StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni

Factorii determinanti ai valorii unei optiuni



Optiunea este un activ financiar negociabil. Dupa cumparare, ea poate face obiectul unor operatii succesive de nzare-cumparare, in functie de interesul investitorilor pentru detinerea ei. Acest interes este legat de perspecti ca activul-suport sa evolueze in sensul dorit de detinatorul (cumparatorul) optiunii (crestere de curs pentru CALL si scadere de curs pentru PUT). Aceasta evolutie a lorii activului-suport poate fi surprinsa prin caracteristicile sale (curs actual = S si riabilitate = a), in conditiile unei optiuni asupra lui (pret de exercitiu = E si labilitate = t) si in raport cu renilitatea unui activ cert (rata dobanzii fara risc = Rf). fn consecinta, loarea (C) a optiunii asupra activului-suport este determinata de toti acesti factori (la care se adauga si marimea divide


ndelor = D.


Cursul bursier al activului-suport
Valoarea unei optiuni este cercetata in momentul unei posibile renzari pe interlul de labilitate, fn functie de sursele de castig ale cumparatorului, loarea optiunii poate fi poziti si atunci ea se exercita sau poate fi nula si atunci ea se abandoneaza.
Cursul bursier al activului-suport determina ceea ce se cheama loarea intrinseca (VI) a optiunii, respectiv castigul brut (fara a deduce prima platita) ce poate fi obtinut prin exercitarea sa imediata. Pentru o evolutie favorabila a cursului, loarea intrinseca este diferenta intre marimea acestui curs si pretul de exercitiu.
Pentru o evolutie nafavorabila a cursului, loarea optiunii este nula (si se abandoneaza).


VI = Si - E pt. CALL
VI = E - Si pt. PUT
Durata contractului optionalIn caz de exercitare a optiunii, loarea ei depinde, intr-o anumita masura, de timpul pana la scadenta platii (sau incasarii) pretului de exercitiu. Cu cat scadenta este mai indepartata, cu atat loarea actuala a pretului de exercitiu scade. Pentru o scadenta infinita, loarea actuala a pretului de exercitiu tinde spre zero. in aceste conditii, loarea-timp (VT) a unei CALL se apropie de cursul actiunii Si iar a unei PUT se apropie de zero. Invers, daca scadenta este imediata, loarea timp a unei CALL tinde spre zero iar a unei PUT tinde sa egaleze cursul Si.
Se poate vorbi astfel de doua limite ale lorii unei optiuni:
- limita superioara care este insusi cursul viitor al actiunii suport (S1)
- limita inferioara care este loarea intrinseca (VI) a optiunii insesi ( . 9.7.)In consecinta, loarea-timp a optiunii este diferenta intre loarea reala (VR) si loarea intrinseca (VI):


VT = VR - VI.
Se obser ca, la paritate (So = E),loarea timp este cea mai ridicata, deoarece, in aceasta pozitie, exista cea mai mare probabilitate ca, in timp, cursul (Si) sa fie superior pretului de exercitiu (pt. CALL) sau ca pretul de exercitiu sa fie superior cursului (pt. PUT). Speranta de castig este, deci, cea mai mare la paritatea in prezent a cursului So si a pretului E. Va fi foarte probabil ca, in timp, cursul sa depaseasca (in cazul CALL) sau sa scada sub pretul de exercitiu (in cazul PUT).


Variabilitatea cursului activului-suport
Prin platirea primei, cumparatorul optiunii se acopera impotri evolutiei nefavorabile a cursului activului-suport (crestere pentru CALL si scadere pentru PUT). Deci, acesta este cel mai interesat pentru o riabilitate cat mai ridicata a cursului activului-suport. Sansele sale de castig sunt mai mari pentru o amplitudine cat mai mare a riatiilor cursului Si. Un cumparator de optiuni fi de acord sa plateasca o prima mai ridicata pentru volatilitati mai ridicate ale cursului Si.
Valoarea optiunii este legata de riscul total al activului suport si nu numai de componenta sa sistemica, de piata a activului-suport. Interesul detinatorului unei optiuni priveste riatia totala a cursului activului suport, riatie care determina sansele sale de castig.
Pretul de exercitiu al optiunii
Marimea pretului de exercitiu are o influenta inversa asupra lorii unei optiuni, in raport cu influenta cursului activului-suport. Un pret de exercitiu redus are o mare probabilitate de a fi depasit de cursul Si. fn aceste conditii, loarea unei CALL creste, iar loarea PUT scade. Exista o functie descrescatoare cu concavitatea orientata in sus si deribila intre loarea unei CALL si pretul ei de exercitiu.
ceasta dependenta a lorii unei optiuni, de cursul activului-suport si-n acelasi timp de pretul sau de exercitiu, conduce la o volatilitate mult mai ridicata a optiunii decat a activului-suport. Aceasta volatilitate (sau efect de levier = L) a unei optiuni este in functie


