StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » stiinte economice » Monism si pluralism stiintific
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sinteza - expresie a cooperarii interdisciplinare



Pentru a corespunde cit mai mult realitatii in toata complexitatea sa este neie a recurge la o reconstructie teoretica (stiintifica) cit mai completa a procesului de ansamblu. Acest lucru e posibil numai prin efectuarea sintezei, adica prin reunirea concluziilor trase de toate disciplinele care au concurat la cercetarea proceselor si fenomenelor. Din descrierea teoretica a acestora, efectuata prin sinteza, rezulta modelul teoretic al fenomenului sau procesului real, notat cu Dim.
De ce este necesara si importanta o asemenea sinteza? in primul rind, numai in acest fel se poate reconstitui, pe teoretic, procesul sau fenomenul complex. in caz contrar, deci raminind numai la concluziile disparate ale fiecarei discipline, se pastreaza o constructie cu o structura teoretica partiala a obiectului (procesului) studiat. in felul acesta concluziile, legile sau tendintele abstrase pot fi false sau unilaterale. in al doilea rind, se pot strecura erori nu numai in interpretarea, ci si in predictiile formulate sau in actele de politica economica sau in cele de politica sociala.
S-a observat destul de frecvent (insa prea rar s-a recunoscut) faptul ca datorita intemeierii unor decizii politice de dezltare sociala, fie numai pe baza unor rezultate ale cercetarilor economice, fie numai pe baza unor criterii ideologice sau politice, facind abstractie de alte cercetari si criterii (psihosociale, ecologice, demografice etc), asemenea decizii au fost sortite esecului ori soldate cu declansarea unor crize economice si sociale de mari proportii. A face o sinteza corecta si cuprinzatoare pentru a realiza modelul teoretic al procesului complex studiat, cit mai apropiat de cel real, sau a explica in mod corect si cit mai complet procesul respectiv si a intemeia decizii de politica economica si sociala, de asemenea, corecte, reprezinta chestiuni nu numai importante, dar si mult mai complicate decit de a face analiza acestora cu ajutorul fiecarei discipline in mod separat, conform regulilor si logicii interne a fiecareia din acestea.
De unde provin asemenea dificultati? in mare parte din situatia actuala in care are loc dezltarea disciplinelor sociale caracterizata prin urmatoarele trasaturi:
- o autonomizare stricta a disciplinelor, fara asigurarea unui anumit liant comun (ca metodologie, ca tematica, problematica etc.) intre acestea in cursul desfasurarii cercetarilor, constituirii si dezltarii disciplinei;
- o dezltare izolata nejustificata a disciplinelor, cu o ignorare nu numai a disciplinelor indepartate, ci si a celor mai apropiate ca obiect de studiu. De exemplu, a fost un timp cind efectuarea unei legaturi intre problemele economice cu cele sociale cu ajutorul unor metode sau folosind concepte si concluzii ale sociologiei ce se indepartau de tezele materialismului istoric sau le contraziceau, a fost considerat de catre marxistii fostelor tari socialiste un adevarat pacat comis de cercetatorii economisti si aspru criticati si chiar sanctionati;
- o lipsa de cooperare intre discipline nu numai pe linia cercetarii si explicarii aceluiasi obiect de studiu, ci chiar si prin lipsa de comunicare a rezultatelor obtinute de fiecare in parte.
Referindu-se la importanta si la modul specializarii stiintelor individuale, J. Schumpeter sublinia ca acest proces de specializare nu s-a desfasurat niciodata dupa vreun rational - fie conceput in mod explicit, fie prezent in mod obiectiv - astfel ca stiinta, ca un tot, niciodata nu a atins o arhitectura logic consistenta; ea este o padure tropicala, nu o cladire ridicata dupa un (blueprint). Indivizii si grupurile au urmat liderii sau au exploatat metodele ori au fost ispititi (lured) de problemele lor, ca si cum ei ar traversa tara. Una dintre consecintele acestui fapt, constata J. Schumpeter, este ca frontierele stiintelor individuale sau ale celor mai multe dintre ele sint intr-o necontenita schimbare si ca nu exista nici un punct de pornire in incercarea de a le defini, fie prin subiect, fie prin metoda. Aceasta se intimpla in special la stiinta economica, deoarece ea nu este o stiinta in sensul in care este acustica, ci mai degraba o aglomerare de domenii de cercetare necoordonate si suprapuse in acelasi sens ca in medicina"14.In dorinta de a asigura un grad stiintific cit mai ridicat obiectului lor de studiu, economistii au inceput sa abuzeze de aplicarea metodelor logico-ma-tematice luind ca model de dezltare fizica si stiintele tehnice, fapt ce a facut ca stiinta economica sa se indeparteze de studiul realitatii, de experimente si de confruntarea cu realitatea si, in felul acesta, sa alunece adeseori spre formalism abstract fara a mai putea comunica cu alte stiinte experimentale si, in primul rind, cu cele sociale pentru a se confrunta cu acestea pe tarimul adincirii cunoasterii vietii economico-sociale reale.In stiinta economica, in mod asemanator altor stiinte sociale, exista destul de putine preocupari de a coopera pe linia cercetarii unor fenomene sau procese. Din pacate, eforturile de apropiere de procesele reale pentru descrierea lor se face printr-o largire a ariei cercetarii, insa tot prin prisma unei singure discipline, de obicei aceea a economiei.
Eforturile facute in ultimele decenii de cercetari pluridisciplinare in cadrul Clubului de la Roma au fost de bun augur, dovedindu-si din plin fertilitatea. Desi de foarte mare amploare, aceste cercetari ramin doar la nivelul unor abordari globale ale omenirii si lasate in afara preocuparilor pe linia cercetarii unor probleme de interes mai restrins insa importante si de mare interes pentru tari si grupe de tari. De exemplu, problemele privind crizele economice, inflatia, fluxurile mondiale ale factorilor de productie si ale marfurilor, dezltarea economica si sociala a tarilor lumii, trecerea la economia de piata a fostelor tari socialiste, fluxurile tehnologice pe mondial, nivelurile ative de dezltare etc. ramin obiectul predilect de studiu pentru economisti si foarte putin pentru slujitorii altor discipline. Si chiar atunci cind aceste subiecte sint studiate si de alte profesii decit de economisti, fie ca metodele nu sint puse de acord, fie ca rezultatele obtinute nu sint comunicate decidentilor, ceea ce face ca deciziile politice sa fie luate dupa criterii unilaterale sau tinind seama de rezultate, de asemenea, unilaterale - de obicei dupa criteriile politice sau economice afectate de interesele anumitor forte.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre monism si pluralism stiintific

Obiectul stiintei economice
Structura stiintei economice si evolutia sa
Mecanismul de restructurare a stiintei economice
Monism si pluralism stiintific
Stiinta economica vs probleme filosofice si metastiintifice
Axiologia si stiinta economica
Stiinta economica si psihologia








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics