Obiectul statisticii si importanta acestuia in economie

Obiectul statisticii si importanta acestuia in economie

Statistica este stiinta care se ocupa cu descrierea si analiza numerica a fenomenelor de masa, dezvaluind particularitatile lor de volum, structura, dinamica, conexiune, precum si regularitatile sau legile ce le guverneaza [Trebici, V., 1985].

Exista un mare numar de definitii ale statisticii fapt care are mai multe explicatii; istorice - statistica s-a constituit la confluenta mai multor orientari si discipline, dar avand la origine un caracter social; metodologice - statistica incorporeaza o serie de metode in care predomina cele cantitative, cu fundamentarea epistemologica corespunzatoare; aplicative - prin generalitatea metodelor sale, statistica se aplica in cele mai variate domenii, de la astronomie la societate, de la microcosmos la macrocosmos in natura si societate, de la fizica statistica pana la statistica sociala.Trebici, V., 1985.

O definitie sau alta, staruie fie asupra unei faze din demersul metodologic, fie asupra unui domeniu restrans, fie asupra unui grup de metode, asupra teoriei sau dimpotriva 222e46c a aplicatiilor.

In prezent statistica dispune de un corp de metode a caror putere de cunoastere este verificata in variate domenii si de o teorie generala in continua dezvoltare. Cultura statisticii devine tot mai mult o componenta din cultura generala a omenirii contemporane, iar gandirea statisticii - o modalitate stiintifica indispensabila pentru analiza si interpretarea unor clase foarte largi de fenomene.

Rezultat al unui indelungat proces, statistica se prezinta cu un corp comun de notiuni organizat in jurul conceptului de probabilitate, de metode stiintifice, cu fundamentare epistemologica explicita si cu o varietate de domenii de aplicare, acoperind practic natura si societatea.

Astazi, statistica constituie un puternic instrument de cunoastere a lumii inconjuratoare. Marea majoritate a disciplinelor imprumuta de la statistica modelele si procedeele acesteia, indispensabile de altfel indeplinirii rolului acestora. Trebuie mentionat insa marele pericol la care aceste discipline pot fi supuse in cazul folosirii necorespunzatoare a metodelor si procedeelor statistice.

Analiza si cunoasterea fenomenelor si proceselor social economice se poate realiza numai ca urmare a unei observari riguroase si metodice, in cursul careia ele pot fi masurate. In cadrul operatiei de modelare a fenomenelor si proceselor are loc un proces de simbolizare si abstractizare a lor in vederea analizarii sub aspect cantitativ. Analiza cantitativa constitute o faza premergatoare analizei calitative. Testarea modelelor construite se realizeaza prin intermediul operatiei de simulare. Pe parcursul tuturor fazelor de construire si testare a modelelor, statistica este mereu prezenta in campul cercetarii stiintifice fiind solicitata de a lua decizii pe baza metodelor si procedeelor pe care le pune la dispozitie. Modelul construit si testat vine in ajutorul statisticii sa aprofundeze cunoasterea fenomenelor si proceselor.

Modelarea matematica a castigat tot mai mult teren, dobandind o importanta deosebita, odata cu intensificarea aplicarii modelelor statistice. Culegerea si organizarea datelor rezultate din observari statistice constituie etapa premergatoare elaborarii unui model. In acest mod, modelul realizat va reprezenta o macheta a realitatii, alcatuita pe baza datelor din observarea statistica. Pe buna dreptate, modelarea este considerate o modalitate de cunoastere a realitatii inconjuratoare.

Organizarea culegerii, transmiterii si receptionarii informatiilor in cadrul unui sistem economic constituie obiectivele esentiale ale unui sistem informational. Un sistem informational este alcatuit din mai multe circuite informationale, unde fiecare in parte trebuie sa includa operatii de culegere, transmitere neperturbata a datelor si receptionarii acestora in scopul folosirii lor. Trecerea de la prelucrarea manuala la cea automatizata a tuturor fazelor din cadrul sistemului informational, adanceste procesul de cunoastere a realitatii, permitand asimilarea sistemului informational unui flux tennologic informational, prin transformarea lui intr-un sistem cibernetic. Organizarea circulatiei informatiei intr-un sistem in conformitate cu principiile sistemelor cibernetice, constituie un suport stiintific in abordarea gestiunii eficiente a acestuia. Avand in vedere natura nedeterminista a majoritatii elementelor componente dintr-un sistem cibernetic, studierea stabilitatii acestora se realizeaza apeland tot la statistica. Studii de reglare si echilibru intr-un sistem cibernetic se pot aborda numai pe baza unor observari statistice realizate metodic care ne permit sa construim modelul matematic in conformitate cu realitatea.

Informatica, prin aparatul sau, se implica tot mai mult in toate fazele de vehiculare si prelucrare a informatiilor din cadrul sistemelor informationale, conducand in acest mod la un salt calitativ important, cu consecinte semnificative si asupra statisticii. Calculatoarele electronice, prin puterea lor de calcul, conduc la o noua viziune cu privire la functiile statistice, precum si la modalitatile de realizare a acestor functii.

Realizarea automata si in regim interactiv a tuturor metodelor si procedeelor algoritmizabile din statistica, cu ajutorul calculatorului nu afecteaza cu nimic obiectul si metoda statisticii. Calculatorul electronic nu constituie decat un instrument de calcul, degajand statistica de volumul mare de calcule. In aplicatiile practice implementate cu ajutorul calculatorului specialistul este absolvit in totalitate de manipularea datelor cat si a operatiilor cu acestea, concentrandu-se in exclusivitate asupra interpretarii rezultatelor intermediare si finale.

Statistica informationala, care a fost denumita asa de academicianul Octav Onicescu, si-a gasit aplicatii practice in diverse domenii. Studierea sistemelor in raport cu informatia continuta in acestea, a permis o abordare sistemica si mai bine fundamentata matematic a realitatii. Teoria matematica a informatiei formuleaza legile cele mai generale cu privire la comenzile, controlul si comunicatiile dintr-un sistem, stabilind in acelasi timp principiile de codificare, prelucrare, pastrare si transmitere a informatiei de care statistica beneficiaza din plin. Initiatorul teoriei matematice a informatiei a fost Claude Shannon, care s-a bazat pe teoria probabilitatilor. Teoria initiata de Shannon a permis reducerea perturbatiei care influenteaza transmiterea informatiei.

Fiind un proces complex de cunoastere, judecata si actiune, managementul se concretizeaza prin operatii de informare, analiza si control, punctul esential constituindu-l momentul luarii deciziei. Toate aceste operatii folosesc metodele si procedeele statisticii incepand cu culegerea (observarea) datelor si incheind cu deducerea concluziilor necesare luarii deciziilor. Aceasta a permis conturarea unei discipline denumita teoria deciziei, avand drept scop fundamentarea stiintifica a procesului decizional. Deoarece teoria deciziei face apel si la modele deterministe, aceasta se integreaza intr-un domeniu mai larg privind matematica aplicata si anume in cercetarea operationala. Cercetarea operationala este considerata un instrument de conducere nationala a proceselor si fenomenelor cu un inalt grad de complexitate. Aceasta disciplina integreaza in cuprinsul sau metode si procedee statistice cat si o multime de tehnici de natura stiintifica, tehnica si de culegere si prelucrare a informatiei.

Decizii in situatii de risc constituie un alt domeniu in care statistica se aplica. Diversele variante de dezvoltare a unui fenomen sau proces, fie social sau economic, presupune descompunerea acestuia intr-o multime de evenimente care formeaza un camp complet de evenimente. Anticiparea celei mai plauzibile variante de dezvoltare a fenomenului presupune cunoasterea distributiei de probabilitate asociata acestuia. Acest lucru nu este posibil fara o observare metodica a evolutiei fenomenului in timp si ca urmare o determinare a legii de probabilitate pe care o urmeaza.

Aflarea distributiei de probabilitate, utilizand modele si procedee statistice, permite a aprecia gradul de risc la care este supusa o actiune sau alta.

In marketing statistica se regaseste in S.S.D.M. (sistemul suport al deciziilor de marketing), ca acesta fiind compus din ,,Banca statistica' si ,,Banca de modele'. SSDM este un ansamblu coordonat de date, sisteme, instrumente si tehnici, inzestrat cu tehnologia necesara ce ajuta o organizatie sa culeaga si sa interpreteze informatiile relevante referitoare la activitatea sa si la mediul in care opereaza facand din acesta temelia actiunilor de marketing. [Kotler.Pk, 1997}.

Pe baza celor prezentate se poate sublinia inca o data rolul si importanta cunoasterii metodelor si procedeelor puse la dispozitie de statistica in procesul cunoasterii. Nu este lipsit de importanta aportul statisticii nici in domenii ca: medicina, biologie, fizica, chimie, stiinte juridice etc. Frecvente sunt cazurile in care studii intreprinse in aceste domenii trag concluzii care au la baza o multime de date rezultate in urma unor observari statistice, implicand nemijlocit modele ale inferentei statistice.

Ronald Fisher a remarcat: ,,Catre statisticieni ne indreptam pentru a raspunde la problemele cele mai serioase puse de marile aventuri ale epocii noastre. De fiecare data cand se intreprinde ceva important, statisticienii sunt in culise. In toate cercetarile stiintifice de baza, ei sunt cei care elaboreaza planurile de experiena sau observatii si tot la ei se recurge pentru a analiza rezultatele pentru a evalua constatarile si pentru a separa faptele clar demonstrate de cele ce mai cer confirmarea' [Trebici, V., 1985.

Cercetarile stiintifice simt necesitatea unei ,,escorte statistice' in doua momente fundamental ale cercetarii: momentul de inceput legat de culegerea si prelucrarea datelor si in momentul aplicativ, de verificare a teoriilor pe calea confruntarii cu realitatea.

Multitudinea de domenii in care statistica se aplica i-a permis lui M.G. Kendall sa spuna ca ,,Statistica, in sensul cel mai larg, este matricea oricarei stiinte experimentale'.