 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Datoria publica externa
|
|
Criza datoriei publice externe a tarilor in curs de dezvoltare |
|
| in domeniul impiuimiturilor externe, la inceputul anilor '80 s-a constatat ca tarile debitoare nu mai puteau sa-si onoreze obligatiile pe care le aveau fata de creditori. Concomitent, creditorii nu aveau la dispozitie instrumentele si metodele necesare cu ajutorul carora sa-si poata recupera imprumuturile acordate si dobanzile aferente. Devine astfel evidenta existenta unei crize a platilor internationale. Criza nu era determinata atat de marimea absoluta a datoriei externe, cat de imposibilitatea in care se aflau mai multe tari de a face fata, la termenele scadente, serviciului datoriei publice externe. Datoriile externe contractate au afectat profund economiile tarilor debitoare, cu deosebire ale tarilor cu mari datorii. Datoriile respective au avut repercusiuni negative atat asupra procesului intern al dezltarii tarilor debitoare, cat si asupra derularii relatiilor lor economice, financiare si valutare cu alte tari. Nivelul excesiv de ridicat al dobanzilor a facut din capitalul extern o frana si chiar o cale de compromitere a dezltarii economice a acestor tari. Pentru un dolar imprumutat, tarile debitoare au fost neite sa restituie bancilor creditoare, numai sub forma dobanzilor, pana la 2'3 dolari. Declansarea crizei a fost determinata de actiunea conjugata a mai multor factori, si anume : criza economica globala ; cresterea sensibila a ratei dobanzilor, care au ajuns excesiv de iidicate ; daca pana in 1977 rata dobanzii se situa sub 8%, dupa 1978 aceasta creste ajungand la 10 ' 18% ; actiunile pro-tectioniste s-au intensificat; deteriorarea termenilor schimburilor economice a noilor state independente, cu deosebire ca urmare a celor doua socuri petroliere si a caderii preturilor unor produse primare ; caracterul neadecvat al asistentei oficiale pentru dezltare ; inrautatirea situatiei pe pietele traditionale de export ale tarilor in curs de dezltare ca urmare a accentuarii considerabile a protectionismului tarilor avansate ; incapacitatea institutiilor financiare internationale de a-si spori asistenta ; incasarile tarilor in curs de dezltare din exporturi au scazut sensibil in deceniul trecut. Ori. aceste incasari erau singura lor sursa de plata a importurilor si a datoriei publice externe. Raportul dintre suma totala a datoriei publice externe si valoarea exporturilor era de 1,36 in 1979, ajunge la 1,74 in 1982, pentru ca sa reprezinte 1,98 in 1985. Ca urmare a inrautatirii raportului de schimb, pozitia externa a tarilor in curs de dezltare s-a agravat, deoarece ele si-au vazut redusa capacitatea de import si de rambursare a datoriei lor externe. Criza datoriei externe a fost declansata si de politica bugetara expansionista a S.U.A. Datorita mai ales cursei inarmarilor, cheltuielile publice bugetare au crescut mult mai repede decat veniturile publice bugetare. Aceasta politica financiara a determinat mari deficite bugetare, pentru acoperirea carora S.U.A. a contractat atat imprumuturi interne, cat si externe. in vederea atragerii capitalurilor, statul a marit sensibil rata dobanzii; in acest fel a fost captat capitalul disponibil de pe piata financiara nationala si internationala. La randul lor, tarile din care se atragea capitalul au majorat si ele rata dobanzii. Totusi, pe piata americana plasamentele de capital erau cel mai bine apreciate. Acest fapt a condus la intarirea dolarului SUA, fapt ce a determinat cresterea poverii datoriei publice externe a diferitelor tari in curs de dezltare exprimata in dolari, fara nici o posibilitate de aparare. Capitalul extern n-a contribuit, dupa cum s-a scontat, la dezltarea economico-sociala a tarilor sarace ramase in urma. Cu toate aceste dificultati, trebuie spus ca nici in prezent unele tari in curs de dezltare nu gasesc o alta iesire din impasul in care se afla ; de aceea ele sunt neite sa contracteze noi credite externe, in orice conditii, pentru a face fata obligatiilor de rambursare a imprumuturilor contractate anterior. Izbucnirea crizei datoriei publice externe s-a datorat si greselilor unor tari in curs de dezltare in elaborarea si realizarea politicii lor economice, sociale, financiare, bancare si valutare. Practic, unele imprumuturi externe au fost utilizate pe destinatii cum sunt : finantarea unor obiective economice care au avut o eficienta scazuta, ceea ce n-a dus la crearea resurselor de rambursare a imprumuturilor si plata dobanzilor ; finantarea unor obiective neproductive ; acoperirea deficitelor bugetare ; cumpararea de armament si echipament militar din import etc. La acestea se adauga controlul valutar slab care a facut posibila scoaterea din tara a unei cantitati de valuta si depunerea ei la diferite banci straine. Declansarea crizei datoriei publice externe s-a datorat, intr-o anumita masura, si activitatii bancilor private, care au acordat, in multe cazuri, credite fara o suficienta fundamentare economica, ca de exemplu importul unor utilaje industriale, achizitii de armament, finantarea deficitului bugetar, acoperirea def'cHului balantei comerciale etc. Utilizarea in scopuri neproductive sau neeficienta a creditelor n-a facut posibila rambursarea ratelor scadente si a dobanzilor. Criza datoriei externe a mai fost procata si agravata de criza economica mondiala, criza energetica, insilitatea preturilor pe piata internationala, de schimbarile survenite in sistemul monetar international, de politica dobanzilor, de deficitele bugetare etc. Prin urmare, criza datoriei publice externe a fost procata de mai multi factori exogeni si endogeni. Sistemul relatiilor internationale constituie, in esenta, originea crizei datoriei publice externe. Aceasta criza deregleaza economia mondiala, pericliteaza economia si finantele tarilor debitoare, afecteaza pacea si colaborarea intre popoare. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
