 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Imprumuturile de stat
|
|
Feluri de imprumuturi (publice |
|
| in functie de piata pe care se contracteaza, se pot folosi : imprumuturi publice interne si imprumuturi publice externe. Imprumuturile publice interne se contracteaza pe piata f'nanc'ara nationala. Aceste imprumuturi au ca sursa capitalurile active temporar disponibile, capitalurile rentierilor, veniturile banesti vremelnic disponibile, economiile banesti ale produatorilor mici si mijlocii si diferite alte surse. Pentru a putea atrage capitaluri active, spre a fi utilizate in scopurile sale, statu! trebuie sa acorde o dobanda mai mare decat aceea pe care capitalul o poate avea in procesul de productie.Imprumuturile publice externe se contracteaza pe piata financiara externa, in aceste imprumuturi se plaseaza capitalurile diferitelor societati si institutii financiar-bancare internationale. imprumuturile publice externe se contracteaza de catre tari care nu au disponibilitati de capital in inteiior, care au o dobanda prea ridicata pe piata interna si doresc sa plateasca o dobanda mai mica la imprumuturile provenite din alte tari. Un imprumut acordat dinlr-o tara cu capital mai mare unei tari cu ca-pitr.l mai mic nu se face prin export de numerar. De asemenea, un imprumut public extern nu inseamna pentru tara debitoare un import de numerar, ci reprezinta pentru tara creditoare un export de marfuri. Datoria publica externa reclama plata anuitatilor in strainatate. Aceasta inseamna nu numai ca sumele platite de stat vor fi consumate in strainatate, dar si faptul ca statul trebuie sa exporte fie aur, fie produse agricole si industriale,' fapt ce constituie o problema grea pentru economia nationala.In cazul imprumuturilor externe, daca statul nu face fata obligatiilor sale, poate avea loc un control al strainatatii asupra finantelor tarii debitoare.Imprumuturile publice externe sunt folositoare tarilor sarace in curs de dezvoltare care nu au disponibilitati de capital pentru dezvoltarea economiei nationale, daca sunt acordate in conditii antajoase. Daca este necesar sa se recurga la imprumuturi publice externe trebuie sa se aleaga piata pe care capitalul este mai ieftin si primejdia de dependenta politica este mai mica. Imprumuturile publice interne pot fi de fapt (reale) si formale. Imprumuturile de fapt" sunt acelea care efectiv se acopera cu capital intern, adica domiciliul de subscriptie corespunde cu donre'liul real al capitalului national. Imprumuturile cu caracter formal sunt acelea la care subscrierile se fac in interiorul taTii, insa in cea mai mare masura capitalul subscris provine din afara granitelor tarii. Este posibil ca un impiumut real sa devina formal pi in cumpararea obligatiunilor de la subscriitorii interni de catre persoane juridice si fizice din strainatate. Din punctul de vedere al vi nitului care se acorda subscriitorilor exista : Imprumuturi cu dobanda, la care statul acorda subscriitorilor o anumita dobanda pe an. Imprumuturi cu dobanda si castiguri, la care statul acorda o dobanda anuala, precum si castiguri, dar numai obligatiunilor care ies castigatoare prin tragerile la sorti periodice de amortizare. Imprumuturi cu castiguri, pentru care suma ce ar fi putut fi acordata ca dobanda se plateste sub forma de castiguri, insa numai detinatorilor de obligatiuni care ies castigatoare la tragerile la sorti periodice de amortizare. Imprumuturi fara pierdere sunt acelea in care toate obligatiunile emise sunt purtatoare de castiguri. La fiecare tragere, in suma castigurilor este cuprinsa si loarea obligatiunilor. imprumuturile se sting pe masura platii castigurilor. Din punctul de vedere al termenului pot fi : Imprumuturile pe termen scurt, contractate pe o perioada de timp pana la un an. Imprumuturi pe termen mediu, care se contracteaza pe cati ani. Imprumuturi pe termen lung, care se contracteaza pe mai multi ani.Imprumuturile fara termen (perpetue) sunt acelea in ale caror conditii nu sunt prezute termene de stingere (de amortizare). La un imprumut astfel contractat statul plateste un venit anual numit renta. Intrucat statul nu este obligat sa le stinga intr-un anumit termen, el se poate limita un timp indelungat numai la plata dobanzilor catre creditori. Practic, stingerea acestor imprumuturi are loc prin cumpararea de catre stat a tuturor obligatiunilor existente pe piata. Din punctul de vedere al caracterului pot fi : Imprumuturi voluntare (patriotice), prin care statul se adreseaza sentimentului si spiritului de datorie al cetatenilor. Cunoscut fiind faptul ca in materie de venituri (dobanzi si castiguri) patrio+ismul este uneori destul de redus, in majoritatea cazurilor subscrierile la aceste imprumuturi aduc dezamagiri pentru stat. Imprumuturi fortate (obligatorii), care se contracteaza de catre stat cand are nevoie urgenta de bani. imprumutul fortat este un act de constrangere din partea puterii publice, facand ca imprumutul sa dobandeasca natura unui impozit.In afara de imprumuturi, pentru a-si procura venituri, in perioada de criza, statul poate recurge si la alte mijloace, care ii agraveaza si mai mult situatia economica, monetara si financiara. Astfel de mijloace pot fi : ' emisiunea de hartie monetara, care are caracterul unui imprumut fortat ; ' plata datoriilor statului cu titlu de renta ; ' consolidarea facultati sau obligatorie, prin care bonurile de tezaur pe termen scurt se inlocuiesc cu titluri de renta perpetua sau amortizabile pe termen lung, ceea ce echileaza cu o consolidare fortata. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
