 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Analiza echilibrului financiar
|
|
Fondul de rulment minim necesar |
|
| Fondul de rulment, ca excedent al capitalurilor permanente in raport cu imobilizarile nete, are, pe termen scurt, un caracter relativ sil. Daca nu au loc investitii importante si nici operatiuni financiare pe termen lung, putem asista la o crestere progresi a fondului de rulment, ca urmare a autofinantarii, respectiv a acumularilor succesive de amortizari, provizioane si profituri nete nerepartizate. In conditiile in care nevoia de fond de rulment nu inregistreaza aceeasi evolutie progresi, putem asista la o crestere, de asemenea, progresi a trezoreriei nete care, in lipsa unui plasament renil, se poate regasi sub forma unor disponibilitati lenese (trandave). 6 Desi este o situatie de echilibru financiar, cu suficienta marja de securitate fata de riscurile activitatii economice, totusi fondul de rulment excedentar are un cost de oportunitate ridicat, respectiv o diferenta semnificati intre renilitatea activitatii economice a intreprinderii si renilitatea plasamentului, pe termen scurt, a trezoreriei nete pozitive. Aceasta situatie este rezultatul unei politici generale de prudenta si de intarire a autonomiei. Dimpotri, in cazul unei politici ofensive de crestere a capacitatilor de productie sau de diversificare a activitatii, prin cumpararea de participatii la alte societati, capitalurile permanente, absorbite in aceste active fizice sau financiare, degaja un fond de rulment inferior nevoii de fond de rulment. Acoperirea deficitului de fond de rulment necesita apelarea la credite pe termen scurt, al caror cost este ridicat atat in ceea ce priveste rata mai ridicata a dobanzii, cat si exigibilitatea ridicata a acestora. Aceste credite pun permanent problema renegocierii conditiilor de creditare. O asemenea situatie de deficit al fondului de rulment apare si in cazurile unor activitati economice cu renilitate insuficienta, pentru acoperirea costurilor capitalurilor proprii (dividendele) si ale celor imprumutate (dobanzi, comisioane etc). De aceea, este recomandata acea politica generala de echilibru care sa mentina fondul de rulment la nivelul mediei fluctuatiilor nevoii de fond de rulment, aceasta fiind marimea minim necesara a fondului de rulment .Fondul de rulment optimal este cel care mentine echilibrul financiar al intreprinderii la cel mai scazut cost al procurarii capitalurilor. Aceasta ultima politica de echilibru, intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, este si cea care asigura cel mai bine realizarea obiectivelor financiare de renilitate si lichiditate: diminuarea disponibilitatilor lenese" determina cresterea renilitatii, iar reducerea solicitarii la creditele pe termen scurt determina cresterea capacitatii de plata, respectiv cresterea autonomiei financiare a intreprinderii. Analizand echilibrul financiar pe termen scurt, cel reflectat in partea de jos (BAS) a bilantului, putem calcula fondul de rulment ca diferenta intre activul circulant total (inclusiv lichiditatile sub forma disponibilitatilor banesti) si datoriile pe termen scurt, inclusiv soldul creditelor bancare pe termen scurt: FR = (ACR + DPB) - (DEX + CRT) FR1 = (1000 + 300) - (500 + 0) = 800 Cum se dovedeste si prin exemplul cifric, ambele relatii de calcul ale fondului de rulment sunt labile, punand in evidenta faptul ca nu exista decat o singura problema in intreprindere, cea a finantarii. Dar aceasta problema principala poate fi abordata din doua unghiuri de vedere, nu contradictorii, ci, dimpotri, complementare: cel al finantarii pe termen lung si cel al finantarii pe termen scurt 7. Optiunea pentru una sau alta din caile de finantare sau, mai degraba, optimizarea raportului dintre acestea sunt obiective ale politicii financiare, motite de cresterea lorii intreprinderii, prin reducerea costului mediu ponderat al capitalului. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
