StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » finantele intreprinderilor

Investitiile si finantarea lor

Investitiile Si finantarea lor




1.Investitiile, calea principala de dezvoltare si modernizare a bazei tehnico-materiale a turismului.


Investitiile-constituie calea dezvoltarii dinamice a bazei tehnico-materiale a prestarilor de servicii catre populatie, in special, a turismului in complexitatea lui.



Baza tehnico-materiala creeata prin noi investitii de catre societatile comerciale pe actiuni turistice, prin atragerea si de capital strain, concretizata in construirea de hoteluri si modernizarea celor existente, hanuri sau cabane, unitati de alimentatie publica, va conduce la o mai buna valorificare in scopuri turistice a conditiilor naturale de care dispune tara noastra.

Valorificarea bogatului patrimoniu turistic de care dispune tara noastra si pentru extinderea turismului si in alte zone geografice mai putin exploatate turistic, se impune ca in perioada viitoare, societatile comerciale si intreprinzatorii particulari (agentiile si companiile turistice private) ca si investitorii straini (societati comerciale mixte) sa execute noi investitii la un nivel superior de confort international in urmatoarele domenii :

- cai si mijloace de transport ;

- locuri de cazare si de alimentatie publica ;

- baza de tratament si de agrement ;

- obiective culturale ;

- instalatii pentru utilizarea energiei geotermale ;

- instalatii solare pe litoral etc.

Baza tehnico-materiala se asigura atat prin investitii specifice turismului, care raspund cererii turistice ca :


- cladiri (hoteluri)

- mobilier

- utilaje pentru alimentatie publica

- inventar gospodaresc

- instalatii electronice

- mijloace de agrement

- mijloace de transport proprii etc.

cat si prin investitii nespecifice destinate dezvoltarii altor ramuri si care servesc si pun 939e42j in valoare desfasurarea calitativa a actiunilor turistice, cum sunt :

- transportul rutier, aerian si naval ;

- reteaua de gaze ;

- telecomunicatii ;

- aprovizionarea cu apa ;

- centrale termice ;

- posta, sanatate, cultura etc.

Interdependenta dintre cele doua categorii de investitii si justa lor proportionare - reprezinta o conditie esentiala pentru buna desfasurare a activitatii turistice, asigurand totodata competitivitatea pietei noastre turistice pe plan intern si international.

Prin INVESTITII - se intelege totalitatea cheltuielilor efectuate intr-o anumita perioada pentru crearea de noi active reale (cum se numesc in economia de piata) active fixe sau imobilizari corporale si necorporale productive si neproductive, precum si pentru reconstruirea, largirea si modernizarea celor existente. Se asimileaza notiunii de investitii, cheltuielile pentru lucrari de proiectare, prospectiuni si explorari geologice, cercetari stiintifice efectuate in legatura cu investitiile, cheltuielile cu pregatirea cadrelor necesare obiectivelor ce se construiesc, precum si cheltuielile pentru plata salariilor personalului administrativ si tehnic al noilor unitati in curs de constructie.

In activitatea de turism, prin investitii se intelege totalitatea cheltuielilor care se fac pentru asigurarea bazei materiale mobile si imobile (constructii, instalatii, echipament, mobilier,etc.) care participa la prestarea serviciilor turistice.

Desfasurarea activitatii de investitii in orice ramura a economiei nationale, in conditii de eficienta si rentabilitate, corespunzator economiei de piata si liberei concurente, necesita cunostinte temeinice din partea cadrelor cu pregatire tehnica, financiar-bancara in urmatoarele directii :

- exigenta sporita in ce priveste fundamentarea tehnico-economica a noilor obiective de investitii ;

- elaborarea si pregatirea din timp a documentatiilor tehnico-economice si financiare ;

- asigurarea tuturor conditiilor tehnice pentru inceperea si realizarea lucrarilor, a achizitionarii utilajelor si echipamentelor din tara sau in cadrul unor societati mixte ;

- punerea in functiune a capacitatilor construite la termenele prevazute si la parametric tehnico-economici stability prin documentatia tehnica si financiara etc.


