StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Analiza echilibrului financiar
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Fondul de rulment



Bilantul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al intreprinderii, la incheierea exercitiului, de reflectare materiala (prin active) a modului de utilizare a capitalurilor proprii si imprumutate. Bilantul ofera, deci, criterii de apreciere a echilibrului financiar, la un moment dat si baza de calcul pentru elaborarea bugetelor intreprinderii.
Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduri banesti, in vederea constituirii unei structuri de productie, adecvate intentiilor productive ale intreprinzatorilor 3. Asa cum s-a mentionat, elementele de activ sunt structurate, dupa gradul lor de lichiditate (posibilitatea de a fi transformate in bani), in intentia de a obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite si o renilitate ridicata, fn bilant se inscriu, mai intii, activele cele mai putin lichide (cu perioada cea mai mare de recuperare): imobilizarile necorporale (brevete, licente, marci de fabrica si comerciale, studii etc), corporale (terenuri, cladiri, masini, utilaje, instalatii etc.) si financiare (participatii, titluri cumparate etc). Datorita rotatiei lente a capitalurilor investite in aceste active, ele se mai numesc si alocari permanente (sile).
Se inscriu apoi activele circulante (stocuri, creante, lichiditati), mult mai lichide decat imobilizarile, din care cauza ele sunt numite si alocari ciclice (temporare), recuperarea capitalurilor investite facandu-se dupa incheierea unui ciclu de exploatare (aprovizionare, productie, desfacere), fn cele din urma, in actil bilantului se inscriu eventualele pierderi, care se asimileaza cu o diminuare (o distrugere) de capitaluri proprii.
Pasil bilantului reflecta, din punct de vedere financiar, sursele de provenienta a capitalurilor proprii si imprumutate. Pasivele sunt structurate dupa gradul (ordinea) de exigibilitate (insusirea lor de a deveni scadente la un anumit termen). Mai intii, se inscriu capitalurile proprii provenite de la asociati, apoi cele din reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve) si din surse publice (subventii, provizioane reglementate), fn mod practic, aceste surse nu au o scadenta (decat in situatii limita, de faliment), nu sunt, deci, exigibile, si de aceea, se mai numesc surse permanente (sile). Tot in categoria surselor permanente se inscriu si datoriile financiare, respectiv imprumuturile contractate pe termen lung, cu scadenta mai indepartata.
Datoriile pe termen scurt (credite, furnizori, decontari) sunt cele mai exigibile, si de aceea sunt numite surse ciclice (temporare), fn cea mai mare parte, ele sunt contractate pentru necesitati de productie si le intalnim, adesea, sub denumirea de datorii (ale ciclului) de exploatare.
Alocarile permanente (in imobilizari) sunt, in principiu, acoperite din surse permanente (capitaluri proprii si datorii financiare) Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de o securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.
Acest surplus de surse permanente, degajat ae ciclul de finantare a> investitiilor, poate fi rulat" pentru reinnoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea (ie fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.


FOND DE RULMENT = SURSE PERMANENTE - ALOCA‚RI PERMANENTE
= (Capitaluri proprii + Datorii financiare) - Imobilizari nete (fara amortizari)
Reluand exemplul societatii GLUTEN, fondul de rulment (FR), la inceputul (0) si la sfirsitul (1) exercitiului conil, este dupa cum urmeaza:
FRO = (1000 + 300) - 800 = 500


FR1 = (1000 + 200 + 300) - 700 = 800
A FR = 800 - 500 -- 300
Cresterea fondului de rulment reflecta alocarea tuturor acumularilor nete ale exercitiului anterior (beneficii reinvestite de 200 si amortizari de 100), in cresterea activelor circulante.
Determinarea, prin calcul, a fondului de rulment si neinscrierea lui distincta intr-un post de pasiv al bilantului este o consecinta a gestiunii globale si unitare a fondurilor intreprinderii, fara a separa distinct fondurile pentru investitii de cele pentru productie. Utilizarea globala, fara destinatii presilite a fondurilor banesti, da intreprinderii libertatea de a le aloca acolo unde nevoia de finantare impune acest lucru, fie ca este vorba de investitii, de productie, sau de cercetare etc.
Aceasta libertate este insotita, insa, de o mare responsabilitate in privinta elaborarii unei politici coerente de finantare a intreprinderii. in masura sa asigure dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate si sa determine succesul societatii, in raport cu concurenta. Nu pot fi neglijate necesitatile de finantare ale investitiilor (cu efecte benefice in timp) pentru necesitati stringente de finantare ale productiei (cu efecte imediate), intrucat se afecteaza strategia de dezvoltare a intreprinderii, in raport cu o piata libera, deschisa pentru concurenta. Dupa cum nici preponderenta finantarii dezvoltarii, in detrimentul productiei, nu poate fi acceptata in acelasi context al unei politici financiare echilibrate a intreprinderii. S-ar inregistra, in acest din urma caz, un fond de rulment negativ, cu implicatii serioase asupra trezoreriei si, deci, a capacitatii ei de plata.
Marimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parti din sursele temporare pentru finantarea unor necesitati permanente, contrar principiului de gestiune financiara: la necesitati permanente se aloca surse permanente. Gradul de indatorare pe termen scurt este foarte mare (70%), ceea ce face destul de lnerabila trezoreria intreprinderii, iar existenta intreprinderii este, deci, periclitata.

loading...


Copyright © 2010- 2017 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre analiza echilibrului financiar

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala




CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics