StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » piata obligatiunilor » Piata secundara a obligatiunilor
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Cotarea obligatiunilor



Obligatiunile de corporatie
Cand tranzactioneaza obligatiuni de corporatie, traderii firmelor broker/dealer trebuie sa specifice:
» Numele emitentului


» Lunile si zilele cand este platita dobanda
» Rata cuponului obligatiunii (rata dobanzii silite)


» Luna si anul scadentei obligatiunii.
De exemplu, o obligatiune de corporatie ar putea fi descrisa dupa cum urmeaza: IBM-JJ 15-7% in '010". Aceasta descriere abreviata indica faptul ca obligatiunea este emisa de IBM Corporation, plateste dobanda pe 15 ianuarie si 15 iulie in fiecare an, ofera o rata anuala a cuponului de 7% si este scadenta in 2010.
Sa privim mai atent aceasta descriere. Aproape toate obligatiunile de corporatie platesc dobanda fie pe intai, fie pe cinsprezece, pe date aflate la o distanta de 6 luni intre ele; adica platile dobanzii sunt semestriale. Astfel, exista doar 12 posibilitati:
Luni in care este platita dobanda Pe intai Pe cincisprezece


lanuarie-lulie JJ JJ- 15
Februarie-August FA FA- 15


Martie-Septembrie MS MS- 15
Aprilie-Octombrie AO AO- 15


Mai-Noiembrie MN MN- 15
Iunie-Decembrie JD JD- 15
Rata dobanzii se exprima intotdeauna sub forma de procent din valoarea nominala a obligatiunilor. Ultima componenta, anul in care obligatiunea ajunge la scadenta, se exprima de obicei fara primele doua cifre. Astfel, 1998 se exprima ca '98, iar 2018 ca ' 18.In tranzactionarea obligatiunilor de corporatie, pretul se exprima ca procent din valoarea nominala, in puncte (procentuale) si in optimi de punct. Astfel, pentru o obligatiune de 1.000$, fiecare punct este egal cu 10$. De exemplu, un pret de 863/8, pentru o obligatiune de 1.000$, inseamna:
(1.000$ x 0,86375) = 863,75$.


Iar un pret de 1231/8 inseamna:
(1.000$ x 1,23125)= 1.231,25$.In tranzactionarea obligatiunilor, cotatia este alcatuita dintr-un pret de cerere (bid price) si un pret de oferta (ask price), caracte -ristic tranzactionarii pe OTC.De exemplu, daca cererea este de 9,40%, iar oferta este de 8,25%, dealerul care face cotatia este dispus sa cumpere obligatiunile la un randament de 9,40% si sa le vanda la un randament de 8,25%.
Pe piata secundara, spreadul nu este diferenta intre preturile de cumparare si de vanzare ale distribuitorului; este diferenta intre preturile de cerere si de oferta cotate.
Astfel, spreadul depinde de calitatea emitentului, timpul pana la scadenta, oferta si cererea, clauzele de rascumparare si alte clauze ale obligatiunii, rata cuponului, precum si alti factori de piata.
Spreadul mai este denumit si markup-ul sau markdown-ul dealerului. Pe piata OTC, cand un dealer cumpara un titlu de valoare de la un formator de piata si il vinde unui client la un pret mai mare, diferenta de pret este denumita markup. Cand dealerul cumpara de la client si vinde unui formator de piata la un pret mai mare, diferenta este un markdown. in ambele cazuri, markup-ul sau markdown-ul determina spreadul. Nici unul nu trebuie sa fie specificat pe confirmarea tranzactiei clientului, in tranzactiile ca principal.
Cand coteaza preturile obligatiunilor, traderii se repeta adesea pentru a asigura acuratetea comunicarii. De obicei, acestia revin la telefon dupa o tranzactie, daca au vreo indoiala in privinta termenilor.


Obligatiunile municipale
Obligatiunile municipale sunt cotate in mod asemanator, desi nu exista nici o unitate specifica de tranzactionare. insa, cand traderii profesionisti de obligatiuni municipale spun o obligatiune", se refera la o valoare nominala de 1.000$". Ei utilizeaza acest termen chiar daca, de la inceputul anilor '60, majoritatea obligatiunilor municipale sunt emise cu valori nominale de 5.000$ sau chiar mai mult. De ce? Vechile obiceiuri dispar greu. Pentru profesionistul in obligatiuni municipale o obligatiune" inseamna tot un titlu de 1.000$.
Altfel, limbajul utilizat in descrierea unei obligatiuni municipale este destul de simplu. Sa luam exemplul urmator: 20.000$ Statul New York, 3,40% la 1 iunie 2.000, la un randament de 4,60%". Aceasta este o obligatiune municipala (sau, mai bine zis, obligatiuni municipale) cu o valoare nominala de 20.000$, emisa de Statul New York, cu o rata a cuponului de 3,40%, cu scadenta pe 1 iunie 2000 care se tranzactioneaza la un pret ce ofera un randament pana la scadenta de 4,60%.
Obligatiunile in serie sunt cotate de regula in functie de randamentul pana la scadenta, pretul echivalent in dolari fiind adaugat ca o facilitate. Obligatiunile cu termen sunt cotate, de obicei, doar sub forma unui pret in dolari sau a unui procent din valoarea nominala. De exemplu, cotatia 921/8 este o expresie procentuala. Aceasta inseamna un pret in dolari de 921,25$ pentru o obligatiune cu valoarea nominala de 1.000$, dar un pret de 4.606,25$ pentru o obligatiune de 5.000$.
Cumpararile mai mari tind sa aiba un pret mai bun" decat cele mai mici. Loturile nonstandard, de regula cu o valoare nominala sub 25.000$, se vor tranzactiona la randamente mult mai mari. Ocazional, tranzactiile de pe piata secundara sunt cotate totul-sau-nimic" (AON); in acest caz, cotatia este ferma doar pentru numarul de obligatiuni.
Spreadurile obligatiunilor municipale variaza foarte mult; in cazul unei obligatiuni obisnuite, ele ar putea fi de la 1/4 la 2 puncte sau chiar mai mult pentru emisiunile care sunt dificil de vandut. Biletele municipale pot aa spreaduri de la 1/8 la 1/2..






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata secundara a obligatiunilor

Curba randamentului
Piata venitului fix
Sistemul rezervei federale
Piata titlurilor de valoare ale guvernului statelor unite. titlurile de trezorerie
Piata titlurilor de valoare
Obligatiunile municipale
Obligatiunile de corporatie
Piata secundara a obligatiunilor
Managementul portofoliului








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare