StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » piata obligatiunilor » Piata titlurilor de valoare ale guvernului statelor unite. titlurile de trezorerie

Obligatiunile de trezorerie



Toate titlurile de loare de trezorerie cu mai mult de zece ani pana la maturitate din momentul emiterii sunt denumite obligatiuni de trezorerie (Treasury bonds sau T-bonds). Ele sunt similare cu biletele, dar exista cate deosebiri importante.
Obligatiunile de trezorerie sunt ndute printr-un proces de licitatie similar cu procesul de licitatie pentru bilete si sunt tran-zactionate in functie de pretul in dolari, dobanda acumulata fiind calculata in acelasi mod ca la biletele de trezorerie. De asemenea, pentru obligatiunile de trezorerie este folosit sistemul Treasury Direct, ca si in cazul bonurilor si biletelor de trezorerie. Noile emisiuni de obligatiuni de trezorerie sunt numai in forma dematerializata (book entry form), insa unele obligatiuni mai vechi, emise cu ani in urma, sunt la purtator (bearer form) sau in forma nominati (registered form).
O deosebire este loarea nominala minima. Obligatiunile de trezorerie au o loare nominala minima de 1.000$, cu multipli de 1.000$ peste aceasta loare minima.
Unele obligatiuni de trezorerie au o clauza de rascumparare (caii feature); ele pot fi rascumparate de catre Trezorerie la loarea nominala cu cinci ani inainte de data scadentei. Astfel, puteti presupune ca daca o obligatiune este tranzactionata cu putin peste 100, ea poate avea o clauza de rascumparare care o determina sa aiba o data efecti a scadentei cu cinci ani mai devreme decat data silita a maturitatii. Aceasta schimbare in data scadentei poate afecta performanta pretului obligatiunii, facandu-l mai putin volatil decat ar fi in alte conditii.
De exemplu, la inceputul lui 1996, Trezoreria avea in circulatie o obligatiune de 8% care ajungea la maturitate in august 2001. insa, obligatiunea avea totodata si o clauza de rascumparare, astfel incat Trezoreria o putea rascumpara la loarea nominala in august 1996. Aceasta a determinat ca, la inceputul lui 1996, obligatiunea sa se tranzactioneze doar cu o usoara prima peste loarea nominala, in locul unei prime de aproximativ 10 puncte peste loarea nominala cu care ar fi fost tranzactionata daca n-ar fi fost rascumparabila; clauza de rascumparare a redus substantial pretul obligatiunii - cu aproximativ 10 puncte - iar proprietarilor obligatiunilor li s-au rascumparat, probabil, obligatiunile in august 1996.
Trezoreria are un anumit ciclu de emitere a obligatiunilor, nzand la licitatie obligatiuni de 30 de ani, in februarie si in august. in trecut, Trezoreria a emis, de asemenea, si obligatiuni de 20 de ani, insa in ultima vreme nu a mai facut-o, incepand cu anul 1996.
Obligatiunile de trezorerie pot fi ndute usor si repede la un cost scazut de tranzactionare. Acest lucru se vede din spreadurile inguste intre preturile cererii si ale ofertei din rapoartele cotatiilor (offering sheets). Ca si biletele de trezorerie, obligatiunile de trezorerie sunt cotate la preturi in dolari si 32-imi de punct. De exemplu, o obligatiune de trezorerie de 1.000$ este cotata la 96,6. Aceasta inseamna ca pretul este de 966/32 sau 96,1875 procente din loarea nominala.
Obligatiunile de trezorerie sunt cotate in presa financiara. Banca Rezervei Federale din New York publica si ea, zilnic, un raport al cotatiilor ( ura 4-2). Acesta prezinta biletele impreuna cu obligatiunile, insa identifica biletele printr-un N situat langa data scadentei. De asemenea, se arata pretul cererii, pretul ofertei si riatia pretului fata de inchiderea zilei precedente, in sfarsit, se mentioneaza randamentul obligatiunii pana la maturitate.
O privire asupra raportului arata ca fiecare emisiune poate avea preturi si randamente pana la scadenta diferite, folosite pentru a a diversele titluri de loare de trezorerie precum si alte titluri de loare cu venit fix.
De exemplu, la baza coloanei din dreapta din ura 4-2, obserti cotatia pentru obligatiunea de 6% care ajunge la maturitate pe 15 februarie 2026. La acea data, era cotata 89,08 cererea si 89,10 oferta. Aceasta inseamna ca pretul cererii era 89 8/32, adica 89,25. Pretul ofertei era 8910/32, adica 89,3125.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact