai cateva dintre argumentele aduse de specialisti impotriva adoptarii unui astfel de regim in tara noastra.

De retinut:

Participantii pe pietele valutare. Tipuri de operatiuni si cotatii valutare

Pe piata valutara participa patru mari categorii de entitati economice:

A. Intermediarii financiari pe piata valutara: - sunt bancile comerciale pentru operatiuni ale persoanelor juridice si casele de schimb pentru vanzarile / cumpararile de valuta ale persoanelor fizice. Intermediarii financiari actioneaza de regula in numele si pe contul clientului - brokeri dar pot actiona si in numele si pe contul lor - dealeri.

B. Cumparatorii de valuta: sunt in principal importatorii care au nevoie de valuta pentru plata unor importuri dar valuta mai pot cumpara investitorii persoane fizice sau juridice care, in unele economii, considera valuta un activ mult mai stabil si mai lichid. Statul si companiile private pot cere valuta pentru plata unor imprumuturi contractate.

C. Vanzatorii directi de valuta: - sunt exportatorii si investitorii straini. Oferta de valuta poate proveni si din credite externe contractate de stat sau de companii private (exportatori, investitori straini, institutii financiar - bancare, turisti straini, muncitori straini care lucreaza in Romania sau muncitori romani care muncesc in strainatate si isi repatriaza salariile etc.)

De retinut:

Pe piata valutara se desfasoara doua tipuri importante de operatiuni:

operatiuni la vedere (spot);

operatiuni la termen (forward).

Operatiunile spot: sunt operatiuni pot fi tranzactii de vanzare / cumparare de valuta la vedere, cu livrarea imediata (sau relativ imediata). in cazul acestor operatiuni nu se poate lucra 'descoperit' adica livrarea valutei ce face obiectul tranzactiei trebuie sa existe in conturile partilor si trebuie livrata in maxim trei zile de la incheierea tranzactiei spot.

De retinut:

Operatiunile forward: sunt operatiuni clasice la termen, care se incheie in prezent pentru o cantitate determinata de valuta, se lichideaza la o data fixata in prezent. Singurul lucru incert in aceasta operatiune este valoarea viitoare la care se va lichida contractul - cursul spot din acea zi.

Caracteristicile contractului forward:

se incheie in afara bursei prin negociere directa intre parti;

nu este standardizat;

are o valoare fixa, fixarea valorii contractului se face in prezent;

nu are piata secundara;

poate fi lichidat numai la scadenta.








Profilul risc - castig pentru operatiunile forward


De retinut:

De retinut:

Operatiunile forward sunt utilizate atat de speculatori cat si de cei care doresc sa-si protejeze tranzactiile lor de evolutia nefavorabila a cursului de schimb, care pot astfel sa-si fixeze cursul de schimb la o valoare stabilita in prezent. Exista doua tipuri de acoperire prin contracte forward: acoperirea normala si hedging valutar.

Acoperirea normala consta in incheierea unui contract forward pe o perioada determinata in scopul diminuarii pierderilor care ar putea sa apara ca urmare a evolutiei nefavorabile de curs, in timp ce hedgingul valutar presupune o succesiune de forward-uri pentru valori mai mici.

La echilibrul pietei valutare - situatie optima - au loc urmatoarele relatii:

Unde: i - rata dobanzii previzionata, f - cursul forward calculat initial, s0 - cursul la vedere in momentul incheierii contractului.

La cotarea directa, cand cursul forward este mai mare decat cursul spot se spune ca valuta face prima si moneda nationala face discount.

Pentru o mai buna imagine asupra profilului risc - castig, unii analisti calculeaza o rata anualizata a primei dupa formula:

Undef - cursul forward calculat initial, s0 - cursul la vedere in momentul incheierii contractului, n - scadenta.

Aceasta formula arata costul anual al unui contract forward sub forma unei rate procentuale.

De retinut:

Tipuri de cotatii pe pietele valutare:

Cotatie directa: presupune exprimarea unei unitati dintr-o moneda straina in raport cu x unitati din moneda nationala.



1 u.m.s. = x u.m.n.

De retinut:

Cotatia indirecta: presupune exprimarea unei unitati monetare din moneda nationala in x unitati din moneda straina (Anglia, Australia, Canada, SUA in relatiile cu nerezidentii provenind din alte tari decat cele ce practica aceasta cotatie). in ambele tipuri de cotatii, bancile afiseaza atat cursul de vanzare cat si cursul de cumparare (spot si forward).

De retinut:

Cotatia forward: se obtine de regula din cotatia spot la care se aduna sau se scad pip - urile in functie de tipul de cotatie si respectiv de relatia care exista intre ele.

a. la cotatia directa:

daca pip - ul de la cumparare este mai mic decat pip - ul de la vanzare se spune ca valuta face prima si moneda nationala discount si prin urmare pip - urile se aduna la cursul spot pentru a obtine cursul forward;

daca pip - ul de la cumparare este mai mare decat pip - ul de la vanzare se spune ca valuta face discount si moneda nationala prima si prin urmare pip - urile se scad din cursul spot pentru a obtine cursul forward.

b. la cotatia indirecta:

daca pip - ul de la cumparare este mai mic decat pip - ul de la vanzare se spune ca valuta face discount si moneda nationala prima si prin urmare pip - urile se aduna la cursul spot pentru a obtine cursul forward.

De retinut:

daca pip - ul de la cumparare este mai mare decat pip - ul de la vanzare se spune ca valuta face prima si moneda nationala discount si prin urmare pip - urile se scad din cursul spot pentru a obtine cursul forward;

In principiu, regulile de baza care trebuie retinute in acest caz sunt:

pip - urile se aduna sau se scad dupa caz (regula se mentine aceeasi atat la cotatia directa cat si la cotatia indirecta);

face prima moneda care se apreciaza si face discount moneda care se depreciaza.


Determinantii cursului de schimb

Evaluarea si previzionarea cursului de schimb ramane o sarcina dificila de indeplinit de catre managerii unor astfel de companii, datorita complexitatii mecanismului de formare a cursului de schimb, mai concret datorita numarului mare de factori care influenteaza evolutia acestuia.

F

Determinarea si previzionarea cursului de schimb reprezinta o problema complexa datorita multitudinii de factori care influenteaza tranzactiile internationale cu bunuri si servicii sau active financiare. in plus, un rol important in evolutia cursului de schimb il are si situatia economica, fiannciara interna a fiecarei economii nationale. Nu trebuie neglijata nici modul in care statul reglementeaza piata valutara si se implica prin interventii administrative sau economice (vanzari - cumparari de valuta) pe piata valutara.

De retinut:

In literatura de specialitate, de-a lungul timpului s-au dezvoltat un complex de teorii cu privire la mecanismul de formare a cursului de schimb si la factorii care - i influenteaza evolutia in timp dintre care cele mai importante sunt:

abordarea traditionalista;

teoria paritatii puterilor de cumparare;

abordarea monetarista;

teoria paritatii ratelor de dobanda;

alte abordari:

teoria portofoliilor;

teoria pietelor eficiente.

F

Fiecare dintre aceste teorii au partea lor de adevar in ceea ce priveste cursul de schimb, practica dovedind ca pe termen scurt abordarile si teoriile monetariste cu privire la cursul de schimb se dovedesc a fi adevarate, in timp ce pe termen lung teoriile traditionaliste sau teoria paritatii puterilor de cumparare, a echilibrului general se dovedesc eficiente in abordarea acestei probleme complexe. Pe langa aceste teorii care analizeaza variabilele fundamentale care influenteaza cursul de schimb, mai exista si o alta posibilitate de a determina evolutia viitoare a cursului de schimb pe baza istoricului (evolutiile in perioadele precedente), cunoscuta in literatura de specialitate sub denumirea de analiza 'chartista'.

A. Abordarea tratitionalista:

De retinut:

Aceasta abordare a cursului de schimb se bazeaza pe teoriile economice keynesiene. in conceptia traditionalistilor, rata de schimb se formeaza pe baza raportului cerere - oferta pe piata internationala.

Concret aceste teorii sustin urmatoarele ipoteze:

cursul de schimb este un pret relativ al bunurilor nationale si mai putin o simpla rata intre doua monede;

schimbarile de curs de schimb modifica returile relative ale acestor bunuri precum si competitivitatea internationale a unei economii;

contul curent din balanta de plati este determinantul major al evolutiei cursului de schimb;

cursul de schimb ajusteaza in permanenta contul de capital si financiar;

cererea de moneda straina este considerata ca o cerere derivata din cererea de bunuri si servicii produse de o economie nationala pe piata internationala.

De retinut:

deteriorarea balantei comerciale (contului curent) are ca efect deprecierea monedei nationale, excedentul avand efect contrar.

Practica economica a dovedit adesea ca deficitul / excedentul de cont curent din balanta de plati nu explica satisfacator evolutia cursului de schimb. Multe dintre variatiile pe termen scurt ale cursului de schimb au foarte putin de a face cu evolutia soldului contului curent. Chiar si pe termen lung, relatia dintre cursul de schimb si contul curent se pierde adesea. Mai mult, in cazul unor regimuri valutare bazate pe flotare libera fluxurile financiare si de capital joaca un rol important in determinarea cursului de schimb. Se stie deja de exemplu ca fixitatea cursului de schimb introduce in economie o serie de mecanisme de ajustare automata a deficitelor din balanta de plati externe (mecanismul preturilor de exemplu).

O alternativa mai buna la aceasta abordare are in vedere intreaga balanta de plati externe si nu numai contul curent, considerand ca fluxurile financiare si de capital din balanta sunt influentate de diferenta de dobanda dintre cele doua piete financiare.

De retinut:

Ecuatia cursului de schimb poate fi scrisa in acest caz astfel:

Spot = a x (Pd - Pf) + b x (Yd - Yf) - c x (Rd - Rf)   (1)

Unde: s - cursul spot; P - sunt ratele de inflatie; Y - rata de crestere a PNB real;

R - ratele de inflatie; a, b, c - coeficientii functiei de regresie.

B. Teoria paritatii puterilor de cumparare:

F


Aceasta teorie statueaza existenta unui echilibru intre pietele monetare si economice din doua tari diferite, echilibru care se manifesta intr-un anumit orizont de timp. Conform acestei teorii, in tara unde apare o depreciere relativa a puterii de cumparare (inflatie mai mare) moneda nationala cunoaste o depreciere. Practic aceasta teorie explica evolutia cursului de schimb pe baza evolutiei relative a indicelui preturilor intre doua economii nationale.



Conform acestei teorii, modificarea cursului de schimb poate fi calculata pe baza diferentei de inflatie dintre doua economii nationale, rata previzionata de crestere a cursului de schimb fiind in acest caz:



De retinut:

De la aceasta teorie a aparut ideea cursurilor de schimb reale si nominale. Aceasta teorie nu explica nici ea indeajuns variatiile de curs pe termen scurt si foarte scurt. in opinia multor specialisti, aceasta modalitate de determinare a cursului de schimb nu reprezinta decat un model relativ simplu de analiza ce se bazeaza pe doi factori endogeni importanti - cursul de schimb si rata inflatiei al carui rezultate nu explica satisfacator evolutia in timp a fiecaruia dintre ei. Pe termen lung, in conditiile in care pietele tind catre un echilibru, rezultatele sunt ceva mai concludente.

C. Abordarea monetarista:

F

Aceasta abordare accentueaza rolul pietelor financiare in mecanismul de formare a cursului de schimb. Practic, monetaristii considera cursul de schimb ca un pret relativ intre doua active sau monede diferite si nu doar un pret relativ a unui bun sau serviciu cum considerau traditionalistii, modificarea in timp a cursului de schimb fiind pusa in seama modificarilor ce apar in raportul cerere - oferta relative de moneda.

Monetaristii explica cresterea cererii de moneda nationala pe plan intern ca rezultat expansiunii creditului sau al unui excedent in balanta de plati externe. Cu alte cuvinte, cand apare crestere economica interna puternca, exporturile sau investitiile straine cresc, cererea de moneda pe plan intern creste semnificativ, oferta de moneda straina de asemenea, lucru care genereaza o apreciere a monedei nationale, in conditiile in care masa monetara aflata in circulatie ramane aceeasi. Emisiunea de masa monetara, declinul economic, lipsa de incredere in moneda nationala, deficit comercial cronic, absenta fluxurilor de capital strain din economie sunt numai cativa dintre factorii care conduc la deprecierea monedei nationale.

De retinut:

Pornind de la aceasta abordare, avand in vedere efectul Fisher se obtin urmatoarele relatii:

M x V = P x T

Unde:

M - masa monetara aflata in circulatie;

V - viteza de rotatie a banilor;

P - pretul bunurilor;

T - numarul anual de tranzactii din economie.


Se considera numarul anual de tranzactii ca functie de venitul national exprimat in termeni reali (Y):

T= a x Y

De aici rezulta:

M x V = a x P x Y

M = (a / V) x P x Y

Fie k = a / V, si astfel avem:

M = k x P x Y

Rearanjand ecuatiile obtinem pentru fiecare piata nationala:





De retinut:

Monetaristii fac apel la teoria paritatii puterilor de cumparare si inlocuind in aceasta relatie inflatia aferenta fiecarei piete (care in viyiunea monetaristilor depinde de masa monetara aflata in circulatie, venitul national si viteza de rotatie a banilor) se obtine urmatoarea formula a cursului de schimb:

Spot asteptat = (M - M*) + (Y - Y*) + (k - k*)

sau:

Spot asteptat = (M - M*) + (Y - Y*) + (k - k*)+(i - i*) (3)

Unde:

M - masa monetara;

Y - venitul national in termeni reali;

k - este un indicator care arata modificarile de structura in economie;

i - rata dobanzii.


D. Teoria paritatii ratelor de dobanda:

F

Se bazeaza pe ideea ca intre piata valutara si piata monetara exista o stransa legatura. Practic aceasta teorie vine si spune ca diferentialul de dobanda intre doua economii vine si egaleaza prima sau discount - ul pe care o valuta (respectiv o moneda nationala) il face in cazul operatiunilor de vanzare - cumparare forward. Conform acestei teorii, orice modificare a ratelor reale de dobanda pe pietele financiare internationale produce o reorientare a fluxurilor financiare internationale, catre acele piete care ofera o dobanda mai mare.


Conform acestei teorii:


Unde: f / s sunt cursurile forward si spot

i este rata dobanzii.


De retinut:

Pornind de la aceasta ipoteza, sustinatorii acestei teorii au elaborat formula pentru cursul de schimb:

Spot asteptat = a x (M - M*) - b x (Y - Y*) + c x (i - i*) (4)

E. Alte teorii cu privire la cursul de schimb:

Teoria pietelor eficiente: considera piata valutara ca o piata eficienta. Pe o astfel de piata participantii actioneaza doar pe baza informatiilor disponibile despre aceasta, cu alte cuvinte cursul spot reflecta toate informatiile ce pot fi obtinute si pot fi folosite pentru a obtine profit.

In teorie exista trei acceptiuni ale unei piete eficiente:

cand cursul de schimb reflecta toate informatiile ce pot fi obtinute pe baza analizei evolutiei din trecut a acestuia (weak form);

cand cursul de schimb reflecta toate informatiile cu caracter public (inclusiv cele ce pot fi obtinute pe baza evolutiei din trecut); (semi - strong form)

cand cursul reflecta toate informatiile ce pot fi obtinute de pe piata (strong form).

De retinut:

Teoria echilibrului general: considera ca pe termen mediu si lung intre piata monetara, piata economica (piata bunurilor si serviciilor) si piata valutara (cu cele doua componente de baza ale sale: speculativa si de acoperire a riscurilor) apare un echilibru general.

Acest echilibru poate fi schematic prezentat astfel:








Unde: f - cursul forward; s* - cursul spot asteptat.

s - cursul spot; p - rata inflatiei; i - rata dobanzii.


F

De retinut:

Este evident din aceasta schema ca diferentialul de inflatie se refera la piata bunurilor si serviciilor, diferentialul de dobanda se refera la piata monetara, diferentialul forward / spot (care arata dimensiunea primei sau a discountului) se refera la piata valutara, mai exact la acea componenta ce are in vedere suma operatiunilor de acoperire a riscurilor derulate de diferiti agenti economici implicati in afaceri pe piata internationala si diferentialul spot asteptat / spot se refera la componenta speculativa a pietei valutare.

Conform acestei teorii, pe termen lung devin valabile urmatoarele ecuatii:

(p - p*) / (1+p*) = (d - d*)/ (1+ d*) = (f - s) / (1 + s) = (s* - s) / (1 + s)

Unde: p - rata inflatiei;

d - rata dobanzii;

f - cursul forward;

s - cursul spot (la vedere);

s* - cursul la vedere previzionat pentru o data ulterioara;





































Aplicatii practice



J Aplicatia 1:


O banca comerciala din va ofera urmatorul tablou de cotatii spot si forward la 1,2,3 luni ale lirei contra USD, DM si escudos:

Spot

1,6325 - 35 (USD)

2,30 - 2,30 3 / 4 (DM)

263,15 - 25 escudos

Forward 1 luna

0,75 - 0,73 centi

5/8 - 1/2 pfeningi

15 centi prima

10 centi discount

Forward 2 luni

1,35 - 1,32 centi

1 1/8 - 1 pfeningi

17 centi prima

8 centi discount

Forward 3 luni

2,03 - 2,00 centi

1 5/8 - 1 1/2 pfeningi

19 centi prima

6 centi discount

Se cere:

a. Sa se completeze tabelul cu cotatiile forward aferente pentru cotatie directa;

b. Difera cu ceva tabloul de cotatii daca este vorba de cotatie indirecta ?

c. Daca dobanda la trei luni la depozitele in lire este de 3 %, care este dobanda aferenta la depozitele in USD respectiv in marci.

J Aplicatia 2:


Se dau urmatoarele cotatii spot pe diferite piete valutare:

Frankfurt (SFR)

Londra (lira sterlina)

New York (USD)

1.54 - 55 DM

2.06 - 07 DM

2.45 - 50 DM

0.75 - 80 LIRE

1.35 - 38 SFR

1.60 - 80 SFR

0.60 - 70 USD

0.85 - 90 USD

1.10 - 12 LIRE

Care ar putea fi castigul maxim care s-ar putea obtine din arbitrajarea celor trei piete pentru suma de 1.000.000 USD (o operatiune de vanzare / cumparare pe doua piete diferite).

J Aplicatia 3:

Compania dumneavoastra are de efectuat plati in valoare de 100.000 USD aferente unor importuri efectuate din SUA, peste trei luni. Banii se afla deja in contul companiei. Piata monetara si piata valutara va furnizeaza urmatoarele informatii:

- dobanda la depozitele in dolari este de 8% (3 luni);

- dobanda la depozitele in lire sterline este de 10 % (3 luni)

- cursul spot este de 1,80 USD / lira.

Care este cea mai buna alternativa de plasament pentru compania dumneavoastra.


J Aplicatia 4:

Se dau urmatoarele date:


- dobanda USD la un an: 11% / 12 %;

- dobanda DM la un an: 8% / 10 %;

- Curs spot: 1 DM = 0,39 USD;

- Curs forward 1 an: 0,40 USD.

Un exportator american se asteapta sa incaseze peste un an de pe urma exporturilor sale in Germania suma de 600.000 DM. Care ar fi valoarea acestor exporturi (in dolari) daca exportatorul german s-ar fi acoperit normal prin contracte forward.  


J Aplicatia 5:

Se dau urmatoarele cotatii spot de pe piata Londrei: 1 lira sterlina = 0,6735 / 40 USD. Cunoscand ca rata dobanzii la trei luni la dolar este 8 / 10 % si rata dobanzii la lire este 9 / 11 % se cere sa se determine rata forward anuala actualizata.


J Aplicatia 6:

O companie romaneasca a efectuat un import din Franta in valoare de 100.000 FRF pe care trebuie sa -l achite peste trei luni. Cursul spot in momentul incheierii contractului era de 3000 - 50 lei / FRF.

Cursul forward are urmatoarea evolutie:

Forward 3 luni: 3100 - 50 lei / FRF.

Forward 2 luni: 3150 - 70 lei / FRF.

Forward 1 luna: 3160 - 80 lei / FRF.

Cunoscand ca spot in ziua scadentei a fost: 3200 - 50 lei / FRF se cere sa se determine care a fost castigul (pierderea) mediu obtinut de importatorul roman in urmatoarele situatii:

a. acoperire normala pe un forward la 3 luni;

b. hedging valutar la 2 luni pentru 40.000 FRF si la o luna pentru 60.000 FRF.


J Aplicatia 7:

Se dau urmatoarele cotatii spot pe piata valutara din Londra:


1 USD = 1,5485 / 96 SFR;

1 USD = 1,7935 / 45 DM;

1 lira = 1,6325 / 35 USD.

Sa se determine cotatiile SFR fata de DM si lira fata de DM pe aceeasi piata valutara.

J Aplicatia 8:


Se dau urmatoarele date:


- rata dobanzii la dolar: 8 - 10 % (3 luni);

- rata dobanzii la lira: 9 - 11 % (3 luni);

- spot: 1,635 - 40 USD / lira.

Se cere sa se determine cursul forward la 3 luni si sa se precizeze daca dolarul face prima sau discount in raport cu lira in acest caz.


J Aplicatia 9:

Se considera urmatoarele serii de date:


Indicatorii

UE

SUA

Rusia

Inflatia (% - rata anuala)

6 %



Rata nominala a cursului de schimb

20.000 lei

22.000 lei

4.000 lei

Comertul exterior (mil. USD)

3.5 mil. USD

1.5 mil. USD

1 mil. USD


Daca rata medie a inflatiei in Romania este de 40 % p.a. sa se determine:

- rata reala a cursului de schimb;

- rata efectiva a cursului de schimb;

- rata efectiva reala a cursului de schimb.

J Aplicatia 10:


Aveti la dispozitie urmatoarul set de informatii:


- rata dobanzii la depozitele in USD 3 luni este 5 %;

- rata dobanzii la depozitele in lire 3 luni este 7 %;

- cursul spot este: 1 USD = 0,67 lire.

Sa se determine:

a. cursul forward la 3 luni;

b. rata anualizata a primei / discountului lirei in raport cu dolarul


J Aplicatia 11:

Se considera urmatoarele serii de date:


Indicatori (Romania)








Inflatia








PNB real - mil. USD








Rata dobanzii








Indicatori (SUA)








Inflatia










PNB real








Rata dobanzii









Sa se determine care este cursul de schimb pe perioada 2000 - 2005 (conform cu abordarea traditionalista).


J Aplicatia 12:

Se dau urmatoarele serii de date cu privire la rata estimata a inflatiei in urmatorii ani:


Indicatorii




Inflatia Romania




Inflatia SUA





Daca cursul spot la 31. dec. 1999 este 1 USD = 20.000 lei sa se estimeze evolutia cursului de schimb pe perioada 2000 - 2002 folosind teoria paritatii puterilor de cumparare.

J Aplicatia 13:


Fie seriile de date cu estimari pentru 2000 - 2005:


Indicatori (Romania)








Masa monetara - lei








VN real - mld. USD








Rata dobanzii








K








Indicatori (SUA)








Masa monetara








VN real - mld. USD








Rata dobanzii








K









Se cere:

a. Sa se estimeze care va fi evolutia cursului de schimb pe urmatorii 5 ani, conform cu abordarea monetarista.

b. Se considera acelasi set de date de la problema 5. Se cere sa se estimeze care va fi evolutia cursului de schimb conform cu teoria paritatii ratelor de dobanda pe perioada 2000 - 2005.

J Aplicatia 14:


Se dau urmatoarele date:


- inflatia anuala in SUA este estimata pentru anul viitor la 5 %;

- inflatia anuala in Romania va fi de 25 %;

- dobanda pe piata romaneasca la depozitele in lei este estimata la 30 %;

- cursul spot este de 20.000 lei / USD.

