BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT

In tara noastra, resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete, si anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale care constituie bugetul public national, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii cu caracter autonom, in conditiile asigurarii echilibrului bugetar.

In Romania, procesul bugetar se desfasoara in conformitate cu prevederile Constitutiei, Legii finantelor publice nr.500/2002, Legii nr.108/2004 de aprobare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale, legilor bugetare anuale si legilor speciale privind infiintarea fondurilor speciale.

Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile competente ale statului in scopul concretizarii politicii financiare a Guvernului.

Pe baza cadrului legislativ existent, anual Executivul declanseaza procesul bugetar, ale carui etape consecutive se refera la:

-     929b18j      929b18j      929b18j elaborarea proiectului de buget;

-     929b18j      929b18j      929b18j aprobarea bugetului;

-     929b18j      929b18j      929b18j executia bugetului;

-     929b18j      929b18j      929b18j incheierea executiei bugetului;

-     929b18j      929b18j      929b18j controlul executiei bugetului;

-     929b18j      929b18j      929b18j aprobarea executiei bugetului.

Transpunerea in practica a etapelor procesului bugetar se realizeaza prin sistemul institutiilor publice.

Institutiile cu atributii si responsabilitati in procesul bugetar sunt:

-     929b18j      929b18j      929b18j     Parlamentul Romaniei - reprezinta organul legislativ care aproba legile bugetare anuale, legile de rectificare, precum si legile privind contul general anual de executie in contextul strategiei macroeconomice prezentate de Guvern.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Guvernul Romaniei - reprezinta puterea executiva care asigura realizarea politicii fiscal bugetare, in conformitate cu prevederile Programului de Guvernare acceptat de Parlament.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Ministerul Finantelor Publice ia masurile necesare pentru asigurarea echilibrului bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, cheltuirea cu eficienta a resurselor bugetare.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice pe care le conduc si cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii de credite pot fi:

·     929b18j     Ordonatori principali de credite - ministri, primari, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, conducatorii altor unitati publice si conducatorii institutiilor publice autonome.

·     929b18j     Ordonatori secundari sau tertiari - conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Curtea de Conturi realizeaza controlul ulterior si auditul extern al fondurilor publice.

Bugetul de stat

Legile bugetare anuale cuprind:

-     929b18j      929b18j      929b18j     la venituri, estimarile anului bugetar;

-     929b18j      929b18j      929b18j     la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice, in structura functionala si economica a acestora;

-     929b18j      929b18j      929b18j     deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz;

-     929b18j      929b18j      929b18j     reglementari specifice exercitiului bugetar.

Fiecare lege bugetara anuala include o serie de anexe, care cuprind:

-     929b18j      929b18j      929b18j     sintezele bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele institutiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului si bugetele institutiilor publice

-     929b18j      929b18j      929b18j     bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea;

-     929b18j      929b18j      929b18j     sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora;

-     929b18j      929b18j      929b18j     alte anexe specifice.

Proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de catre Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, pe baza:

-     929b18j      929b18j      929b18j     prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani;

-     929b18j      929b18j      929b18j     politicilor fiscale si bugetare;

-     929b18j      929b18j      929b18j     prevederilor memorandumurilor de finantare, ale memorandumurilor de intelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare internationale, semnate si/sau ratificate;

-     929b18j      929b18j      929b18j     politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

-     929b18j      929b18j      929b18j     propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

-     929b18j      929b18j      929b18j     programelor intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta; programele sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui program, care trebuie sa precizeze: actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi, a caror alegere este justificata;

-     929b18j      929b18j      929b18j     propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale;

-     929b18j      929b18j      929b18j     posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar.

Bugetul anual cuprinde o serie de informatii ce pun in evidenta atat utilizarea fondurilor publice, cat si politica fiscal-bugetara aplicata, astfel:

-     929b18j      929b18j      929b18j     Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite. Numarul de salariati aprobat fiecarei institutii publice nu poate fi depasit.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Programele se aproba ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.

-     929b18j      929b18j      929b18j     Fondurile externe nerambursabile se cuprind in anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite si se aproba o data cu acestea.

In vederea unei bune gestionari a fondurilor publice, in situatia cand apare necesitatea finantarii unor servicii publice neprevazute initial, precum si pentru a putea mentine un echilibru bugetar sau un deficit sustenabil, la dispozitia Guvernului in bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului.

Calendarul bugetar se refera la etapele pe care le parcurge procesul bugetar, respectiv elaborarea proiectului de buget, dezbaterea si aprobarea sa, executia bugetara si incheierea acesteia, controlul bugetar.

In bugetul de stat nu se pot inscrie si efectua cheltuieli fara stabilirea resurselor din care urmeaza a fi efectuate si fara existenta unei baze legale.

In legea bugetului de stat, in cadrul clasificatiei economice, cheltuielile bugetare se grupeaza astfel:

I. Cheltuieli curente:

1. Cheltuieli de personal

2. Cheltuieli materiale si servicii

3. Subventii:

- alocatiile de la buget pentru institutiile publice

- subventiile pe produse si activitati

- subventii pentru acoperirea diferentelor de pret

4. Prime

5. Transferuri

6. Dobanzi aferente datoriei publice

7. Rezerve

II. cheltuieli de capital

iii. imprumuturi acordate:

1. Imprumuturi pentru finalizarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale si acorduri interguvernamentale

2. Imprumuturi pentru creditarea agriculturii

3. Imprumuturi pentru acoperirea arieratelor

iv. Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite:

1. Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite externe

2. Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane la credite interne

In cadrul clasificatiei functionale, cheltuielile bugetare se grupeaza astfel:

partea I - servicii publice generale:

partea a Ii-a - aparare, ordine publica si siguranta nationala:

partea a Iii-a - cheltuieli social-culturale:

partea a IV-a - servicii de dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

partea a V-a - actiuni economice:

partea a VI-a - alte actiuni:

partea a VII-a - transferuri:

partea a VIII-a - imprumuturi acordate

partea a IX-a - plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice

partea a X-a - fonduri de rezerva:

Modalitati si criterii de determinare a cheltuielilor bugetare

Stabilirea nivelului cheltuielilor publice, repartizarea acestora pe ordonatorii principali de credite, pe destinatii se efectueaza avand in vedere obiectivele strategiei de dezvoltare a tarii, prioritatile stabilite prin programul de guvernare aprobat de Parlament. Utilizarea resurselor financiare publice se face cu respectarea legii si in conditii de eficienta. Sumele aprobate prin buget, in limita carora se fac cheltuieli, reprezinta credite bugetare care nu pot fi depasite.

La repartizarea cheltuielilor se va tine seama de caracterul limitat al resurselor bugetare, lipsa disponibilitatilor banesti din economie care pot fi utilizate la acoperirea cresterii deficitului bugetar de costurile ridicate ale imprumuturilor cu implicatii asupra cheltuielilor bugetare pe anii precedenti.

Bugetul nu reprezinta o insumare a veniturilor si cheltuielilor bugetare, el reprezinta un buget consolidat (buget din care au fost eliminate dublele inregistrari).

La stabilirea cheltuielilor publice vor fi avute in vedere politica financiara a statului, numarul de salariati, numarul de institutii publice. De asemenea, se va urmari utilizarea resurselor in domeniul social (invatamant, sanatate, asigurari sociale, cultura, arta, sport si tineret, protectia mediului), in domeniul economic (realizarea de noi investitii, acordarea de subventii), pentru asigurarea apararii tarii, a ordinii publice, a sigurantei nationale, pentru dobanzile datoriei publice, finantarii administratiei centrale publice si locale.

In volumul creditelor bugetare aprobate pe actiuni se cuprind cheltuieli curente si de capital.

Criteriile de care se va tine seama la solicitarea acordarii creditelor de catre ordonatorii principali de credite sunt:

- solicitarea fondurilor se va face in limita creditelor bugetare si potrivit destinatiei aprobate (cheltuieli curente si de capital), in functie de gradul de utilizare a resurselor puse la dispozitie anterior;

- asigurarea utilizarii eficiente a fondurilor alocate de la buget si numai pentru cheltuielile strict necesare indeplinirii actiunilor aprobate prin lege;

- efectuarea cheltuielilor numai pe baza de acte justificative intocmite conform legii.

La stabilirea volumului creditelor solicitate se au in vedere urmatoarele criterii:

- gradul de utilizare a creditelor acordate anterior;

- disponibilitatile ramase la sfarsitul perioadei;

- cheltuielile ce urmeaza sa se efectueze in perioada urmatoare pentru cheltuieli curente si cheltuieli de capital;

- veniturile proprii prevazute a se realiza in care potrivit legii se folosesc la acoperirea cheltuielilor.

In bugetul de stat nu se pot inscrie si aproba cheltuieli fara  stabilirea resurselor din care urmeaza sa fie efectuate.

In perioada executiei bugetare, in conditiile in care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare conduce la micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetara, initiatorii au obligatia sa prevada si mijloacele necesare compensarii veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli.

Prin legea bugetara anuala se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, structura functionala si economica a acestora.

Cheltuielile de personal si de capital nu pot fi majorate si nici nu pot fi utilizate la alte articole de cheltuieli.

Creditele bugetare aprobate pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui exercitiu bugetar, cheltuielile aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite.

Cheltuielile bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol.

In mod exceptional si justificat se pot efectua virari de credite, de la un capitol la altul al clasificatiei bugetare cu exceptia celor de personal si de capital, pentru un ordonator principal de credite, inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul III, cu acordul Ministerului Finantelor Publice.

Virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare se aproba de ordonatorii principali de credite pentru bugetul propriu sau al unitatilor subordonate si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul III al anului financiar.

Se interzic virarile de credite provenite de la capitolele care au fost majorate din fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului sau fondul de interventie.

Creditele bugetare aprobate la unele capitole pot avea caracter previzional, putand fi majorate prin hotarare a Guvernului dintr-o suma globala creata in acest scop si care urmeaza a fi cuprinse in legea rectificativa.

Cheltuielile aprobate prin legea bugetara se repartizeaza pe trimestre in functie de termenele de incasare a veniturilor si de perioadele in care urmeaza sa se efectueze cheltuielile.

Aprobarea repartizarii pe trimestre:

- Ministerul Finantelor Publice - pe capitole, la propunerea ordonatorilor principali de credite si a organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor  Publice pentru cotele si sumele defalcate din veniturile bugetului de stat si pentru transferuri;

- ordonatorul principal de credite - pentru bugetul propriu si al unitatilor subordonate si pe celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat se folosesc la cererea ordonatorului principal de credite numai dupa deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de catre Ministerul Finantelor Publice a conturilor deschise pe seama acestora la trezorerie sau unitati bancare.

Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza trimestrial necesitatea mentinerii unor credite bugetare pentru care in baza unor dispozitii legale sau alte cauze, sarcinile au fost desfiintate sau amanate si de a propune Ministerului Finantelor Publice anularea creditelor respective.

Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul de stat si nici efectuata daca nu exista o baza legala. Utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate se pedepseste prin lege.

Prin legile bugetare anuale pot fi aprobate masuri fiscale pentru finantarea cheltuielilor publice, precum si venituri cu destinatie speciala in scopul acoperirii unor cheltuieli stabilite distinct prin bugetul de stat.

Existenta unui buget deficitar, nu reprezinta o situatie favorabila, dar majoritatea statelor accepta un sold bugetar negativ, cu conditia ca finantarea sa sa fie sustenabila. De altfel, in acest context se inscrie una dintre principalele conditionalitati privind stabilitatea financiara, statuata si asupra careia Statele Membre ale Uniunii Europene au cazut de acord la Maastricht, respectiv deficitul bugetar sa fie mai mic sau cel mult egal cu 3% din Produsul Intern Brut.

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat face parte din bugetul public national. Potrivit Legii finantelor publice, proiectul acestuia este elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, avizat de Ministerul Finantelor Publice, dezbatut si acceptat de Guvern si inaintat Parlamentului pentru dezbatere si aprobare.

* Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se constituie din contributiile persoanelor fizice si juridice care utilizeaza munca salariata, inclusiv institutiile publice (sectorul bugetar), din contributia salariatilor din institutiile publice si a pensionarilor pentru bilete de tratament balnear si odihna etc.

* Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare aprobate prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul in curs. Ele sunt repartizate directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti. Principalele cheltuieli ale bugetului asigurarilor sociale de stat sunt:

- pensii, care constituie cea mai insemnata forma de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale. Reglementarile legale in vigoare in tara noastra privind sistemul de pensionare are in vedere continua imbunatatire a raportului dintre pensie si salariul tarifar si tine seama de o serie de principii ce se refera atat la o protectie sociala adecvata pentru pesoanele in varsta, cat si de posibilitatile de sustinere a acestor cheltuieli. Prin asigurarile sociale de stat se acorda mai multe categorii de pensii, in functie de persoanele care pot beneficia de acestea:

- pensia pentru munca depusa si limita de varsta;

- pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de accident de munca sau boala profesionala;

- pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara procesului de munca;

- pensia de urmas;

- ajutorul social, forma de sprijin a fostilor salariati, care nu indeplinesc conditiile legale pentru niciuna dintre pensiile celelalte, dar sunt inapti sa munceasca, fie din cauza varstei, fie a vreunui handicapI;

- costul tratamentului balneo-climateric, inclusiv transportul, masa, cazarea pentru salariatii din institutiile publice si pensionari;

- indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale, cum sunt:

- indemnizatiile pentru prevenirea inbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii;

- indemnizatiile de pierdere temporara a capacitatii de munca;

- indemnizatiile in caz de maternitate;

- indemnizatiile pentru ingrijirea copilului pana la o anumita varsta (trei ani);

- ajutor in caz de deces;

- cheltuieli pentru procurarea de medicamente prin Ministerul Sanatatii s.a.

Bugetul institutiilor publice

Finantarea cheltuielilor unor institutii publice, indiferent de subordonare, se asigura atat din bugetul de stat, cat si din bugetele locale, numai in cazurile in care, prin legea bugetara anuala sau prin legi speciale, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanteaza prin fiecare buget.

Institutiile publice de subordonare locala isi finanteaza cheltuielile curente si de capital, in functie de statutul juridic, astfel:

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot hotara ca excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice subordonate, finantate integral din venituri proprii, sa se preia ca venit la bugetul local, dupa deducerea sumelor incasate anticipat si a obligatiilor de plata.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba infiintarea de activitati integral finantate din venituri proprii pe langa unele institutii publice, finantate integral din bugetele locale, stabilind totodata domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare si functionare a acestor activitati.

Excedentele rezultate din executia bugetelor de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotararii consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

In cazul in care la infiintarea, in subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor institutii si servicii publice sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, in baza documentatiilor temeinic fundamentate, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba imprumuturi fara dobanda din bugetul local, pe baza de conventie, iar imprumuturile acordate vor fi rambursate integral in termen de un an de la data acordarii.

In situatia nerambursarii imprumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica dobanzile si penalitatile de intarziere la nivelul celor existente pentru creantele bugetare.

Bugetele locale

Prima lege a finantelor publice locale adoptata dupa Revolutia din decembrie 1989 (Legea nr.189/1998) a reprezentat un moment de referinta pentru realizarea unei autonomii financiare reale a autoritatilor publice locale. Pe masura avansarii in procesul de reforma a societatii romanesti, a fost necesara adaptarea cadrului legal si functional la noile caracteristici institutionale, inclusiv cele referitoare la alinierea la standardele europene in vederea integrarii in Uniunea Europeana.

In acest sens, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.45/2003 privind finantele publice locale, care inlocuieste Legea nr.189/1998 stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile Autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale:

ç     929b18j    bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti;

ç     929b18j    bugetelor institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, dupa caz;

ç     929b18j    bugetelor institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii;

ç     929b18j    bugetului imprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigura din bugetele locale si care provin din: imprumuturi externe contractate de stat si subimprumutate Autoritatilor administratiei publice locale si/sau agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora; imprumuturi externe contractate de Autoritatile administratiei publice locale si garantate de stat; imprumuturi externe si/sau interne contractate sau garantate de Autoritatile administratiei publice locale;

ç     929b18j    bugetului fondurilor externe nerambursabile.

Elaborarea si functionarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor se desfasoara in conformitate cu principii si reguli general aplicate in administratia tarilor democratice cu economie bazata pe libera concurenta.

Autoritatile administratiei publice locale sunt de doua categorii:

}     929b18j      929b18j   autoritati cu caracter deliberativ, respectiv consiliile locale pentru comune, orase si municipii si consiliile judetene;

}     929b18j      929b18j   autoritati cu caracter executiv, adica primarii pentru comune, orase si municipii si presedintii consiliilor judetene la nivelul consiliilor judetene.

Ordonatorii de credite sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari si ordonatori tertiari. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.

Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate precizand limitele si conditiile delegarii.

Conducatorii institutiilor publice[2] cu personalitate juridica, carora li se aloca fonduri din bugetele locale sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite.

