StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finate publice » Analiza bugetului regatului unit al marii britanii si irlandei de nord in perioada 2000-2006

Continutul tratatului



Tratatul privind Uniunea Europeana (numit si Tratatul de la Maastricht) semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 in localitatea olandeza Maastricht, reprezentand pana atunci cea mai profunda schimbare a tratatelor de la infiintarea Comunitatii Europene, a pus bazele Uniunii Europene.
Dupa negocierile din decembrie 1991 de la Maastricht, tratatul a fost semnat la 7 februarie 1992. Din cauza unor probleme aparute in procesul de ratificare (in Danemarca a fost nevoie de un al II-lea referendum, in Germania s-a inaintat o exceptie de neconstitutionalitate impotriva acordului parlamentar dat tratatului), Tratatul UE a intrat in vigoare de-abia la 1 noiembrie 1993. Tratatul UE este considerat ca o "noua treapta pe calea infaptuirii unei uni


uni tot mai stranse a popoarelor Europei".
Pe langa o serie de modificari aduse Tratatului CE si Tratatul EURATOM acest document este si actul constitutiv al Uniunii Europene. Acesta a fost un prim pas pe calea adoptarii unei Constitutii definiti a UE, care ulterior va inlocui toate tratatele europene.
Uniunea Europeana astfel constituita nu inlocuieste insa chile Comunitati Europene, ci le reuneste sub un numitor comun, acela al unei noi "politici si forme de colaborare". impreuna cu celelalte elemente, Comunitatile Europene alcatuiesc cei trei piloni ai Uniunii Europene:
. Comunitatile Europene;
. Colaborarea in politica externa si de securitate (PESC);
. Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala (CPJMP).


Uniunea monetara si economica
Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice si Monetare in trei etape. Conform tratatului moneda unica europeana urma sa fie introdusa cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 si cel mai tarziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o tara sa participe la Uniunea monetara trebuie sa indeplineasca anumite criterii economice (criteriile de conrgenta), prin care trebuie asigurata silitatea monedei unice. Criteriile de conrgenta sunt urmatoarele: politica financiara, nilul preturilor, al dobanzilor si al cursului de schimb. in timp ce criteriul de politica financiara (deficit bugetar < 3% si gradul de indatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte doua au fost valabile numai pentru anul de referinta 1997.
Odata cu semnarea tratatului s-a pus in miscare un automatism, conform caruia tarile care indeplinesc criteriile de conrgenta in urma constatarilor facute de Consiliul de Ministri pot participa si la uniunea monetara. Numai Marea Britanie si Danemarca si-au rezervat dreptul de a decide singure daca vor introduce moneda unica europeana.
Politica externa si de securitate comuna
Vechea Politica Europeana de Colaborare a fost inlocuita prin Tratatul de la Maastricht de Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC). Cu toate ca PESC este un pilon al UE, deciziile sunt luate in cele din urma de statele membre. Pentru cele mai multe din hotarari este de aceea nevoie de un vot in unanimitate.
Cetatenia europeana
Nu inlocuieste cetatenia nationala, ci o completeaza. Cetatenia europeana o detine orice persoana care are cetatenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acorda, printre altele, dreptul de sedere pe intreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv si activ la alegerile locale, precum si dreptul de a alege deputatii din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE.
Procesul de democratizare
O alta noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codecizio-nal. in felul acesta Parlamentul European are in anumite domenii aceleasi drepturi ca si Consiliul de Ministri. in afara de aceasta s-a hotarat constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea adecvata a intereselor tuturor regiunilor europene.
Colaborarea in domeniul politicii interne si juridice in tratat s-a hotarat imbunatatirea colaborarii in domeniul juridic si ai afacerilor interne. Pentru o mai buna coordonare a colaborarii politienesti a fost infiintat Oficiul European de Politie Europol, cu sediul la Haga.


Modificari ulterioare
Tratatul UE a fost ulterior modificat si completat prin Tratatul de la Amsterdam (1999) si Tratatul de la Nisa (2003). Astfel, a fost consolidata pozitia Parlamentului European prin perfectionarea si extinderea procedeului codecizional.
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord a aderat la UE in 1973


. Este un stat independent in Europa de Vest. Este compus din patru tari traditionale: Anglia, Scotia, Tara Galilor si Irlanda de Nord, precum si din mai multe teritorii dependente.
Cea mai mare parte a sa este situata langa coasta continentala de nord-st a Europei continentale, regatul fiind inconjurat de Marea Nordului, Canalul Manecii si de Oceanul Atlantic.
Regatul Unit are o economie de esenta capitalista (a patra ca marime din lume), si este un centru comercial si financiar de frunte al lumii. In ultimele decenii, gurnul s-a angajat in privatizari majore si au crescut cheltuielile cu protectia sociala.
Agricultura este intensiva, puternic mecanizata si foarte eficienta dupa standardele europene, producand 60% din necesarul de hrana cu doar 1% din populatia activa. Regatul Unit detine mari rezer de energie constand in carbune, gaze naturale si petrol (ultimele doua exploatate din Marea Nordului). Productia de energie contribuie la PIB cu 10%, una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate.
Produsul Intern Brut (in engleza Gross Domestic Product) este un indicator macroeconomic care reflecta suma valorii de piata a tuturor marfurilor si serviciilor destinate consumului final, produse in toate ramurile economiei in interiorul unui stat in decurs de un an.
Mod de calcul
Dupa asa-numitul calcul originar, PIB-ul se calculeaza scazand valoarea materialelor folosite in productie din valoarea productiei brute. Adaugand acestui calcul taxele de import si cele de productie si scazand subntiile se obtine produsul intern brut.
Dupa asa-numitul calcul dupa intrebuintare, PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodariilor private si a organizatiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru institii, a cheltuielilor statului, a institiilor in scopul depozitarii, ca si castigurile din export din care se scad cheltuielile pentru importuri.
PIB = consum + institii + exporturi - importuri Economistii (pornind de la Keynes) au impartit termenul de consum general in doua parti: consumul privat si cheltuielile sectorului public. Doua avantaje ale impartirii consumului total in acest mod in teoria macroeconomica sunt:
. Consumul privat este o preocupare centrala a economiei bunastarii. Institiile private si subdiviziunile comerciale ale economiei sunt directionate ultimativ (in curentul principal al modelelor economice) inspre cresterea pe termen lung a consumului privat.
. Deoarece este separat de consumul privat endogen, consumul sectorului public poate fi considerat exogen, astfel incat diferite niluri ale consumului sectorului public pot fi considerate ca facand parte din domeniul plin de sensuri al macroeconomiei. Astfel, PIB poate fi exprimat: PIB = consum privat + consumul statului + institii + exporturi nete exporturi nete = exporturi - importuri
Daca din PIB se scad deprecierile se obtine produsul intern net. PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul impartit la numarul locuitorilor. Acesta este adesea dat ca ajustat, insemnand ca este astfel calculat incat nilurile diferitelor preturi sunt mascate in diferite tari. Astfel poate fi ata eficienta diferitelor tari.
Deoarece PIB-ul combina suma tuturor activitatilor care se pot evalua in bani si nu a folosintei acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc conditionat de masurare a bunastarii si a calitatii vietii. Pentru acest scop se recomanda alte metode de calcul, cum ar fi Human Delopment Index (HDI).




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact