 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Cheltuieli bugetare ale romaniei
|
|
Cheltuielile pentru finantarea dezvoltarii economiei nationale |
|
| Aceste cheltuieli sunt determinate de necesitatea satisfacerii cerintelor legilor economice, de indeplinirea prerogatilor economico-organizatorice ale statului si de infaptuirea obiectilor dezvoltarii economice. Cheltuielile pentru finantarea dezvoltarii economiei Dationale ocupa locul al doilea in cadrul cheltuielilor bugetului de stat si au reprezentat in -anul 1994, circa 40% din totalul cheltuielilor bugetare. Prin alocarea de la bugetul stati lui a resurselor financiare destinate finantarii dezvoltarii economiei nationale si prin folosirea lor rationala a fost construita baza tehnico-materiala a tarii care in prezent se largeste, se modernizeaza si se perfectioneaza. Cheltuielile pentru finantarea economiei nationale au contribuit la crearea de noi ramuri eco La dezvoltarea economiei nationale participa intr-o masura mai mare ca in trecut si mijloacele proprii ale agentilor economici cu capital de stat si privat, unitatile .cooperatiste prin autofinantare, precum si creditul bancar. Statul roman aloca o buna parte a resurselor sale banesti pentru dezvoltarea economiei nationale. Resursele bugetare sunt indreptate, in primul rand, spre dezvoltarea ramurilor prioritare si hotaratoare ale economiei nationale care asigura dezvoltarea bazei de materii prime si energetice, precum si introducerea progresului tehnic modern in economie. Concomitent se urmareste cu consecnta si dezvoltarea transporturilor si telecomunicatiilor, a industriei bunurilor de consum, a gospodariei comunale si de locuinte, a comertului si a celorlalte ramuri ale economiei nationale. Cheltuielile pentru dezvoltarea economiei nationale se determina pe ramuri economice, ministere, precum si pe judete, municipii, orase si comune.In cadrul cheltuielilor economice se cuprind cheltuielile privind finantarea activitatilor economice din cadrul agentilor economici cu capital de stat, subntionarea unor unitati economice proprietate mixta sau privata din domeniul productiei si distributiei de energie si combustibil, industriei extracti, agriculturii, transporturilor, telecomunicatiilor, constructiilor, unitati exportatoare de produse carora statul le acorda protectie. Sub aspectul continutului economic, cheltuielile economice pot fi : cheltuieli de capital, adica institiile, cheltuieli curente sau de functionare, adica de productie, executari de lucrari sau prestari de servicii si cheltuieli de transfer, care de fapt cuprind subntiile. Tranzitia la economia de piata a reclamat restructurarea finantelor publice prin restrangerea treptata a sferei si dirsificarea sectorului public si practicarea unor forme eficiente de autonomie economica si functionala a unitatilor din sectorul public. S-a promovat concurenta si liberalizarea preturilor, s-au negociat salariile, iar piata a denit principalul regulator al productiei, schimbului si consumului. Concomitent s-au restrans actiunile economice neeficiente, mentinandu-se totusi activitatile necesare bunei functionari a economiei nationale, chiar daca nu sunt indeajuns de eficiente.In cadrul regiilor autonome si societatilor comerciale, cheltuielile cuprind costurile de productie sau ale executarilor de lucrari si prestarilor de servicii, institiile si cercetarea stiintifica. Dupa sursele de finantare, cheltuielile se grupeaza astfel : cheltuieli care se compenseaza prin costurile de productie : cheltuieli care se acopera din nituri ; cheltuieli pentru institii care se finanteaza din fondul de dezvoltare. Cheltuielile de productie cuprind achizitionarile de materii prime, materiale, combustibil, energie, platile de salarii si a altor drepturi de personal,, plata obligatiilor fiscale, amortismente, dobanzile la creditele bancare etc Toate aceste cheltuieli sunt. evidentiate in costurile de productie si se recupereaza prin incasarea preturilor de vanzare. Practic, aceste cheltuieli se acopera din resursele proprii existente la inceputul perioadei, din incasarile de nituri in cursul anului, din credite bancare. in situatia in care activitatea financiara se incheie cu deficit, acestea se finanteaza din subntii de la bugetul statului la unitatile cu capital de stat sau din credite bancare. Agentii economici au si cheltuieli care se scad din nituri, cum sunt: taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, cheltuieli pentni pregatirea profesionala si practica in productie, cheltuieli pentru contracte de cercetare stiintifica, comisioane platite societatilor de comert exterior, cheltuieli de reclama si publicitate, cheltuieli de protocol, acoperirea pierderilor din anii precedenti, donatii facute in scopuri umanitare, sociale, culturale si sporti. Cheltuielile bugetare pentru dezvoltarea economiei nationale cuprind :. a) cheltuielile pentru crearea, largirea, reconstruirea sl retehnologizarea actilor fixe ; b) cheltuielile pentru inzestrarea intreprinderilor de stat cu acti circulante ; c) cheltuielile pentru cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si promovarea progresului tehnic ; d) cheltuielile curente ale regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat ; e) cheltuielile pentru constituirea rezerlor materiale de stat. a. Cheltuielile pentru crearea, largirea, reconstruirea si modernizarea actilor fixe Aceste cheltuieli cuprind de fapt cheltuielile de capital pentru institiile ce se efectueaza in economia de stat. Institiile ocupa locul principal in cadrul cheltuielilor pentru finantarea economiei nationale, cuprinzand finantarea constructiilor si achizitionarea de acti fixe ; institiile asigura cresterea productiei mijloacelor de productie si, in primul rand, a uneltelor de productie. Institiile efectuate au asigurat, mai intai, refacerea si dezvoltarea economiei nationale distruse de razboi, dezvoltarea continua a fortelor de productie, a industiiei tarii, crearea bazei tehnice-materiale a agriculturii si infaptuirea actiunilor social-culturale. Politica dusa de stat in domeniul institiilor s-a concretizat in inzestrarea economiei nationale cu acti fixe care corespund cerintelor dezvoltarii tarii. Ducand politica de dezvoltare ascendenta si echilibrata a economiei nationale, statul finanteaza de la buget institiile care se refera la obiectile-de interes national, asigura repartizarea justa a fortelor de productie pe ramurile economiei nationale, acordandu-se prioritate dezvoltarii ramurilor de baza. De asemenea, in realizarea politicii de institii se tine seama de necesitatea repartizarii rationale a fortelor de productie pe teritoriul tarii, cu luarea in considerare a criteriilor de eficienta economica si sociala, de ridicare a unitatilor administrativ-teritoriale, odinioara ramase in urma, la nilul celor dezvoltate. O atentie, deosebita se acorda crearii unei structuri industriale moderne, de inalta eficienta, dezvoltarii constructiilor de masini, industriei electrotehnice si electronice, mecanicii fine, productiei de na, masini-unelte, utilaje tehnologice etc. Un loc de frunte ocupa industria chimica, industria materialelor de constructie, de prelucrarea lemnului, a transporturilor. Resurse bugetare sunt dirijate, in acelasi timp, pentru modernizarea industriei, dezvoltarea industriei mici consumatoare de energie, extinderii bazei de materii prime, energie, combutibili, recuperarea si'valorificarea resurselor materiale refolosibile. Concomitent, o mare atentie se acorda dezvoltarii intensi, multilaterale a agriculturii, folosirii judicioase a fondului funciar, utilizarii intensi a capacitatii de productie, valorificarii superioare a fondului forestier etc. Cheltuielile pentru institii prisc construirea de iutreprinderi noi, sectii de productie sau de prestari de servicii, hale, dotarea lor cu utilaje si instalatiile necesare modernizarii si dezvoltara lor. Institiile se finanteaza din : resurse proprii, credite bancare si alocatii bugetare. Aceste resurse alimenteaza fondul de