StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Aplicarea criteriului van la decizia de dezinvestire si cuplul de decizii dezinvestire-reinvestire



Definim dezinvestire orice operatie de intrerupere, inainte de termen, a ciclului de investitii. Decizia de dezinvestire se inscrie intr-un rationament de flexibilitate a procesului de investire, de reversibilitate a deciziei initiale de investire. Se indeparteaza ipoteza restricti potrivit careia alocarea capitalului se face definitiv pe toata durata de viata economica a investitiei, fara posibilitatea recuperarii lui inainte de termen, atunci cand apar oportunitati de investitii mai renile.
Suntem acum in masura sa definim o politica dinamica de investire, respectiv aceea de promore a proiectelor de investitii pe principiul aditivitatii VAN, a rationamentului de capital si a reversibilitatii deciziei initiale, in vederea maximizarii lorii intreprinderii. Cu alte cuvinte, vor fi promote proiectele de investitii cu VAN poziti, care maximizeaza loarea intreprinderii, care nu depasesc bugetul ei de finantare si atata timp cat nu apar alte proiecte mai performante. Planul defensiv al dezinvestirii se integreaza, astfel, ca o componenta esentiala a ului de dezvoltare.
Dezinvestirea determina o recuperare a capitalului alocat in active fixe si circulante, dar si o intrerupere a fluxurilor de trezorerie ale activitatii dezinvestite. Decizia de dezinvestire trebuie luata cu multa precautie, intrucat se renunta la o succesiune de fluxuri de trezorerie certe dar neperformante, in contrapartida unor fluxuri de trezorerie incerte dar mai performante ale noii investitii. Reinvestirea poate privi dezvoltarea unor activitati mai renile sau mai centrate pe orientarile strategice ale intreprinderii sau poate privi plasamente exterioare mai renile sau inscrise intr-o perspecti de participare financiara la formarea si controlul capitalurilor altor societati.
Fn general, politica de dezinvestire se concepe ca proces invers, in raport cu politica de investitii. De aceea si tehnicile de previziune a unei dezinvestitii se bazeaza pe cele utilizate in previziunea investitiilor, dar cu sensurile de eluare inversate: in cazul investitiei se porneste de la alocarea unei sume de bani si se masoara renilitatea fluxurilor monetare pe care obiectivul de investitii le degaja in timp; in cazul dezinves-titiei se intentioneaza deblocarea sumei investite si se masoara pierderile de fluxuri monetare viitoare, prin incetarea activitatii, fn fiecare caz in parte se determina loarea actualizata neta (VAN) care se doreste sa fie poziti si cat mai mare (pentru investitii) si sa fie negati si cat mai mica (pentru dezinvestitii).
Contrar tendintei generale, astazi dezinvestitia nu se mai concepe ca o sanctionare sau ca o reparatie a unei decizii de investitii care nu si-a dovedit eficienta scontata. Se dezvolta tot mai mult o preocupare de integrare a dezinvestitiei intr-o strategie performanta a firmei, pentru mai multa adaptibilitate la cerintele pietei, pentru mai multa mobilitate financiara.
Se poate concepe dezinvestirea, in activitatile mai putin renile (inclusiv cele financiare, plasamente), pentru reinvestirea capitalului recuperat, in activitati mai renile (interne sau externe), fn acest fel, orice oprire a unei sectii de productie, orice demolare de constructie industriala, orice disponibilizare de stocuri materiale sau de active financiare nu mai sunt privite ca abandonare, prin fatalitate si resemnare, ci ca o decizie deliberata - in cadrul unei politici coerente, responsabile si rationale, ca o initiati organizata si ificata intr-o perspecti strategica.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2018 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre intreprinderea, ca un portofoliu de investitii

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics