StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Evaluarea mixta a intreprinderii

Notiunea de goodwill



Presupunem acum ca notorietatea dobandita de intreprindere din evolutia anterioara este in masura sa-i asigure o renilitate superioara celei normale, ceea ce se traduce prin fluxuri de trezorerie estimate mai mari decat cele normale. Valoarea de randament a intreprinderii este, deci, mai mare decat valoarea patrimoniala (presupusa a reflecta o renilitate normala). Acest potential de renilitate suplimentara nu poate fi regasit in inregistrarile din bilant, cu toate ca vanzatorul (in ipoteza unei simetrii informationale) este constient de el. La randul sau, cumparatorul a suprins acest supliment de renilitate prin estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie.
Aceasta diferenta pozitiva intre valoarea financiara (VT) si valoarea patrimoniala (VP ) exprima notiunea de GOODWILL sau de FOND COMERCIAL, respectiv de capacitate a intreprinderii de a aduce profituri mai mari decat cele normale.
GOODWILL (BADWILL) = VF - VP , de unde VF = VP + GW. Daca diferenta este negativa, atunci aceasta exprima un BADWILL.
Goodwill-ul este excedentul de valoare a intreprinderii peste valoarea (de piata) atribuita elementelor identificabile ale actilor sale, la un moment dat. Acest execedent de valoare este un element de activ necorporal ce are ca sursa (1) bunele relatii ale intreprinderii cu clientii sai, (2) calitatea si specializarea pesonalului, (3) amplasarea favorabila fata de reteaua de aprovizionare-desfacere, (4) buna sa reputatie manageriala si (5) numerosi alti factori care permit intreprinderii sa obtina profituri superioare celor normale (dupa Dictionnaire de la Compilite - O.E.C.C.A., Paris).Intrebarea fireasca este urmatoarea: cine este indreptatit sa beneficieze de acest GOODWILL? Raspunsul este, de asemenea, firesc: fiecare in parte si nici unul pe de-a intregul. Vanzatorul ar putea sa-l rendice, deoarece este o performanta intrinseca a intreprinderii sale pe care e dispus sa o vanda. Cumparatorul ar putea argumenta ca acest GOODWILL va fi o virute a intreprinderii in perioada viitoare de exploatare, cand aceasta se afla in proprietatea sa.
Putem spune astfel ca "biblicul Solomon" poate fi citat printre evaluatorii financiari, caci judecata dreapta este de a imparti in mod echiil acest GOODWILL (GW). Descoperim astfel valoarea mixta (VM) a intreprinderii egala cu media aritmetica (simpla sau ponderata) a valorii patrimoniale (VP) si a valorii financiare (VF ):


VM=(VM+VF):2=(VP + VP + GW):2=VP+ GW:2
Valoarea mixta este cea care determina o VAN pozitiva, echiila pentru ambii parteneri: vanzator si cumparator, fn consecinta, pretul de exchilibru pentru vanzarea-cumpararea unei intreprinderi cu GOODWILL este valoarea sa mixta.
Cumparatorul este, insa, dependent de pretul cerut de vanzator pentru intreprinderea sa. Daca acesta din urma majoreaza pretul de cesiune pentru a-si maximiza propria VAN, atunci cumparatorul va dea VAN a proiectului sau de instire diminuandu-se. in lipsa altor oportunitati de instire, el va fixa ca limita maxima a pretului de cumparare aceea egala cu valoarea financiara (VF), in care VAN este nula. fn nici un caz nu va accepta un pret mai mare.
fn consecinta, negocierea actului de vanzare-cumparare se va face pe baza celor doua limite minima (VP) si maxima (VR ). Pretul de echilibru se va sili in raport cu "forta" argumentelor celor doi negociatori si in raport cu situatia institionala nationala (sau internationala), fn fapt, vanzatorul dezinsteste pentru un plasament mai renil al capitalului sau (de mai mare utilitate, ce poate fi obtinuta, la limita, dintr-un act de consum). Cumparatorul insteste in aceasta intreprindere, in speranta sa maximizeze VAN, in raport cu alte proiecte de institii din economie.
fn conditii de piata eficienta si de anticipari omogene, criteriul de maximizare a VAN duce la obtinerea preturilor juste, de echilibru ale actilor din economie. Aceasta este ratiunea pentru care desemnam FINANTELE ca o TEORIE a PRETURILOR.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre evaluarea mixta a intreprinderii

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa














lupa cautareCAUTA IN SITE