 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finante internationale
» Globalizare si schimbare
|
|
Campul de studiu al finantelor |
|
| in acest context, indeosebi ultimii 30-35 de ani au fost bogati in evenimente. Lumea finantelor si-a pus, tot mai mult, amprenta asupra economiei, prin surprinzatoarele sale evolutii, adeseori rasturnari de tendinte, aderate mutatii. in teoretic, o astfel de rasturnare s-a produs in momentul in care analiza economica s-a desprins de spatiul inchis, orientandu-se catre cel deschis. Ideea deschiderii economiilor catre exterior nu este noua. Filozofii liberali din secolul al XVIII-lea, de la Montesquieu la Adam Smith, considerau constrangerea impusa de frontiera politica drept ineficienta si chiar periculoasa, cadrul national limitand in mod artificial piata. Marii clasici nu si-au putut imagina, in acele timpuri, ca modernismul se impune, in primul rand, prin moneda si finante si aceasta, mult mai tarziu, abia in acest sfarsit de secol, cand logica integranta a economiei de piata libera a devenit pe deplin stapana pe arena mondiala. Asistam la tr Pe masura ce fenomenul globalizarii pietelor a luat amploare, campul de studiu al finantelor s-a largit considerabil, dobandind profunzime si substanta. Finantele internationale reprezinta astazi o disciplina de rascruce in care se -intalnesc, pe langa teoria relatiilor internationale, in egala masura, elemente de macroeconomie si teorie microeconomica a finantelor, iar in ul verificarilor empirice, se recurge adeseori la statistica sau econometrie. Reproducand cu fidelitate schimbarile survenite in economia mondiala, domeniul finantelor a suferit, la randul sau, o serie de mutatii, unele de data foarte recenta. Globalizarea financiara a adus cu sine procesul de liberalizari, dereglementari si inotii, preponderente in deceniile 70 si 80. Variatiile dobanzilor si cursurilor de schimb au fost la originea noilor instrumente de acoperirea riscurilor, sub forma de optiuni, futures, swaps, grupate in prezent pe piete specifice. S-au creat, totodata, oportunitati de ocolire a reglementarilor nationale ramase in vigoare, prin functionarea asa-numitelor paradisuri fiscale sau zone offshore. Daca adaugam aici noile abordari asupra cursului de schimb, teoriile arbitrajului marja-parti de piata, curbei in J., P.P.C, pietelor eficiente si politicile de ajustare a balantei de plati, obtinem imaginea complexitatii acestui domeniu, considerat pretutindeni drept un pasaj obligatoriu pentru pregatirea viitorilor economisti. Atractivitatea fenomenelor monetare, in general, a relatiilor internationale, in special, dar si tendintele de specializare crescanda au condus, in ultimii ani, la o efervescenta de aparitii editoriale: carti, tratate, studii consacrate analizei financiar-monetare. O asemenea abundenta presupune si numeroase modalitati de abordare. intre acestea se pot distinge abordarile in acelasi timp teoretice si empirice sau abordarea istorica, simplificata, bazata pe prezentarea evoluti a faptelor. O serie de autori prefera imbinarea expunerii teoriilor ce stau la baza relatiilor monetare internationale, cu politicile monetare si tehnicile financiare nationale. in acest sens, cea mai moderna si interesanta conceptie si analiza pare a fi cea de la international - la national", reprezentata, in Franta, in primul rand, prin lucrarile lui Henri Bourguinat* Asemenea analize presupun un camp de studiu cu totul nou, care rastoarna vechea ordine : de la national - la international. Cu peste 20 de ani in urma, relatiile financiare internationale gravitau si se organizau, in principal, in jurul problemelor legate de balanta de plati. Problema ajustarilor de balanta era primordiala: piata de schimb nu intervenea decat ca un factor de echilibru, mai mult sau mai putin subordonat fluxului de devize, fara a dispune de autonomie. Regimul de schimb, fix sau flexibil, se gasea, totusi, in centrul sistemului, reprezentand cadrul necesar determinarii pretului relativ al monedelor. Abordarile teoretice, din acei ani, nu devenisera inca finante internationale", gravitand fie in jurul mecanismului formarii preturilor (teoria elasticitatii), fie in jurul teoriilor asupra consumului. Sfera de cuprindere a relatiilor financiar-monetare internationale se limita, deci, la nivelul fluxului de plati, uneori anexand si problematica miscarilor de capitaluri. Aceasta, intrucat majoritatea instrumentelor de analiza utilizate (multiplicatorul extern, elasticitatea etc.) erau, de fapt, simple extensii ale celor folosite pe intern, relatiile financiare internationale reprezentand doar o prelungire a modelelor de echilibru intern. Rasturnarea s-a facut in momentul in care analiza economica a trecut granitele spatiului national inchis", orientandu-se spre spatiul deschis". Amploarea transferurilor financiare si miscarilor de reciclare a capitalurilor din anii '70, ocazionate de cele doua socuri petroliere, precum si trecerea, aproape simultana, la cursurile flotante, marcata de insilitate, reprezinta impulsurile care au generat expansiunea mecanismelor de transformare financiara internationala, principalul vector fiind reprezentat de piata eurodevizelor. Aceasta tripla conjunctie - cursurile flotante, reciclarea fondurilor provenite din comertul cu petrol si eurodevizele - a contribuit la afirmarea domeniului finantelor internationale ca disciplina autonoma, cu grad ridicat de complexitate si specializare. Finantele internationale reprezinta astazi * o retea din ce in ce mai densa de operatiuni de nzare-cumparare sau de credit-imprumut, cu caracter speculativ si de acoperire, care transcenda frontierele nationale si deasupra carora se organizeaza, in consecinta, o aderata megapiata financiara mondiala . Aceasta piata cuprinde fondurile disponibile la orice scadenta, de la capitalurile imprumutate de azi pe maine (overnight), pana la investitiile de portofoliu sau investitiile directe. O alta posibila definire a acestui domeniu se refera la conditiile de reglementare a tranzactiilor intre state, fie ca este vorba de bunuri si servicii sau constituie miscari de capital, inclusiv studiul institutiilor implicate in aceste reglementari, precum si cel al pietelor internationale aferente. Finantele internationale au suportat, deci, in timp o reala transformare, ilustrata prin cresterea interdependentei spatiilor financiare nationale, prin interconexiunea burselor de lori, prin politica solidara a dobanzilor si proliferarea instrumentelor financiare noi care permit trecerea de la o moneda la alta dupa cum anticipeaza operatorii. S-a realizat, astfel, o piata financiara globala, guvernata de propriile sale legi si dispunand de o structura ierarhizata si tot mai integrata. Progresul tehnicilor de transmitere a informatiei, utilizarea satelitilor si electronicii (retele de tipul SWIFT, REUTERS, INTERNET sau GLOBEX) au contribuit mult la procesul de unificare si globalizare financiara. Bursele, pietele de schimb, pietele la termen pentru instrumente financiare functioneaza, practic, in mod continuu, 24 de ore din 24, fiind, adeseori, obiectul cotatiilor simultane. De exemplu, NASDAQ* coteaza simultan un mare numar de titluri atat in SUA, cat si pe continentul european. Produsele financiare se caracterizeaza printr-o standardizare tot mai pronuntata. Astfel, cu foarte mici diferentieri, acelasi produs de genul optiune", acelasi tip de swap" sau contract la termen in devize poate fi negociat la Londra, Philadelphia, Singapore, Sydney sau New-York. in acelasi timp, produsele financiare devin tot mai complexe si sofisticate. in spatele lor insa, ramane intotdeauna suportul comun -capitalul - care O caracteristica a mondializarii pietei financiare este integrarea atat verticala! cat si orizontala. Integrarea verticala este rezultatul interconectarii si comunicarii neintrerupte intre pietele monetare, financiare si de schimb, devenite simple timente ale pietei globale. Integrarea orizontala a fost posibila, in ultimii douazeci de ani, datorita deschiderii spatiilor financiare nationale, sub impulsul Statelor Unite ale Americii (procesul de dereglementare": in SUA suprimarea legii din 1963 Interest Equalization Tax", dupa primul soc petrolier; suprimarea controlului asupra schimbului lutar, in 1979 in Marea Britanie; deschiderea partiala a pietei financiare japoneze, in anii 1983-l984; liberalizarea miscarilor de capitaluri in U.E. prin Actul Unic European s.a.m.d.). Scopul a fost acela de a permite mobilitatea capitalurilor - atat geografica, cat si de substituire - din zonele excedentare, catre zonele unde exista penurie. Expansiunea fara precedent a finantelor globale este insotita de progresul pietelor de schimb. De la simplul centru de conversie a monedelor nationale, subordonat, in esenta, operatiunilor comerciale, piata lutara tinde sa devina nucleul, centrul activitatilor financiare internationale. Astazi, trecerea de la o moneda la alta, adaptarea continua a structurii portofoliului de titluri, acordarea de credite intr-o deviza si restituirea lor in alta au devenit operatiuni de rutina, datorita existentei unei game de operatiuni care permit atat conversiunile, cat si acoperirea riscurilor aferente. Se obser, de asemenea, faptul ca, in ultimul timp piata de schimb monetar a devenit tot mai mult interbancara, rolul clientilor persoane fizice fiind neinsemnat. La originea fenomenului globalizarii financiare se afla, desigur, acei factori cu caracter structural, cum sunt deschiderea spatiilor nationale, progresul tehnic, reducerea cheltuielilor de transport s.a.m.d. care tin, de fapt, de procesul de internationalizare crescanda a economiilor. Trecerea la sistemul cursurilor flotante a fost insa primul pas, reprezentand, in domeniul monetar, ceea ce liberalismul a insemnat pentru sistemul comercial - o consecinta a deschiderii pietelor. Flexibilitatea, prezuta initial de Milton Friedman a fi relativ redusa in amplitudine, a fost, ulterior, infirmata in practica. Manifestarile de dezaliniere, insilitatea pe termen scurt sau volatilitatea, de la o zi la alta nu sunt deloc in concordanta cu ceea ce au prezut teoreticienii monetaristi, in anii '60. Cu toate acestea, sistemul insusi a reusit sa inventeze armele de autoaparare sau, pur si simplu, metodele de reactie. Astfel, una din virtutile esentiale ale pietei de schimb consta in procedeele originale de gestionare a neregularitatilor si fluctuatiilor, devenite aproape permanente. Instaurarea regimului cursurilor flotante si, drept urmare, cresterea exponentiala a operatiunilor de schimb monetar au coincis cu perioada de expansiune a pietei mondiale a fondurilor de imprumut, generata de eforturile de dezvoltare ale celorlalte regiuni ale lumii. Rezultatul il reprezinta cresterea fara precedent a datoriei cumulate a tarilor in curs de dezvoltare si criza acestora. Toate aceste dimensiuni globale ale problematicii finantelor internationale determina si, in acelasi timp, justifica abordarea de la global (piata mondiala) - catre national (spatiile nationale). Cu toate acestea, in masura in care complexul monetaro-financiar este marcat de efectele politicii unor economii dominante, celelalte state fiind nevoite, adeseori, sa recurga la constrangeri sau interventii financiare ce tin de propria solbilitate, nu se poate face inca abstractie absoluta de cadrul economic national. Necesitatea mentinerii unei anumite autonomii de decizie creeaza o permanenta tensiune intre dimensiunea mondiala si nationala a fenomenului financiar-monetar. In teoretic, daca impactul fenomenelor monetare asupra structurilor economice reale este destul de studiat si cunoscut, dificultatea consta in determinarea relatiei inverse, pana in prezent destul de putin explorata. Recunoasterea functiei monedei de instrument al puterii", o analiza mai profunda din aceasta perspecti ar putea contribui la o mai buna intelegere a relatiilor complexe dintre evolutia sistemelor productive si modificarile relatiilor monetare la scara mondiala. Astazi, relatiile monetare nu mai pot fi intelese daca sunt analizate in mod autonom, izolat de evolutia relatiilor economice reale (productie, politici industriale, investitii, comert international). Totodata, exista suficiente exemple de utilizare a monedei in scopuri diplomatice, drept instrument de negociere si, adeseori, de dominatie sau sfidare. Evolutia organizarii sistemului international de plati reflecta, intr-o mare masura, evolutia raporturilor de forte atat in comercial si industrial, cat si militar. Acest fapt este demonstrat de suprematia deplina a dolarului, in perioada imediat postbelica si evolutiile ulterioare, catre o lume multipolara. De la simple scenarii sau exercitii de economie-fictiune, la analize temeinice ale fortelor si miscarilor aflate in joc, importanta strategica a domeniului relatiilor monetar-financiare internationale continua sa trezeasca interesul. Aceasta, intrucat dezvoltarea finantelor reprezinta domeniul cel mai dinamic, cea mai importanta evolutie structurala si institutionala din economia mondiala, in ultimii douazeci si cinci de ani. Evolutia aceasta, adeseori marcata de dezordini, a generat, in mod progresiv, o ordine total diferita de cea de altadata. Directiile de evolutie ale ordinii monetare, coerenta si soliditatea sistemului financiar international, intr-o serie de puncte ale sale, ne indreptatesc sa credem ca am traversat o perioada de profunde mutatii. Criza sistemului financiar-monetar pe marginea careia s-a batut atata moneda" in trecut, este doar o aparenta, fiind, de fapt, perioada de reforme si adaptare la evolutiile de ansamblu ale sistemului mondial catre o economie deschisa, liberalizata si pritizata. Dinamismul sistemului financiar in ansamblu, a celui prit indeosebi, este edificator in acest sens. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