dezvoltare al unitatii economice. Programele economice de interes national, cum sunt in prezent retehnologizarea intreprinderilor, se pot finanta si din fondurile speciale constituite din resursele obtinute prin privatizarea patrimoniului public, din inchirierea unor spatii etc, care constituie anexe la bugetul statului. Programul de institii asigura cresterea neintrerupta si modernizarea fortelor de productie, faurirea unei Realizarea programului de institii reclama perfectionarea continua a activitatii de institii, intarirea raspunderii tuturor factorilor care actioneaza in sfera institiilor, cresterea exigentei in utilizarea judicioasa a resurselor materiale, de munca si banesti, aplicarea unui regim ser de economii, instaurarea unei ordini si discipline ferme in toate fazele de realizare a institiilor. Cresterea continua a eficientei institiilor, corespunzator cerintelor »etapei actuale de dezvoltare economico-sociala a tarii, necesita o exigenta maxima referitoare la fundamentarea temeinica a noilor obiecti de institii, elaborarea si pregatirea din timp a documentatiilor, asigurarea conditiilor necesare pentru inceperea si realizarea lucrarilor, executarea lor la un nil calitativ superior, punerea in functiune a obiectilor de institii la termenele prevazute si realizarea indicatorilor tehnico-economici siliti. b. Cheltuielile pentru inzestrarea regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat cu acti circulante Unitatile economice cu capital de stat sunt inzestrate la infiintare cu acti circulante al caror cuantum sa asigure desfasurarea normala a procesului de productie. De asemenea, de la bugetul statului se aloca resurse banesti intreprinderilor in functiune care isi extind considerabil activitatea si fondurile proprii sunt insuficiente pentru procurarea actilor circulante necesare. c. Cheltuielile pentru cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si promovarea progresului (ehnic Stiinta romaneasca, cu traditiile sale progresiste remarcabile, a inregistrat o dezvoltare continua. Institutele de cercetare stiintifica sunt organizate in regim economic, acoperindu-si cheltuielile din nituri proprii. Activitatea lor se desfasoara in temeiul contractelor de cercetare ; in unele cazuri aceste institute primesc fonduri de la bugetul, statului.In prezent este necesara sustinerea unor programe prioritare de cercetare stiintifica fundamentala si avansata, precum si a programelor nationale de cercetare in domenii privind asigurarea resurselor de materii prime si materiale, elaborarea unor tehnologii nepoluante, asimilarea unor produse de inalta tehnicitate, mecanizarea si automatizarea proceselor de productie. Cuantumul cheltuielilor necesare unitatilor de cercetare stiintifica se determina pe baza volumului, complexitatii si numarului temelor de cercetare, precum si in functie de durata de executare a lucrarilor ; aceste cheltuieli se finanteaza din sumele incasate de la beneficiari pe baza de contracte de cercetare, din credite bancare si din alte surse. De la bugetul statului se finanteaza numai acele cercetari care prezinta o importanta deosebita pentru dezvoltarea economico-sociala a tarii, cercetarile complexe care au caracter general sau sunt cuprinse in programele prioritare. Beneficiarii lucrarilor de cercetare stiintifica folosesc ca surse de finantare fondul pentru cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si promovarea progresului tehnic, fondurile de productie, de institii, credite bancare, resurse primite de la bugetul statului etc. De asemenea, cercetarea stiintifica se mai finanteaza din fondurile intreprinderilor private, din fondurile proprii ale institutelor de invatamant superior, din resurse atrase de pe piata financiara, inclusiv prin finantare externa. Proportiile interntiei acestor surse in finantarea cercetarii stiintifice difera de la o tara la alta. In cadrul activitatii economice, cheltuielile cu stiinta au un caracter de cercetare-dezvoltare. Aceste cheltuieli cuprind cheltuielile cu finantarea cercetarii fundamentale, care urmaresc dezvoltarea cunoastein intr-un domeniu anumit al stiintei; cheltuieli cu ceretarea aplicativa, prin care se creeaza tehnologii si produse noi si cheltuieli care cuprind dezvoltarea, cu ajutorul carora rifica posibilitatile de silire de noi tehnologii si obtinerea de noi produse la nilul ramurilor economiei nationale. Cheltuielile cu cercetarea stiintifica au ponderi mari in cheltuielile publice ale unor state. Astfel, ele reprezinta 16,6% in Anglia, 13,5% in Germania, 15,2% in S.U.A., 13,9% in Danemarca, 4,3% in Franta, 8,6% in Indonezia, 3% in Chile, 3% in Romania. d. Cheltuielile curente ale unitatilor economice eu capital de stat Unitatile economice cu capital de stat efectueaza si cheltuieli curente cnm sunt cele cu : pregatirea personalului, inntii, inovatii etc. Daca de efectul acestor cheltuieli beneficiaza numai intreprinderile care le-au efectuat, atunci ele se includ in costul produselor sau lucrarilor acestora. Cand insa de efectul acestor cheltuieli beneficiaza mai multi agenti economici, cheltuielile respecti se finanteaza de la bugetul statului. Concomitent cu finantarea sectorului public, cheltuielile economice cuprind si avantajele financiare acordate pentru dezvoltarea unor ramuri economice, chiar daca este vorba de sector particular, insa prezinta importanta nationala economica si sociala, cum sunt : subntionarea agriculturii, silviculturii, exportului, cercetarii stiintifice, protectia mediului inconjurator^ gospodarirea apelor etc. Astfel de actiuni cuprind : ameliorarea solurilor, combaterea daunatorilor si bolilor, selectia si reproductia animalelor, ocrotirea sanitar-terinara, combaterea epizootiilor, pasunile comunale, sustinerea preturilor produselor agricole, metrologia si hidrologia etc. Aceste actiuni pot fi finantate integral sau numai subntionate de la bugetul statului. De la bugetul statului subntiile se acorda, de regula, direct pentru acoperirea pierderilor in situatiile in care preturile formate liber pe baza raportului dintre cerere si oferta, in conditii de concurenta, nu acopera cheltuielile, care sunt, mai mari ca urmare a unor cauze intemeiate. Subntiile se acorda sub urmatoarele forme : prime de export, acoperirea diferentelor de pret la unele produse, sustinerea si garantarea preturilor produselor agricole, compensarea costurilor din silvicultura, transporturi etc. Exportatorii unor produse beneficiaza de subntii acordate de stat numite prime de export. Primele de export sunt instrumente financiare folosite pentru incurajarea exportului de marfuri in concordanta cu interesele economiei nationale. Aceste prime se pot prezenta sub urmatoarele forme : prime de export in bani; restituirea unei parti din impozitele si taxele platite de exportatori; avantaje valutare; reducerea tarifelor la transportul pe calea ferata a marfurilor destinate exportului. Avantajele valutare constau in aceea ca statul lasa la dispozitia exportatorilor o parte din valuta incasata. e. Cheltuielile pentru constituirea rezerlor materiale de stat Rezerle materiale sunt menite sa asigure desfasurarea normala a procesului reproductiei largite care ar putea sa fie, entual, stanjenit de efectele unor fenomene neprevizibile provocate de fortele naturii, de accidente etc. ; de asemenea, sunt folosite si atunci cand nu sosesc la timp marfurile din tara sau din import, precum si in cazurile depasirilor de sarcini, ivirii unor entuale disproportii in cursul executarii sarcinilor si in alte situatii neprevazute. Astfel de rezer se constituie pe seama bugetului statului si de ele poate sa dispuna numai Gurnul tarii.In bugetul statului se constituie si fondul de rezerva bugetara in bugetul de stat si in bugetele judetelor si al municipiului Bucuresti; acest fond de rezerva se trece in fiecare an la partea de cheltuieli a bugetului, urmand sa fie folosit numai in anul respectiv pentru dirse actiuni neprevazute care pot surni in cursul anului. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
