 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
|
|
Federalism fiscal in uniunea europeana |
|
| Ideea federalismului fiscal a fost formulata foarte devreme in Comunitatea Europeana144. Astfel in luna iunie a anului 1985, in sectiunea Alba, elaborata de lordul Cockfield14" se vorbea de apropierea impozitelor", adica aducerea impozitelor din statele membre la niluri aproximativ egale, incat sa nu fie posibila aparitia unor efecte negati semnificati asupra comertului. Pentru sustinerea acestei strategii, s-a utilizat modelul Statelor Unite ale Americii, unde marimea impozitului pe vanzari variaza de la un stat la altul, insa diferentele sunt rareori atat de mari incat sa incurajeze comertul peste granite pentru a profita de un impozit mai scazut. Este asadar incurajata teoria federalismului fiscal, oferindu-se drept exemplu modelul SUA. Teoria federalismului fiscal intalnita in literatu Tendinta actuala in Uniunea Europeana este reprezentata de un proces amplu de transformare a Comunitatii intr-o federatie integrala, lasand la o parte modelul de confederatie. Viitorul Uniunii Europene imbraca asadar forma unui sistem institutional de tip federalist. Procesul este, fara indoiala, greoi, dar rezultatul va fi unul cert, bazat pe experienta istorica comuna a statelor federale existente. Pentru acest lucru, directia reformelor fiscale trebuie sa urmareasca tendintele institutionale ale Uniunii Europene si sa evite declansarea conflictelor generate de dificultatea procesului de interactiune dintre ele.Impartasesc opinia conform caruia modelul politicii fiscale specifice statelor de tip federal ar putea reprezenta un succes si la nilul Uniunii Europene. In lucrarile de data mai recenta acest subiect al avantajelor unui sistem comunitar bazat pe principiul federalismului fiscal se regaseste adesea149. Cel mai adesea, sistemul fiscal federal care se utilizeaza ca model pentru constructia fiscala viitoare este cel al Statelor Unite ale Americii. in SUA, federalismul fiscal presupune o organizare pe trei nile de organisme administrati (federale, statale si locale) si deci o diviziune a responsabilitatilor fiscale intre cele trei nile. Imaginandu-ne aceasta perspectiva pentru Uniunea Europeana, ea poate fi vizualizata sub forma unei piramide, in varful careia se situeaza Comunitatea Europeana, prin intermediul institutiilor sale specifice: Parlamentul European, Consiliul Europei, Comisia si Curtea de Justitie, sub acestea sunt asezate tarile membre, cu autoritatile statale caracteristice acestora, iar la baza acestei piramide se afla administratiile locale. Concret, legat de aceasta dezbatere situatia concreta in Comunitatea Europeana este urmatoarea: Conurarea institutionala existenta in prezent in UE se compune din nu mai putin de cinci nile de gurnare: uniune, state nationale, regiuni, autoritati locale. Aceasta din urma este divizata de obicei in judete si municipalitati. Unii autori150 subliniaza ca functionarea unui astfel de aranjament este indoielnica, din cauza imenselor costuri de tranzactii si datorita numarului mare de suprapuneri intre nilele superioare si cele inferioare", iar argumentele numerice ale acestei afirmatii sunt evidente: Cifrele sunt departe de a fi linistitoar Alti autori152 arata ca Uniunea Europeana trebuie analizata in contextul federalismului fiscal si a principiului subsidiaritatii. in conformitate cu prederile Tratatului de la Maastricht, Comisia Europeana trebuie sa isi desfasoare actiunile in concordanta cu principiul pietei comune, bazata pe o competitie libera. in plus, in acest context, competentele exclusi ale Comunitatii trebuie sa se aplice pe baza principiului subsidiaritatii. Acest principiu, se arata in continuare, este inspirat din teoria federalismului fiscal, dar depaseste aceasta teorie prin numeroase legaturi. Intentia este de a sustine identitatile nationale ale statelor membre si de salvare si ocrotire a puterilor acestor tari, in scopul ingradirii posibilitatilor cetatenilor, pe cat este posibil, in procesul acestora de luare a deciziilor de deplasare de la un stat la altul. Limitele subsidiaritatii si implicatiile in nilele puterilor nationale sunt apreciate drept reguli de baza la nilul spatiului comunitar. in conformitatea cu Tratatul CE, actiunile Comunitatii se produc numai daca obiectile acestuia pot fi atinse la nilele UE, iar actiunile comunitare trebuie masurate pe baza obiectilor urmarite. in plus, implementarea politicilor UE trebuie sa fie extrem de descentralizata. Se impun cateva precizari privind finantarea in Uniunea Europeana a bugetului comunitar cu resurse. in prezent, bugetul comunitar este de maxim 1,27 procente din produsul sau intern brut, respectiv aproximativ 85 bilioane euro153. Resursele comunitare se constituie din: taxele vamale asupra importurilor externe Uniunii Europene, dintr-un TVA comun al tarilor membre si din contributiile statelor in functie de produsul lor intern brut. in ultimi ani o majorare a resurselor de finantare comunitare a denit evidenta. De aceea, in mod repetat, atat Parlamentul, cat si Comisia au propus unele cresteri bugetare. in dezbaterile privind resursele fiscale de care beneficiaza Uniunea Europeana se considera ca acestea ar trebuie marite la aproape 3 puncte din produsul intern brut" 154. Cu putine exceptii, in literatura actuala se subliniaza ideea de crestere a puterilor Uniunii Europene, dar asigurandu-se asupra faptului ca gurnarea europeana este responsabila din punct de dere democratic. Se vorbeste155 de trei functii democratice: » functia de silitate caracterizata printr-un proces de durata, dificil si treptat - de la state la Uniune; » functia de alocare care ar trebui sa fie considerata prioritara, devansand activitatile curente si de intarire a pietei interne. O propunere de dimensiuni mai mari este de a-si extinde rolul in aria sa de interntie, astfel incat sa cuprinda apararea, cercetarea si dezvoltarea, precum si reteaua europeana de transport; » functia de distributie, care constituie dilema actuala, si care ar trebui sa continue in forta, obiectile europene privind protectia sociala sa devina cu adevarat eficiente. Ideea centrala este de a extinde protectia sociala pentru grupuri mai mari de beneficiari si lupta impotriva saraciei. Doua moti justifica programele comunitare de protectie sociala pentru a deni operationale la nilul UE: primul este dat cifrele alarmante ale saraciei din unele zone ale Europei, iar al doilea tine de diferentele inregistrate de la tara la tara dintre nilul produsului intern brut si conditionarile bugetare, care ar putea determina discriminari intre statele membre. Distribuirea functiilor ramase intre gurnele nationale si cele locale va depinde probabil de optiunile individuale ale tarilor UE, de traditii, institutii si de conditiile de facto. Private progresiv de o functie de silitate, gurnele nationale se vor concentra asupra distributiei regionale, precum si asupra educatiei, asupra legislatiei, asigurarii ordinii publice, asupra infrastructurii nationale, asupra administratiei generale si asupra imprumuturilor publice. Educatia, sanatatea, transportul local si alte asemenea servicii se vor baza probabil pe principiul subntionarii la nilul gurnelor locale. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