de rata de acoperire (hedge ratio, H) si levierul financiar al optiunii (S/C).
Rata de acoperire (H) reprezinta riatia lorii optiunii (dC) la o riatie de o unitate a cursului activului-suport (dS):
H =dC:dS
Rata de acoperire traduce, in fapt, numarul de optiuni necesare in portofoliu pentru a se apara de riatia cursului activului-suport.
Efectul de levier (L) reprezinta riatia marginala a lorii optiunii (dC/C), in raport cu o unitate de riatie a cursului activului-suport (dS/S).
Efectul de levier al optiunii (L) este totdeauna pozitiv (L > 1), ceea ce face ca optiunea sa fie mult mai volatila decat activul suport. Pe acest considerent, investitia in optiuni are un puternic caracter speculativ pentru operatorii financiari si pentru gestionarii de portofolii.
Spre exemplu, cumparatorul unei CALL, cu un pret de exercitiu egal cu media riatiilor (normale) ale cursului activului suport, are 50% sanse de castig si 50% sanse de a pierde. Dar daca pierderea este limitata la nivelul primei platite, castigurile pot fi nelimitate, respectiv egale cu un multiplu al diferentelor intre cursul Si si pretul de exercitiu E. Efectul de levier joaca asupra numarului (cantitatii) de active-suport pentru care se incheie un contract optional (pt. actiuni, cantitatea standard este de 100 buc).


Rata de dobanda pe termen scurt
Dat fiind ca investitia in optiuni (CALL, spre exemplu) solicita mai putine capitaluri decat cumpararea ferma de active-suport, rezulta o economie de capitaluri care fi apoi analizata in functie de evolutia ratei de dobanda pe termen scurt. O reducere a ratei de dobanda fara risc face mai putin interesanta aceasta economie de capitaluri si, deci, loarea unei CALL scade . Dimpotri, o crestere a ratei de dobanda fara risc conduce la ideea ca economia de capitaluri ar gasi un plasament interesant pe piata monetara, ceea ce ar conduce la cresterea lorii CALL.In ceea ce priveste investitia in cumpararea unei PUT, aceasta poate fi asimilata cu o intarziere a incasarii activelor-suport ndute, in raport cu o nzare ferma a acestora din urma. Aceasta intarziere a incasarii devine din ce in ce mai apasatoare, pe masura ce rata dobanzii fara risc creste. Aceasta situatie determina un cost de oportunitate al lipsei de capitaluri ce ar fi putut fi plasate la aceasta dobanda. Deci cresterea ratei dobanzii antreneaza o diminuare a lorii PUT. Dimpotri, scaderea ratei de dobanda este insotita de reducerea costului de oportunitate si in aceste conditii, loarea PUT creste.


Dividendele
Distribuirea de dividende determina reducerea cursului actiunilor la data anuntata pentru plata actionarilor. Este efectul reflex al diminuarii sperantei de renilitate cu echilentul dividentului distribuit care tocmai a fost platit vechilor detinatori ai actiunilor, fn consecinta, exercitarea optiunii, dupa distribuirea dividendelor ,se face asupra unei actiuni depreciate, fn acest caz este o mare probabilitate ca pretul de exercitiu sa ramana deasupra cursului actiunii, deci sunt multe sanse ca loarea CALL sa devina nula si loarea PUT sa creasca. Distribuirea de dividende are ca efect reducerea lorii CALL si cresterea lorii PUT.
Ne putem astepta ca detinatorul unui CALL sa exercite optiunea de cumparare chiar inaintea datei de distribuire a dividendelor. Aceasta reactie avea loc numai daca loarea intrinseca a optiunii, inaintea distribuirii de dividende, este mai mare decat loarea sa anticipata dupa rsarea dividendelor, fn caz contrar, cumparatorul pastra optiunea sa caci aceasta are o loare timp importanta, mai mare decat dividendul rsat.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa














lupa cautareCAUTA IN SITE