Clasificarea investitiilor se face tinand seama atat de criterii economice, cat si financiare, astfel :


1) Dupa modul de finantare, investitiile se impart :

a) Investitii finantate din bugetul public si din fondul de dezvoltare la regiile autonome si societati comerciale de stat, in ramurile de importanta nationala ;

b) Investitii finantate cu participarea capitalului roman de stat sau particular si strain de stat sau particular sub forma societatilor comerciale mixte ;

c) Investitii finantate din fondurile proprii de investitii si prin cooperare cu capital strain la societatile comerciale pe actiuni ;

d) Investitii finantate din capital privat prin atragere si de capital strain pentru construirea unor intreprinderiprivate (agentii turistice private) ;


2) Privite din punctul de vedere al structurii, investitiile se grupeaza in mai multe categorii :

- lucrari de constructii-montaj ;

- utilaje, instrumente, echipamente, mobilier etc. ;

- prospectiuni, lucrari geologice si alte investitii ;



3)Din punct de vedere al executiei, lucrarile de investitii se impart in :

- lucrari executate in antrepriza, de societati comerciale antrepriza de constructii-montaj ;

- lucrari executate in regie de catre societatile comerciale insasi, cu forte proprii.




2.Indicatorii eficientei economice a investitiilor in turism in conditiile economiei de piata



Eficienta economica a investitiilor- indiferent de forma de proprietate (de stat, mixta sau privata) se exprima cu ajutorul mai multor indicatori sub forma valorica sau naturala in masura sa evidentieze raportul dintre efortul financiar si efectele obtinute ca rezultat al efectuarii investitiilor in conditiile de concurenta intre agentii economici care au ca obiect aceleasi prestatii turistice.

Determinarea acestui raport se face prin stabilirea rezultatelor financiare ce se obtin pe unitatea de investitie,cu luarea in calcul a factorului timp si a oportunitatii investitiilor.

Eficienta investitiilor poate fi definita si ca fiind un produs de factori calitativ care confera investitiilor un caracter complex ca :

- perfectionarea activitatii domeniului in care intra in functiune investitia respectiva :

- modernizarea si ridicarea confortului unor hoteluri si unitati de alimentatie publica, agreement etc. ;

- ridicarea productivitatii muncii.

La determinarea eficientei investitiilor se au in vedere mai multe criterii cum sunt :

- sporirea continua a rentabilitatii investitiei in domeniul respectiv de activitate ;

- timpul de executie a investitiei ;

- durata de recuperare a investitiilor din profitul obtinut si din amortizarea capitalului fix (active fixe) ;

- durata totala de functionare a activului fix ce urmeaza sa se realizeze.

La aprecierea eficientei economice a investitiilor in turism, trebuie sa se ia in consideratie anumite particularitati si anume :

a) - in primul rand, trebuie sa se tina seama de faptul ca investitiile concretizate in obiectve de cazare (hoteluri), alimentatie publica, impreuna cu dotarile respective, sunt supuse intr-o masura mai mica uzurii morale, decat activele fixe din alte ramuri ale economiei nationale, ceea ce face ca stabilirea eficientei economice a investitiilor sa se ia in calcul un numar mai mare de ani ;

b) - in al doilea rand, la stabilirea eficientei economice a investitiilor trebuie sa se ia i calcul, pe cat posibil, proportiile de utilizare a investitiilor nespecifice atat de societati comerciale turistice cat si de alte ramuri ale economiei nationale ;

c) - in al treilea rand,pe langa determinarea eficientei sociale a investitiilor (ocuparea fortei de munca locala, folosirea resurselor locale), trebuie sa se urmareasca si efectul economic al respectivelor investitii, prin incasarile in lei si in valuta obtinute din serviciile turistice de baza si complementare prestate turistilor interni si straini.


Eficienta economica a investitiilor in turism se poate exprima cu ajutorul mai multor indicatori dintre care mentionam :


1.Valoare investitiei - este indicatorul care arata totalitatea cheltuielilor necesare pentru pregatirea, executia si punerea in functiune a obiectivului de investitii. Aceste cheltuieli se estimeaza in devizul general al lucrarii.

Indicatorul 'valoarea investitiei' cuprinde pe langa valoarea investitiilor directe (hoteluri si dotarile aferente, unitati de productie pentru alimentatia publica si servirea mesei, laboratoare de cofetarie-patiserie etc.) si valoare investitiilor conexe si colaterale ca : dotarile pentru agrement din jurul obiectivelor construite, terenuri sportive, cai si drumuri de acces, spatii verzi, canalizare, retele de telecomunicatii si electrice, centrale termice etc.


2. Influenta factorului timp asupra eficientei investitiilor.

Acest indicator arata efectul economic al imobilizarilor de fonduri materiale si banesti atat pe parcursul executiei lucrarilor de investitii, cat si in perioada in care obiectivul de investitii realizat si pus in functiune nu este utilizat la intreaga capacitate.

Reducerea timpului de imobilizare a capitalurilor si economisirea acestora au o influenta directa asupra eficientei economice a investitiilor si se poate realiza prin reducerea duratei de executie a lucrarilor de constructii-montaj si punerii partiale in functiune a anumitor capacitati inainte de terminarea finala a intregii investitii.

3. Investitia specifica este indicatorul care arata cuantumul valoric al investitiilor necesare pentru a obtine o unitate de spor de capacitate (lei/unitate),(m 2 etc. ), pentru realizarea unui loc de cazare sau a unui loc de masa in alimentatia publica, sau volumul de investitii necesar pentru a realiza un leu spor de productie, utilizand urmatoarele relatii :


Is = I/P sau Isc = Ic/Nc sau Isa = Ia/Na , in care :


Is, Ic, Ia = investitia specifica pentru crearea de noi capacitate de productie, pentru cazare (hoteluri) si alimentatie publica;


I, Ic, Ia = volumul investitiilor in lei sau valuta pentru crearea de noi capacitati de productie, pentru cazare si alimentatie publica ;


P = capacitatea de productie exprimata in unitati naturale, natural conventionale sau in lei ;


Nc = numarul locurilor de cazare ;


Na = numar locuri masa in alimentatie publica.


Cu cat indicatorul 'investitie specifica' este mai mic, cu atat investitia este mai eficienta.

Investitia specifica este un indicator de baza in analiza eficientei economice a investitiilor intrucat, prin datele pe care le ofera, se poate alege varianta de proiect cea mai avantajoasa din punctul de vedere al solutiilor tehnice si arhitecturale, al amplasarii teritoriale a investitiei, al reducerii cheltuielilor materiale etc.

In situatiile in care investitiile noi urmaresc modernizarea unor obiective turistice (o situatie frecventa astazi) sau dezvoltarea acestor obiective, investitia specifica va exprima volumul valoric al investitiei necesare pentru sporul capacitatilor de cazare cu o unitate (loc de cazare, m2 suprafata depozitare marfuri si alimente etc.) utilizand relatia :

Is = H/Pm , in care :


H = valoarea activelor fixe existente, plus capitalurile pentru dezvoltare sau modernizare;

Pm = capacitatea de productie exprimata in unitati naturale, conventionale sau in lei,dupa modernizare sau dezvoltare.


Analiza investitiei specifice in cazul dezvoltarilor sau modernizarilor de societati comerciale turistice trebuie sa reflecte aportul economic al investitiilor noi, comparative cu efectele activelor fixe existente inainte de extinderea si imbunatatirea folosirii lor.


4.Volumul incasarilor anuale in lei si in valuta, la 10.000 lei capital investit.

Acest indicator indica ce volum de incasari in lei sau in valuta se vor realiza la 10.000 lei capital investit, dupa punerea in functiune a obiectivului de investitii, din activitateaprestatiilor hoteliere, desfacerilor marfurilor prin unitatile de alimentatie publica si din alte activitati de servicii (transport, agrement, asistenta de ghid, bancare, asigurari, bagaje,schimb valutar etc.) ce se efectueaza in cadrul obiectivului construit.


5. Durata de recuperare a investitiilor - indica perioada de timp in care capitalurile cheltuite pentru punerea in functiune a obiectivului construit se recupereaza din profitul obtinut. Cu alte cuvinte, indicatorul reflecta durata in anis au luni, dupa caz, in care se reconstituie capitalul investit, din rezultatele financiare obtinute dupa intrarea in functiune a obiectivului turistic.

Acest indicator se calculeaza dupa formula :

Dr = Vi/P , in care :


Dr = durata de recuperare;

Vi = valoarea investitiei;

P = profitul brut anual.


In cazul cand au loc amenajari si modernizari, (frecvente in turism) durata de recuperare a respectivelor investitii se calculeaza dupa aceeasi formula. Daca modernizarea se refera la o unitate de cazare, careia i se ridica gradul de confort de la categoria a II-a la I , atunci profitul luat in calcul va fi cel provenit din diferenta dintre cele doua categorii de tarife existente pe piata in momentul respectiv.


Eficinta economico-sociala a investitiilor efectuate in turism, se poate exprima si cu ajutorul altor indicatori si anume :

- profitul anual si rata profitului ;

- productivitatea muncii ;

- cresterea desfacerilor de marfuri si servicii turistice ;

- gradul de ocupare a capacitatilor de cazare si a obiectivelor de alimentatie publica ;

- costul produsului turistic etc.


Pentru asigurarea cresterii eficientei economice a investitiilor este necesar sa se puna accentul, inca in faza de proiectare, pe fundamentarea temeinica a noilor obiective, reducerea duratei de executie a lucrarilor, construirea unor obiective atractive si functionale in vederea oferirii unor servicii de calitate.

Eficienta economica a investitiilor in turism trebuie apreciata si in legatura cu alegerea amplasamentului investitiei din punct de vedere turistic, economic si social.

In alimentatia publica - legata direct de turism - eficienta economica a noilor obiective, se asigura prin modernizarea tehnologiilor de preparare a bunurilor de consum alimentar, care conduce la cresterea productiei, reducerea consumului de materii prime, materiale, energie si manopera, cu influenta directa asupra sporirii valorii adaugate.




3. Resursele de finantare a investitiilor in cadrul regiilor autonome si societati comerciale de stat, societati comerciale pe actiuni si agentii turistice private, societati comerciale mixte.


a) Resursele de finantare a investitiilor in cadrul regiilor autonome si societati comerciale de stat sunt urmatoarele ;

- fondul de dezvoltare constituit din profiturile anuale realizate ;

- fondul de amortizare a activelor fixe dupa ce s-a asigurat rambursarea ratelor creditelor bancare, plus dobanzile aferente pentru investitiile executate in anii anteriori ;

- sumele rezultate din valorificarea pieselor, subansamblelor provenite din casarea activelor fixe ;

- economiile realizate din reducerea costurilor investitiilor executate in regie;

- mobilizarea rescurselor interne;

- alocatii de la buget de stat (public) sau de la bugetele unitatilor administrative locale ;

- capital strain de la persoane juridice sau fizice ;

- credite bancare.


b) Resursele de finantare a investitiilor in cadrul societatilor comerciale pe actiuni si agentii turistice private

- capital social propriu in natura si in bani ;

- fondul de investitii constituit din profiturile anuale realizate ;

- capital strain in natura si in bani ;

- fondul de amortizare constituit ;

- sumele de bani provenite din emiterea si vanzarea de noi actiuni si obligatiuni ;

- sumele din valorificarea pieselor, subansamblelor provenite din casarea activelor fixe ;

- economiile realizate din reducerea costurilor investitiilor executate in regie;

- credite bancare.


Pentru urmarirea finantarii investitiilor, societatile comerciale intocmesc un 'Buget al finantarii investitiilor'. Acest buget cuprinde, pe de o parte, valoarea investitiilor de finantat, iar pe de alta parte cuantumul resurselor de finantat a investitiilor (a surselor aratate).

La intocmirea ' Bugetului de finantare a investitiilor' , societatiile comerciale trebuie sa tina seama si de modul cum s-au calculat 'mobilizarile' si imobilizarile de resurse interne la stocurile de utilaje care necesita montaj, piese de schimb, obiecte de inventar si la alte elemente de activ si pasiv (furnizori, antrepenori, creditori pentru investitii etc.) in legatura cu investitiile.

Mobilizarea resurselor interne nu este sinonima cu economii de resurse, dupa cum imobilizarea resurselor nu inseamna risipa, sau actiuni negospodaresti.


Mobilizarea si imobilizarea apar numai cu caracter temporar, pe parcursul executarii investitiei, pe trimestre, sau pe ani, urmand ca pana la incheierea lucrarilor ele sa se compenseze.

Mobilizarea resurselor interne consta in includerea in lucrari - in anul in curs - a materialelor, prefabricatelor si utilajelor care necesita montaj etc., aprovizionate in perioadele anterioare, ca si sumele ce se datoresc furnizorilor si antreprenorilor pentru lucrarile de investitii executate care se achita in trimestrele urmatoare.

Mobilizarari pot sa apara si din incasarea debitorilor la lucrarile de investitii aflate in curs de executare, sau din valorificarea materialelor obtinute in timpul executarii lucrarilor (nisip, pietris, materiale din demolari etc.)

Bugetul de finantare a investitiilor constituie un instrument financiar care serveste bancilor, constructorului, cat si beneficiarului de investitii sa urmareasca respectarea disciplinei financiare in sensul utilizarii cu eficienta si rentabilitate capitalurile proprii si imprumutate.

Din executia bugetului de finantare a investitiilor pot sa apara fie disponibilitati de resurse, fie necesar de resurse, ceea ce influenteaza relatiile reciproce dintre societatile comerciale in cauza si banca finantatoare, pe linie de credite bancare.




4. Finantarea, creditarea si decontarea investitiilor


Pentru deschiderea finantarii investitiilor realizate integral sau partial din alocatii bugetare, capital propriu si credite bancare, Banca Romana de Dezvoltare sau alte banci de stat sau particulare, vor primi urmatoarele documente :

- lista de lucrari, utilaje, mobilier si alte obiecte de investitii - atat valoric cat si fizic ;

- documentatia tehnico-economica aprobata ;

- bugetul de venituri si cheltuieli ;

- graficile de esalonare a executiei investitiilor cu termenele de punere in functiune ;

- autorizatia de constructie eliberata de administratia locala (primarii) ;

- contractul de antrepiza ;

- cererea de finantare - unde se specifica sursele de finantare defalcate pe toata perioada de realizare a investitiei.


Contractul de antrepiza constituie forma juridica care reglementeaza raporturile dintre beneficiarii de investitii si societatile comerciale antrepriza de constructii - montaj, drepturile si obligatiile ambelor parti.

El cuprinde o serie de clauze referitoare la executarea, finantarea si decontarea lucrarilor executate, costul lucrarilor, precum si penalitatile si despagubirile pentru neexecutarea obligatiilor asumate.

Contractul de antrepriza se incheie numai cu antrepenorul general, urmand ca acesta la randul lui sa incheie contracte si aranjamente cu subantrepenorii pentru anumite lucrari cu caracter special (instalatii sanitare etc.)

Bancile la primirea acestor documente examineaza oportunitatea si rationalitatea economica a respectivelor lucrari de investitii, a existentei surselor corespunzatoare de finantare si creditare.In masura in care investitiile propusear fi executate si finantate in anul respectiv calendaristic, indeplinesc toate conditiile tehnico-economice de executie, avizeaza deschiderea finantarii.

Pentru completarea surselor proprii pentru finantarea investitiilor, bancile la solicitarea beneficiarilor de investitii, acorda credite pe termen scurt, mediu si lung.

Conditiile de acordare, utilizare si rambursare a creditelor pe termen scurt, mediu si lung se stabilesc prin contractele incheiate cu beneficiarii de investitii indiferent de forma de proprietate.

Prin contractul de credite se negociaza urmatoarele :

- volumul creditului solicitat ;

- durata de acordare a imprumutului ;

- termenul de rambursare ;

- cuantumul ratelor scadente (lunare trimestriale sau anuale) ;

- dobanda si perioada de grazie.

Se acorda perioada de grazie in rambursarea creditului in functie de durata de realizare a proiectului de investitii creditat, dar nu mai mult de 12 luni de la data prevazuta in graficul pentru terminarea executiei lucrarilor.

In contractul de credite se prevad si modalitatile de acordare a creditului, su buna din urmatoarele forme :

- integral la inceputul executiei investitiei ;

- la o anumita data calendaristica ;

- esalonat pe masura executarii lucrarilor de investitii.

Tot in contractul de credite se prevede si nivelul dobanzii curente negociate si al celor majorate pentru nerambursarea la termen a ratelor scadente, potrivit soldurilor zilnice ale creditului inregistrat la banca.



5. Finantarea, creditarea si decontarea reparatiilor capitale


Prin reparatii capitale se intelege complexul de lucrari ce se executa asupra activelor fixe in vederea mentinerii caracteristicilor tehnico-economice ale acestora, pe intreaga durata serviciului.

In general, reparatiile capitale se executa atunci cand - datorita uzurii- activul fix nu mai are randamentul initial, nu mai are precizia de lucru sau siguranta in functionare reclamata de procesul tehnologic.

Pentru ca reparatile capitale sa fie eficiente, intreprinderile trebuie sa tina seama de urmatoarele:

- de numarul reparatiilor capitale pe grupe de active fixe, structura si periodicitatea acestora intr-o anumita perioada de timp;

- de ciclul de exploatare exprimat in ani sau ore de functionare etc. de la data punerii in exploatare si pana la efectuarea primei reparatii capitale;

-de un normativ valoric - acceptat tehnic si economic - adica raportul procentual dintre valoarea reparatiilor capitale si valoarea de inventar a activeului fix supus reparatiei. Costul unei reparatii capitale poate merge pe plan mondial pana la maximum 60% din valoarea de inventar a activului fix reparat.

In acest caz se fac cheltuieli pentru modernizare la masini, utilaje si instalatii si depsesc 205 din valoarea reparatiilor capitale acceptate de Consiliul de administratie - respectivele cheltuieli se finanteaza din fondul de investitii al societatii comerciale; valoarea modernizarii majoreaza valoarea de inventar a activelor fixe reparate si se amortizeaza.

Cheltuielile obisnuite efectuate cu lucrarile de reparatii capitale - cuprinse in devizul de cheltuieli in conformitate cu prevederile din B.V.C. - se includ in costul produselor fabricate sau in costul prestarilor de servicii sau in cheltuielile de circulatie, in anul in care au fost executate, sau esalonate pe mai multi ani, in functie si de influenta pe care o au respectivele cheltuieli asupra rentabilitatii respectiv asupra ratei profitului.

In cazul esalonarii reparatiilor capitale pe o perioada mai mare de un an calendaristic, intreprinderile pot sa solicite credite bancare, urmand ca rambursarea creditelor sa se faca din provizioanele constituite pentru reparatii capitale in perioadele viitoare de gestiune.

Finantarea , creditarea si decontarea reparatiilor capitale se fce pe baza urmatoarei documentatii:

- deviz de cheltuieli;

- lista activelor propuse a fi reparate;

- B.V.C. pe anul in curs.

Lucrarile de reparatii capitale executate de societatile comerciale antrepriza se deconteaza pe baza de facturi si situatii de lucrari executate. Daca reparatiile capitale se executa in regie, decontarea se face pe baza de documente justificative ca: factuir, bonuri, ctate de salarii, cecuri, etc.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre finantele intreprinderilor

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa


lupa cautareCAUTA IN SITE