In ceea ce priveste responsabilitatile ordonatorilor de credite, acestea difera daca sunt principali sau secundari si tertiari. Astfel, ordonatorii principali de credite analizeaza modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si prin bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii. Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele proprii aprobate.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective.

De asemenea, controlul financiar preventiv propriu si auditul public intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public si privat si sunt exercitate conform reglementarilor legale in domeniu.

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil, numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu.

Formarea si utilizarea fondurilor publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi.

Bugetele locale si celelalte bugete ale institutiilor publice de subordonare locala se aproba astfel:

ç     929b18j    bugetele locale, bugetele imprumuturilor externe si interne si bugetele fondurilor externe nerambursabile, de catre consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

ç     929b18j    bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, de catre consiliile locale, in functie de subordonarea acestora;

ç     929b18j    bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, inclusiv rectificarea acestora, de catre conducerea institutiei, cu avizul conform al ordonatorului principal de credite.

Pe parcursul exercitiului bugetar consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba rectificarea bugetelor locale in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

Veniturile si cheltuielile bugetelor locale se grupeaza pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finantelor Publice.

Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, pe surse de provenienta, iar cheltuielile, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate si paragrafe, in conformitate cu destinatia aprobata.

Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor, programele de investitii fiind aprobate ca anexe la bugetele locale.

Fondurile externe nerambursabile si imprumuturile interne si externe se cuprind in anexe la bugetele locale si se aproba odata cu acestea.

Veniturile proprii ale bugetelor locale si institutiilor publice subordonate acestora cuprind impozitele si taxele locale, sumele incasate din vanzarea sau concesionarea unor bunuri apartinand domeniului public sau privat al autoritatilor publice locale, fonduri publice rezultate in urma actiunilor economice a serviciilor publice de interes local.

Impozitele si taxele locale se aproba de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti in limitele si in conditiile legii.

Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii, dezmembrarii ori dezafectarii a unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor publice, finantate integral din bugetele locale, constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea.

Sumele incasate din concesionarea sau din inchirierea unor bunuri apartinand domeniului public ori privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, in functie de subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea acestora, in conditiile legii.

Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri ale bugetelor locale.

Pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti aproba taxe speciale.

Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din acestea se utilizeaza integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru infiintarea serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de intretinere si functionare ale acestor servicii.

Prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti se stabilesc conditiile si sectoarele de activitate in care se pot institui taxele speciale, modul de organizare si functionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalitatile de consultare si de obtinere a acordului persoanelor fizice si juridice beneficiare ale serviciilor respective.

Taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se incaseaza intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate, iar contul de executie al acestora se aproba de consiliul local, judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica au obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret.

Pentru finantarea cheltuielilor publice, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se aproba sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Din impozitul pe venit, incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale, se aloca lunar[3], in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea platitorii de impozite, 10% la bugetul propriu al judetului si 17% intr-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului.

In executie, cota de 17% se aloca de catre directiile de specialitate din aparatul propriu al consiliilor judetene, in termen de 5 zile lucratoare de la incasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului, proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele respective.

Cota de 63% din impozitul pe venit, pentru municipiul Bucuresti, se repartizeaza, in termen de 5 zile, astfel: 18% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, 36,5% la bugetul propriu al municipiului Bucuresti si 8,5% intr-un cont distinct, deschis pe seama Consiliului General al Municipiului Bucuresti pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti.

In executie, cota de 8,5% se aloca de catre directia de specialitate din aparatul propriu al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in termen de 5 zile lucratoare de la incasare, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti, proportional cu sumele repartizate si aprobate in bugetele respective.

In situatii deosebite, prin legea bugetului de stat, cotele defalcate din impozitul pe venit pot fi majorate.

Operatiunile de virare a cotelor cuvenite din impozitul pe venit se efectueaza de Ministerul Finantelor Publice prin directiile generale ale finantelor publice.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrarii bugetelor locale, vor fi repartizate pe judete, in functie de anumite criterii, care pentru bugetul pe anul 2004 sunt:

ç     929b18j    capacitatea financiara calculata in functie de impozitul pe venit incasat pe locuitor, in proportie de 70% din sumele defalcate;

ç     929b18j    suprafata judetului, in proportie de 30% din sumele defalcate.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, si din cota de 17% din impozitul pe venit, se aloca o cota de 25% bugetului propriu al judetului, iar diferenta se repartizeaza pe comune, orase si municipii prin hotarare a consiliului judetean, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a finantelor publice, in functie de urmatoarele criterii:

ç     929b18j    capacitatea financiara calculata in baza impozitului pe venit incasat pe locuitor, in proportie de 30%;

ç     929b18j    suprafata unitatii administrativ-teritoriale, in proportie de 30%;

ç     929b18j    populatia unitatii administrativ-teritoriale, in proportie de 25%;

ç     929b18j    alte criterii stabilite prin hotarare a consiliului judetean, in proportie de 15%, care sa asigure cu prioritate sustinerea programelor cu finantare externa, care necesita cofinantare locala.

Pentru municipiul Bucuresti, din cota de 8,5% din impozitul pe venit se aloca o cota de 25% pentru bugetul propriu al municipiului Bucuresti, iar diferenta se repartizeaza pe sectoarele municipiului Bucuresti, prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa consultarea primarilor de sector si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a finantelor publice, in functie de aceleasi criterii ca mai sus.

Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se acorda pentru investitii finantate din imprumuturi externe la a caror realizare contribuie si Guvernul si se aproba anual, in pozitie globala, prin legea bugetului de stat.

Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia (ministere, agentii), precum si din alte bugete se pot acorda transferuri catre bugetele locale pentru finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes national, judetean sau local.

In conformitate cu legislatia in vigoare, respectiv cu Legea nr.571 Codul fiscal, , principalele impozite si taxe locale sunt:

ç     929b18j    impozitul pe cladiri;

ç     929b18j    impozitul si taxa pe teren;

ç     929b18j    taxa asupra mijloacelor de transport;

ç     929b18j    taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;

ç     929b18j    taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;

ç     929b18j    impozitul pe spectacole;

ç     929b18j    taxa hoteliera;

ç     929b18j    alte taxe locale.

In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in cota de pana la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizeaza la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza de hotarari ale consiliilor respective, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in cursul exercitiului bugetar, pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, precum si pentru acordarea unor ajutoare catre unitatile administrativ-teritoriale in situatii de extrema dificultate.

Fondul de rezerva bugetara poate fi majorat, in cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, din disponibilitatile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pana la sfarsitul anului.

Creditele bugetare[4] aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar.

Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virari de credite bugetare.

Virarile de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare si de la un program la altul se aproba de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pe baza justificarilor corespunzatoare ale ordonatorilor principali de credite si se pot efectua numai inainte de angajarea cheltuielilor.

Virarile de credite bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar, inclusiv intre programele aceluiasi capitol sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate si se pot efectua inainte de angajarea cheltuielilor.

Propunerile de virari de credite bugetare sunt insotite de justificari, detalieri si necesitati privind executia, pana la finele anului bugetar, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare, precum si a programului, de la care se disponibilizeaza si, respectiv, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare si a programului, la care se suplimenteaza prevederile bugetare.

Virarile de credite bugetare se pot efectua incepand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de catre ordonatorii principali de credite ai acestora, in limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei stabilite si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile consolidabile de la bugetul de stat sau de la alte bugete catre bugetele locale, in cadrul limitelor prevazute in bugetele respective, se efectueaza de catre Ministerul Finantelor Publice prin directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, in functie de necesitatile executiei bugetare, cu respectarea destinatiei sau de catre ceilalti ordonatori principali de credite.

Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii.

Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile se deruleaza conform acordurilor incheiate cu partenerii externi.

Fondurile externe nerambursabile vor fi incasate intr-un cont distinct in afara bugetului local si vor fi cheltuite numai in limita disponibilitatilor din acest cont si in scopul in care au fost acordate.

In procesul executiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajament, lichidare, ordonantare, plata.

Executia bugetara la orase, municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, judete si municipiul Bucuresti se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Operatiunile specifice angajarii[5], lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiilor publice.

Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor si executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale incheiate.

Efectuarea platilor, in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale si numai dupa ce acestea au fost angajate, lichidate si ordonantate.

Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza lunar necesitatea mentinerii unor credite bugetare pentru care, in baza unor dispozitii legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desfiintate sau amanate si de a propune consiliilor locale, judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti anularea creditelor respective.

Cu creditele bugetare anulate se majoreaza fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Excedentul anual al bugetului local, rezultat la incheierea exercitiului bugetar, dupa efectuarea regularizarilor in limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si a transferurilor consolidabile din bugetul de stat sau din alte bugete, se utilizeaza, in ordine, pentru:

ç     929b18j    rambursarea eventualelor imprumuturi restante; plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri aferente acestora;

ç     929b18j    constituirea fondului de rulment.

Disponibilitatile fondului de rulment sunt purtatoare de dobanda, se pastreaza intr-un cont distinct, deschis pe seama fiecarei unitati administrativ-teritoriale, la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, in afara bugetului local si pot fi utilizate, temporar, pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.

Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii.

Utilizarea fondului de rulment si contul de executie al acestuia se aproba de consiliul local, judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in afara bugetului local.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu si lung, pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti hotarasc, la propunerea ordonatorului principal de credite, contractarea sau garantarea de imprumuturi interne si externe, cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor ce le compun.

Iimprumuturile interne se contracteaza fara garantia statului, cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor Publice.

Imprumuturile externe se contracteaza direct sau se vor garanta de catre autoritatile administratiei publice locale numai cu avizul comisiei de autorizare a acestor imprumuturi, ale carei componenta si functionare se aproba prin hotarare a Guvernului.

Autoritatile administratiei publice locale pot beneficia si de imprumuturi externe contractate sau garantate de stat.

Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata, conform acordurilor incheiate, din veniturile proprii ale unitatii administrativ-teritoriale.

Operatiuni de consolidare

Delimitarea atributiilor intre administratia publica centrala si cea locala este marcata periodic de mutatii in repartitia sarcinilor, aceste transferuri de sarcini reflectandu-se in structura veniturilor si cheltuielilor publice.

Trecerea de catre Guvern, in administrarea si finantarea autoritatilor administratiei publice locale, a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizarii acestora si a altor cheltuieli publice noi se face prin lege, cu asigurarea resurselor financiare necesare realizarii acestora.

Transferurile de fonduri de la bugetul central catre bugetele locale, cuprinse in veniturile totale ale bugetelor locale.

Prin operatiunea de consolidare a veniturilor si cheltuielilor publice la nivelul bugetului general se elimina dublele inregistrari. Pentru a delimita aceasta operatiune de acele operatiuni care realizeaza soldul dintre doua sume de sens contrar (netul dintre cele doua marimi), trebui definite notiunile de transfer consolidabil si transfer neconsolidabil, deoarece in practica finantelor publice ale statelor, fie acestea de tip unitar sau federal, se utilizeaza ambele tipuri de transferuri:

ë     929b18j   in cadrul bugetului general consolidat, se realizeaza transferuri. Astfel, din veniturile constituite la nivelul unui buget - in general cel de stat - se transfera sume pentru finantarea unor activitati sau servicii, finantare realizata din alte bugete - de exemplu din bugete locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Aceste sume reprezinta cheltuieli pentru cel dintai buget si venituri pentru celelalte, ceea ce inseamna ca, la realizarea unei consolidari (agregari a bugetelor si fondurilor publice) vor trebui eliminate.

ë     929b18j   exista insa transferuri adresate direct beneficiarilor de servicii publice, sume ce nu se intorc in sistemul bugetar - decat, cel mult, de o maniera indirecta, prin intermediul cresterii cererii interne, dar in ciclul urmator al activitatii economice. Respectivele sume se constituie in trasferuri neconsolidabile.

Pentru a arata cum se aplica algoritmul de consolidare in situatia cheltuielilor bugetului general, presupunem ca indicatorii bugetului de stat si bugetelor locale se prezinta astfel :

Total venituri brute ale bugetului de stat si bugetelor locale =

= 290 + 200 = 490 mii miliarde lei

Total venituri consolidate ale bugetului de stat si bugetelor locale =

= 290 + (200 - 80) = 410 mii miliarde lei

Total cheltuieli brute ale bugetului de stat si bugetelor locale =

= 320 + 199,5 = 519,5 mii miliarde lei

Total cheltuieli consolidate ale bugetului de stat si bugetelor locale =

mii miliarde lei

Potrivit acestui algoritm, prin care se elimina inregsitrarile duble, se calculeaza veniturile si cheltuielile consolidate pentru ansamblul bugetelor si fondurilor publice, in acest fel putand determina totalitatea resurselor de care dispun autoritatile publice, precum si efortul financiar al intregii natiuni pentru finantarea serviciilor publice, la toate nivelurile administrative publice.