StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » stiinte economice » Monism si pluralism stiintific
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Comunicarea si fuziunea interdisciplinara



O cooperare interdisciplinara in vederea fuziunii si chiar unificarii nu inseamna pierderea autonomiei disciplinelor, ci realizarea unor intense punti de legatura dintre acestea prin notiuni, concepte, legi si metodologii similare sau comune, cu grade de generalizare care, de obicei, se ridica deasupra celor existente la nivelul disciplinelor respective. Sintem de parere ca o fuziune si unificare prin cooperare, a stiintei economice cu cele sociale este de maxima importanta si urgenta, date fiind functiile noi pe care aceste stiinte si le asuma.
De multe ori asemenea functii fie ramin simple deziderate, fie sint realizate in mod unilateral si sectar tocmai datorita insuficientului contact intre aceste stiinte, ceea ce nu contribuie la elucidarea din toate punctele de vedere a fenomenului economico-social complex pentru a putea pune un diagnostic corect si prescrie tratamentul cel mai potrit.
Starea actuala in care se afla disciplinele ne determina sa afirmam ca acele timpuri sint destul de indepartate. Speranta unor timpuri mai apropiate in aceasta printa ne dau totusi incercarile ce se fac astazi de a introduce concepte si metodologii structuraliste in stiintele sociale. Pe aceasta cale se va putea face legatura dintre discipline in analizele unor fenomene complexe, and doua obiective principale: pe de o parte, desprinderea unor trasaturi generale ale acestora, lormind astfel metateoria sociala, pe de alta parte, desprinderea unor seturi de trasaturi, legitati si concluzii noi necuprinse inca in disciplinele existente.
Desi sistemul decizional macrosocial si cel macroeconomic cer o strinsa cooperare intre stiinte, totusi, pina in prezent s-au construit prea putine punti de legatura intre stiinta economica si alte stiinte sociale, ceea ce face ca ele sa-si continuie dezvoltarea in mod izolat, cunoasterea sa ramina partiala si cu multe pete albe, iar deciziile de politica economica sa fie insuficient fondate. Motivul invocat al acestei izolari este acela al existentei unor diferente importante dintre conceptele si metodele folosite.
Robert A. Soio se indoieste insa de aceasta motivatie, subliniind ca in fapt si matematicienii gindesc diferit, au concepte si metode diferite17. Totusi, intre economie si matematica puntile create permit realizarea unui flux transversal sistematic de idei si informatii. Matematica realizeaza o comunicare intensa, o strinsa cooperare cu alte discipline sociale si stiinte comportamentale. R. Solo sublinia ca prin eforturile de abordare structuralista s-ar putea ajunge la o structura cognitiva adecvata, care sa permita o percepere si o comunicare intei disciplinara a stiintei economice nu numai cu matematica, ci si cu celelalte stiinte sociale.
Realizarea cooperarii interdisciplinare si chiar fuzionarea nu inseamna ca stiintele respective inceteaza sa se dezvolte autonom, nu inseamna ca ele dispar sau ca sint inlocuite cu alte corpusul i noi de discipline ce ar rezulta din sinteza celor existente. Dimpotriva, stiintele continua sa se dezvolte in formele si directiile lor actuale, adica in mod diversificat, inegal si in salturi.In cadrul eforturilor de a gasi cele mai bune si fertile cai de dezvoltare si de orientare a stiintelor economice, sint iot mai numeroase si insistente indemnurile catre cercetatori de a parasi manieiy de abordare purista, abstracta si de a imbratisa maniera realista, practica de cercetare. in fond, este vechea disputa dintre cele doua curente - cei pozitist, care sustine abordarile teoretice, abstracte, pentru a explica fenomenele si procesele economice si cel normativ, care sustine abordari realiste apropiate de practica in vederea folosirii teoriei economice in actiunea politica'In cazul curentului pozitist, intilnit adeseori si sub denumirea de stiinta economica pura, se pune accentul pe elementul rational prin obiectivarea tuturor actiunilor si relatiilor economice. in ce consta aceasta obiectivare? Faptele si fenomenele economice reale, brute sint supuse operatiei de de-compozare folosind abstractiunea pentru a le putea analiza ca intr-un laborator, pentru a desprinde anumite trasaturi si tendinte reiesite numai din comportamentele economice logice.
Raspunsurile la intrebarile: ce fapte economice sini supuse analizei si ce aspecte trebuie curatate si cit de profund trebuie tacuta aceasta operatie ar avea menirea de a lamuri problemele puse. Deci, este vorba de doua operatii in trepte: a) de a selecta numai faptele economice din toate celelalte fapte sociale; b) de a supune faptele economice curatirii nu numai de toate elementele intimplatoare si nesemnificative, ci si de toate elementele neeconomice (psihologice, de cele tehnice, de judecatile de valoare etc), care, in ata reala, se suprapun celor economice cu care coabiteaza.
Fireste, pozitia fata de un curent sau altul depinde, in cea mai mare parte, de opinia prind functia sociala a stiintei economice. Daca acestei stiinte i se rezerva doar o functie explicativa, innge punctul de vedere al pozitistilor (puristilor), acesta facilitind o larga cooperare (uneori pina la fuzionare) a stiintei economice cu matematica. Daca acestei stiinte i se rezerva o functie normativa, innge punctul de vedere al realistilor, acesta facilitind o mai larga conlucrare cu alte stiinte si, in primul rind, cu cele sociale. Daca stiintei economice i se rezerva o situatie de instrument sau de subordonare a actiunii politice ea isi pierde, in parte, caracterul de stiinta, dene o doctrina.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre monism si pluralism stiintific

Obiectul stiintei economice
Structura stiintei economice si evolutia sa
Mecanismul de restructurare a stiintei economice
Monism si pluralism stiintific
Stiinta economica vs probleme filosofice si metastiintifice
Axiologia si stiinta economica
Stiinta economica si psihologia








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics