StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila

Necesitatea existentei sl practicarii asigurarilor impotriva calamitatilor naturii sl accidentelor



Existenta si dezvoltarea societatii omenesti, viata oamenilor, nu sunt de conceput fara munca, fara producerea continua a bunurilor materiale si spirituale. De aceea omul trebuie sa munceasca, sa produca bunurile si serviciile necesare. in procesul de productie, omul se foloseste de uneltele de munca si cu ajutorul lor actioneaza asupra obiectelor muncii, asupra naturii. in acest fel, intre oameni si natura are loc o legatura permanenta, se constituie anumite raporturi de interconditionare. in realizarea acestor raporturi, omul se adapteaza activ la natura inconjuratoare.
Prog


resele remarcabile inregistrate de stiinta si tehnica au condus la usurarea muncii, la cresterea productivitatii muncii, la progresul economieo-social, la sporirea considerabila a productiei. in acelasi timp insa, stiinta si tehnica pot produce unele accidente care sa avarieze sau chiar sa distruga anumite bunuri si sa afecteze integritatea corporala si, in unele cazuri, chiar viata oamenilor. Spre exemplu, daca unele masini si instalatii au defectiuni, acestea pot provoca incendii, explozii, arsuri etc, pot aparea accidente in circulatia rutiera, feroviara, navala si aeriana ; utilizarea energiei atomice in timp de razboi, accidentele si avariile in centralele atomice pot aa ca efect. contaminarea radioactiva a oamenilor, a animalelor, pasarilor, telor, apelor, aerului etc.
Activitatea oamenilor, comportarea lor pot aduce prejudicii tertelor persoane. in acest sens se mentioneaza neglijenta in serviciu, incalcarea normelor de igiena, protectie si securitate a muncii, comiterea de infractiuni cum sunt : spargere, furt, talharie, omoruri etc.
Unele efecte negati pot fi provocate si de anumiti factori economici si sociali, cum sunt: crizele economice, inflatia, somajul, conjunctura internationala, conflictele dintre state etc.
Asigurarile s-au nascut din nevoia imperioasa de protectie a omului si a avutului sau agonisit cu truda impotriva fortelor distructi ale naturii si accidentelor, din nevoia constituirii unor mijloace de existenta in conditiile pierderii sau reducerii capacitatii de munca in urma bolilor sau atingerii unei anumite varste.
Dezvoltarea societatii a insemnat o continua stradanie a omului in gasirea celor mai bune solutii de rezolvare a acestor probleme.In organizarea si apararea vietii lor, ca si in procesul producerii bunurilor materiale si desfasurarea altor activitati, oamenii se afla in lupta continua cu unele fenomene ale naturii care pot impiedica desfasurarea normala a activitatii umane.
Diferite fenomene imprevizibile si distructi ale fortelor naturii au avut si mai exercita inca influenta- daunatoare asupra valorilor materiale si chiar spirituale create de munca omului. Calamitatile naturii cum sunt : inundatiile, alunecarile de teren, seismele si prabusirile de pamant, furtunile, grindina, inghetul, avalansele de zapada, seceta, incendiile, trasnetul, explozia, eruptiile vulcanice, precum si diferite accidente de munca, de circulatie, bolile etc. pot aduce prejudicii materiale economiei nationale si cetatenilor. O serie de fenomene naturale sau accidente pot provoca invaliditate, boli, imbatranire prematura, afecteaza flora, pun in pericol viata oamenilor si animalelor, au ca urmare decesul.
Unele fenomene ale naturii si accidentele stanjenesc sau chiar impiedici desfasurarea normala a activitatii economice, punand de multe ori in pericol integritatea corporala si chiar viata oamenilor. in urma fiecarei confruntari cu fortele distructi ale naturii, oamenii au gasit resursele nu numai pentru a-si reface avutul distrus, dar si pentru a cauta forme mai adecvate si mai eficiente de aparare impotriva pericolelor care ii pandesc la tot pasul.
Astazi oamenii se gasesc nu numai in situatia de victime ale fenomenelor naturii, ci si in postura de agresori ai mediului ambiant, ai echilibrului ecologic, ai naturii, ai semenilor lor.
Dupa cum se stie, legile naturii au un caracter obiectiv, actionand independent de vointa oamenilor. Aceasta insa nu inseamna ca oamenii sunt neputinciosi in fata actiunii legilor naturii si ca fenomenele sale distructi nu pot fi cunoscute si ca sunt de neinlaturat. Dimpotriva, cunoscand din ce in ce mai profund tainele naturii, legile obiecti ale acesteia si actiunea lor, oamenii reusesc tot mai bine sa le foloseasca si sa le influenteze, reusesc tot mai bine sa stapaneasca fortele naturii, limiteaza sfera lor de actiune, reusesc intr-o masura tot mai mare sa imblanzeasca fortele naturii, sa le modifice, sa si le adapteze, sa le foloseasca in interesul comun si sa le puna in slujba dezvoltarii societatii omenesti. Astfel, pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii, oamenii au luat si continua sa intreprinda o serie de masuri eficiente pentru prenirea sau limitarea actiunii fortelor d'struct' ale naturii, in unele cazuri reusind sa previna dezlan


tuirea lor si sa combata efectele negati ale acestora. De asemenea, oamenii iau masuri pentru prenirea accidentelor, preintampinarea epidemiilor, a efectelor batranetii et'.
Stapanirea fortelor naturii si cunoasterea celorlalte cauze producatoare ele ube, precum si a metodelor de prenire si inlaturare a consecintelor defavorabile ale acestora depind, in buna masura, atat de nilul de dezvoltare al fortelor de productie, cat si de continutul relatiilor de productie, adica sunt dependente de natura modului de productie.
Oamenii au reusit sa-si organizeze tot mai bine munca lor impotriva fortelor distructi ale naturii, limitand si localizand efectele daunatoare ale acestor fenomene.
Se iau masuri eficiente pentru prenirea unor calamitati ale naturii prin efectuarea diferitelor lucrari de mare amploare, cum sunt : indiguirile, barajele, construirea sistemelor de irigatii, corectarea torentilor, impadurirea rsantilor muntosi, tarea perdelelor de protectie, prenirea poluarii mediului inconjurator, utilizarea de materiale de constructie neinflamabile, luarea masurilor de prenire a incendiilor, de igiena si protectie a muncii, adoptarea de masuri meniie sa asigure cresterea sigurantei in transporturile rutiere, feroviare, aeriene, maritime, silirea si aplicarea de tratamente profilactice pen'ru camem si animale, imbunatatirea asistentei me-dico-sanitare, a asistentei terinare ele. De asemenea, se intreprind masuri pentru combaterea efectelor distructi ale calamitatilor naturii si ale accidentelor prin : stingerea si impiedicarea extinderii incendiilor, demolarea unor cladiri pentru a nu permite extinderea incendiilor, protejarea localitatilor si a obiectilor industriale, a asezamintelor sccial-culturale in cazuri de inundai ii, saparea de santuri pentru scurgerea apei, aplicarea de tratamente curati, localizarea epizootiilor, lichidarea focarelor epizootice etc. Toate aceste masuri concretizeaza lupta omului pentru a-si conserva bunurile, a-si micsora suferintele.
Desi oamenii au obtinut mari succese in lupta cu fortele naturii, ei sunt inca neputinciosi in fata unor calamitati ale naturii, cum sunt : furtunile, uraganele, cutremurele de pamant, alunecarile de teren, ploile torentiale, grindina, inghetul etc. impotriva acestora stiinta inca n-a gasit mijloace tehnice de lupta ; de aceea, ele aduc inca societatii mari prejudicii.In aceasta situatie, omului i-a ramas calea solidarizarii pentru suportarea in comun a efectelor calamitatilor naturii si accidentelor, deci calea asigurarii.
Pentru prenirea, limitarea, combaterea si mai ales pentru compensarea daunelor, persoanele fizice si agentii economici isi pot constitui individual, din resursele lor, unele rezer materiale si banesti. Marimea acestor rezer trebuie sa fie egala cu valoarea bunurilor pe care le poseda ceta-l enii si agent ii economici respectivi, ceea ce practic este neeconomicos si aproape imposibil de realizat pentru fiecare persoana fizica si agent economic. Aceasta cale este putin eficace, deoarece daunele pot surni cu mult timp inainte de constituirea propriilor rezer si efortul pentru formarea lor este mult prea mare. De aceea, in derea clucerii luptei impotriva fortelor distructi ale naturii si accidentelor etc. s-a ivit necesitatea unei cai mai eficiente, si anume trecerea riscului, in anumite conditii, asupra unor societati specializate in domeniul asigurarilor.
Ducerea luptei impotriva fortelor distructi ale naturii si accidentelor pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii economice si sociale impune cu necesitate constituirea unor fonduri de rezerva si de asigurare.
Constituirea fondurilor de rezerva si de asigurare este impusa de cerintele prenirii si inlaturarii consecintelor negati ale calamitatilor naturii si accidentelor.
Fondul de asigurare contribuie la refacerea bunurilor distruse si chiar la extinderea activitatii economice. Fondurile de rezerva si de asigurare au putut fi conslituite numai atunci cand fortele si relatiile de productie si productia de marfuri s-au dezvoltat in asa masura incat au facut posibila acumularea de rezer.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa














lupa cautareCAUTA IN SITE