Sa se determine pe baza relatiilor Fischer:

a. dobanda la depozitele in USD;

b. cursul forward cu scadenta la un an, precizandu - se in acest caz daca valuta face prima sau discount.

J Aplicatia 15:


Aveti la dispozitie urmatoarele informatii:


- inflatia anuala in SUA este estimata pentru anul viitor la 5 %;

- inflatia anuala in Romania va fi de 25 %;

- dobanda la 3 luni la depozitele in lei este 30 %;

Sa se determine pe baza relatiilor Fischer:

a. dobanda la depozitele in USD la 3 luni;

b. cursul spot;

c. cursul forward la 3 luni;

d. cursul forward la un an.




Studiu de caz: Previzionarea cursului de schimb

Compania INTERNATIONAL TRADE din Romania desfasoara activitati de comert exterior pe piata americana. Fluxurile financiare rezultate in urma acestei activitati sunt in principal denominate in dolari. Valoarea anuala a exporturilor este de 500.000 USD.

Directorul companiei este ingrijorat de evolutia cursului de schimb in ultima perioada si drept urmare va solicita realizarea unei previziuni a evolutiei cursului de schimb in urmatoarele trei luni.

Se cere:

a. Folosind sursele statistice disponibile referitoare la Romania si SUA, sa se verifice principalele teorii cu privire la cursul de schimb (se va determina un curs real care va fi comparat cu cel nominal);

b. Pe baza teoriilor studiate si a surselor statistice cu privire la Romania si SUA, sa se elaboreze un model econometric de previzionare a cursului de schimb, sa se testeze parametrii modelului si sa se realizeze o estimare pe urmatoarele trei luni a evolutiei cursului de schimb.



Studiu de caz: Evaluarea riscului valutar

Compania Alfa - filiala a companiei americane Thompson - este unul dintre cei mai mari producatori de televizoare de pe piata suedeza. De curand compania a decis sa iasa pe piata externa. La intern compania vinde 100.000 bucati iar la extern 50.000. Pretul unitar este de 40 de coroane suedeze bucata (la intern) si 10 USD (la extern). Cheltuielile cu productia sunt de 1.200.000 SEK / an (salarii, cheltuieli curente, materii prime de pe piata interna), materii prime din import 50.000 USD / an, cheltuieli comerciale la intern de 300.000 SEK / an si la extern de 10.000 USD / an. Compania plateste un impozit anual pe profit de 40 %, amortizarea anuala a mijloacelor fixe fiind de 450.000 coroane suedeze. Pentru finantarea activitatii sale compania a contractat un credit de 250.000 USD pe trei ani, rambursabil in transe anuale egale, dobanda fiind de 10 % p.a.

Se cere sa se determine:

a. Care este fluxul de numerar net in coroane suedeze pe cei trei ani;

b. Care este fluxul de numerar net in dolari daca 1 USD = 4 SEK pe toti cei trei ani;

c. Care este fluxul de numerar net in dolari daca 1 USD = 4 SEK (initial), 1 USD = 5 SEK (1 an), 1 USD = 5,2 SEK (2 an), 1 USD = 5,5 SEK (3 an).

d. Pe baza rezultatelor de la punctul c. si b. analizati gradul de expunere la riscul valutar al companie in acest caz.

q Intrebari recapitulative

Ce se intelege prin convertibilitatea monedei nationale si de cate tipuri este ?

Care sunt principalele tipuri de regimuri valutare 'hibride' ?

Care sunt operatiile specifice pietei valutare ?

Analizati comparativ teoria paritatii puterilor de cumparare si cea a paritatii ratelor de dobanda.

Care sunt principalele rate ale cursului de schimb cu care se opereaza pe piata valutara ?


L


De studiat



1. Studiati pe cazul Romaniei evolutia cursului de schimb in perioada de tranzitie si analizati care sunt variabilele care explica cel mai bine aceasta evolutie.


2. Realizati o previziune pe urmatoarele luni a cursului leu-dolar utilizand unul dintre modelele invatate.





Politica de confidentialitate



}); Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact