StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
finante FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare

Sistemul fiscal al bulgariei

Bulgaria este o tara care si-a depus candidatura pentru Comunitatea Europeana din anul 1995, iar aderarea acesteia s-a produs la 1 ianuarie 2007.In Bulgaria a intrat in vigoare in anul 1995, un numar de sase legi fiscale, menite sa modernizeze sistemul de impozitare, neschimbat de aproape 30 de ani, astfel incat acesta sa corespunda necesitatilor unei economii de piata. Noul sistem se caracterizeaza prin neutralitate, prevazand totusi si cateva stimulente fiscale inerente, precum si masuri impotriva evaziunii fiscale. Legea privind impozitul pe profit vizeaza toate activitatile economice, iar baza impunerii reprezinta profitul rezultat din inregistrarile conile ale fiecarui an fiscal. Introducerea TVA reprezinta punctul de referinta al intregii reforme fiscale. Functionarea acestui


impozit asigura atragerea unui lum important de resurse fiscale si in plus confera sistemului un caracter mai neutru. Accizele se aplica asupra unor bunuri importate sau produse in Bulgaria, in principal articole de lux, dar si servicii pentru ocrotirea sanatatii. Cotele aplicate difera de la 10% pentru autoturisme la 60% pentru bauturi alcoolice, tutun, jocuri de noroc.
Legat de transformarea legislatiei fiscale a Bulgariei pentru a se conforma cerintelor imperative trasate de normele Comunitatii Europene, in domeniul impozitarii directe, acesta tara candidata trebuie sa se conformeze corpului legislativ la Uniunii Europene, care vizeaza in principal anumite aspecte ale impozitelor persoanelor juridice si ale impozitelor pe capital. Respectarea celor patru libertatii ale Tratatului are un impact mai mare asupra sistemului fiscal bulgaresc. Cele doua Directive ale impozitarii societatii si Conventia Arbitrara silesc un mecanism care se sustine pe bazele reciprocitatii. Prevederile principale nu pot intra din acest motiv in vigoare inainte de aderare.In decembrie 2001, impozitarea profitului societatilor a fost modificata pentru a se introduce o reforma uniforma. Totusi se pare ca Bulgaria si-a focalizat eforturile indeosebi pentru pregatirea unei reforme mai patrunzatoare a sistemelor nationale ale taxei pe valoarea adaugata si ale accizelor. in 2003, nu a fost inregistrat nici un progress in domeniul fiscalitatii directe. Bulgaria trebuie inca sa-si desfiinteze impozitul cu retinere la sursa pe care il aplica dividendelor repatriate si platilor dobanzilor si redeventelor de catre filialele bulgare ale companiilor mama situate in Comunitatea Europeana, si sa-si continue alinierea cu acquisul. Cota de impozit pe profit este in prezent de 14%, fiind redusa de-a lungul timpului de la 23,5% in anul 2003 la 19,5% in anul 2004.
Cadrul legal pentru impozitarea indirecta pe care Bulgaria, la fel ca celelalte tari in curs de aderare trebuie sa il respecte, consta in primul rand intr-o legislatie armonizata in domeniul taxei pe valoarea adaugata si al accizelor. Acest lucru include aplicarea unui impozit general necumulativ asupra consumului (T.V.A.) care sa fie impus la toate nivelurile de productie si distributie de bunuri si servicii si necesita un tratament fiscal egal pentru toate tranzactiile interne si de import. in domeniul accizelor, acquis-ui se compune din structuri fiscale armonizate si din cote minime pentru accize, asociate cu reguli comune referitoare la detinerea si la transferul bunurilor supuse accizelor (in particular,utilizarea depozitelor fiscale).
Concret, situatia din Bulgaria in aceasta privinta este urmatoarea: in trecut, legislatia bulgara era extrem de vaga si inconsistenta in acest domeniu. Totusi, mai multe amendamente au fost facute la legislatia existenta pentru a o apropia de standardele acquis-ului. Noua lege a taxei pe valoarea adaugate este acum operationala si asigura o mai mare conformitate cu principiile generale ale sistemului comunitar de TVA. Bulgaria a continuat armonizarea legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata, desi mai raman multe de facut pentru a respecta acquisul (operatiunile scutite, dreptul de a deduce de jos in sus, regimuri speciale pentru agentiile de calatorii si pentru bunurile de mana a doua). Amendamentele la legea taxei pe valoarea adaugata au intrat in vigoare in ianuarie 2002 si au introdus o cota standard de TVA pentru furnizarea de produse medicinale si farmaceutice, precum si un regim special pentru agentiile de iaj. Amendamentele au impulsionat alinierea o data cu utilizarea lor incepand din luna ianuarie 2003. Ele au determinat diminuarea pragului de inregistrare si scutire aplicat afacerilor mici si mijlocii de pana la 25.000 leva si au adaptat obiectul scutirilor de TVA pentru serviciile financiare. Se impun in continuare eforturi substantiale pentru definirea scopului si locului aplicarii impozitului, precum si definirea obiectului scutirilor, dar si introducerea unor scheme speciale pentru bunurile de mana a doua si pentru agentiile de iaj.In prezent, in Bulgaria se aplica o cota standard pentru TVA de 20%, o cota redusa de 7% pentru prestarea de servicii turistice si o cota de 0% pentru exporturi. Sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea adaugata operatiunile care privesc serviciile financiare, asigurarile, serviciile medicale, consultatiile juridice si jocurile de noroc. O persoana fizica sau juridica este obligata sa se inregistreze ca platitor de TVA daca tranzactiile cu produse impozabile pe care le-a realizat in ultimele 12 luni au o valoare mai mare de 50.000 leva.In privinta accizelor, elutia bulgara este urmatoarea: Din ianuarie 1999 Bulgaria si-a amendat in mod substantial aranjamentele referitoare la accize ca parte a reformei fiscale. Modificari complementare sunt inca necesare. in anul 2000 in ciuda unui nou program legislativ, era ingrijoratoare absenta oricaror progrese. Toate eforturile ar fi trebuit focalizate pe o strategie preaderare foarte bine structurata pentru a continua armonizarea in acest domeniu. in 2001 s-a raportat ca structura accizelor pe tigari contravenea acquis-ului si ca nivelurile accizelor se situau inca sub minimele comunitare. In decembrie 200I, legea accizelor a fost modificata, pentru a facilita alinierea cu corpul de legi al Uniunii Europene, in particular, a fost armonizat obiectul aplicarii accizelor pe bere si au fost introduse accize pe metan, combustibili cu densitate mare, motorina si pe kerosen. A fost marit si nivelul accizelor pe tigarile cu filtru. Bulgaria a incheiat acorduri internationale cu toate statele membre (in afara Greciei) si cu majoritatea tarilor candidate ale caror obiectiv il constituia evitarea dublei impuneri. in ianuarie 2003, amendamentele la legea accizelor au introdus definitii ale produselor intermediare, vinul si ale produse fermentate, altele decat berea si vinul. Bazele de calcul pentru accizele impuse produselor intermediare, precum si cota accizei aplicata acelor produse au fost aliniate cu acquisul comunitar. Bulgaria a redus de asemenea si diferentele fata de cotele minime ale Comunitatii prin marirea cotelor accizelor pe alcoolul etilic si pe motorina. Aceste cote de impozitare trebuie crescute treptat pana ating nivelurile minime impuse de acquisul comunitar. Nu au fost inca adoptate aranjamente pentru suspendarea fiscala, indeosebi prevederi pentru depozitele fiscale.
Rapoartele Comisiei Europene prezinta atat progresele, cat si regresele sau stagnarile inregistrate de reforma fiscala din Bulgaria, in cadrul procesului de aliniere la aquis-ul comunitar. Rapoartele sunt prezentate doar pe scurt, urmarind surprinderea aspectcle esentiale, cuprinzand un i
nterval de timp situat intre anul 1997 si 2003. in cadrul sporului din iulie 1997, Comisia sustinea ca transpunerea corpului existent de reguli comunitare in domeniul fiscalitatii direct nu ar trebui sa determine probleme majore pentru Bullgaria. Desi Bulgaria a inceput reforma sistemului impozitarii indirecte, sunt necesare totusi eforturi sustinute pentru a se supune pe termen mediu regulilor comunitare existente in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata si accizele. Raportul din noiembrie 1998 evidentiaza dificultatile continue din sectorul impozitarii indirecte, dar in acelasi timp pare 'a confirma estimarea initiala din anul anterior. Raportul din octombrie 1999 sublinia ca Bulgaria a inregistrat progrese considerabile in acest domeniu. Era necesara accentuarea eforturilor indeosebi in privinta accizelor, precum si implementarii legislatiei fiscale. Performante suplimentare legate de taxa pe valoarea adaugata au fost raportate in noiembrie 2000 (introducerea unor regimuri speciale, renuntarea la cotele zero, extinderea si definirea persoanelor impozabile, cresterea plafonului anual pentru cifra de afaceri si regimul de export). Totusi, performantele obtinute in zona accizelor si a impozitarii directe nu sunt demne de mentionat. Referitor la capacitatea administrativa, Bulgaria a inceput sa-si modernizeze administratia intrand in vigoare in ianuarie 2000 un nou cod de procedura fiscala. Raportul din noiembrie 2001 considera ca Bulgaria a continuat sa faca pasi importanti in directia alinierii taxei pe valoarea adaugate (reducerea perioadelor de timp garantate pentru rambursarea creditelor fiscale, procedura penru rambursarea catre persoanele juridice straine). in acelasi raport se mai arata ca Bulgaria si-a unificat accizele pe vin. Totusi, nu s-au inregistrat dezltari in zona impozitarii directe, cooperarii administrative si asistentei mutuale. in ceea ce priveste capacitatea administrativa, administratia fiscala a infiintat un site pe internet si o unitate pentru combaterea fraudei. Biroul Unificat pentru Colectarea Veniturilor trebuia sa devina operational in 2003.
Raportul din octombrie 2002 evidentia progresul obttinut de Bulgaria in procesul de armonizare a legislatiei cu regulile comunitare existente. Totusi, se mentiona ca in domeniul administratiei fiscale progresele erau minore.
Raportul din noiembrie 2003 sublinia ca alinierea acquisului comunitar si a fiscalitatii bulgare continua cu succes, fiind necesare eforturi mai mari in sectorul impozitarii directe. De asemenea trebuia imbunatatita in mod semnificativ capacitatea adminstratiei fiscale. Negocierile legate de acest modul au fost provizoriu incheiate. Bulgariei i s-au garantat perioade de tranzitie (pana la 31 decembrie 2009) pentru aplicarea cotelor minime pentru accizele pe tigari, precum si aranjamente specifice care sa permita continuarea scutirii de TVA a transportului international de pasageri cu dreptul de a deduce perioada de tranzitie pentru aplicarea ratei reduse pentru accize pentru rachiul produs pentru consumul propriu din fructe si struguri (pana la 30 litri de bauturi spirtoase din fructe pe an pentru fiecare gospodarie), precum si pentru un prag de inregistrare si de scutire in valoare de 25.000 euro pentru intreprizatorii mici si mijlocii. in acest domeniu, Bulgaria isi indeplineste in mod esential angajamentele asumate la negocierile pentru aderare.
Tot din cadrul analizelor Comisiei Europene, putem desprinde si elutia administratiei fiscale din aceasta tara: in anul 2001 se aprecia ca in ciuda masurilor substantiale luate pentru modernizarea administratiei fiscale, rezultatele acestor eforturi sunt putin vizibile, desi structurile de implementare au fost intarite. Cooperarea cu toate organismele statului este inca nesatisiacatoare. De aceea este esentiala accelerarea reformei administrative cu scopul de a facilita Bulgariei aplicarea totala a acquisului.In continuare, in anul 2002, Comisia subliniaza inca o data ca nu se obtinuse nici un succes remarcabil in ceea ce priveste reforma si fortificarea administratiei fiscale bulgare decat cele cateva modificari survenite in conducerea acesteia. Disciplina fiscala a fost putin imbunatatita, desi amendamentele facute la legea penalitatilor administrative in februarie 2002 au introdus amenzi mari in eventualitatea unor violari sau nerespectari ale masurilor fiscale luate de Consiliul Ministerelor.
Reforma si intarirea administratiei fiscale bulgare au continuat si in anul 2003. Prin adoptarea legii referitoare la Agentia Nationala a Veniturilor in noiembrie 2002, Bulgaria se indreapta in directia introducerii unui nou sistem de colectare a veniturilor. in iunie 2003, a fost creat un Birou Central de Legatura responsabil de cooperarea administrativa cu statele membre dupa aderare. in domeniul cooperarii administrative si al asistentei mutuale, Comisia nota ca Bulgaria ar trebui sa-si inteteasca eforturile pentru a se asigura ca sistemul sau informational computerizat fiscal este operational in intregime si poate fi conectat cu celelalte sisteme computerizate din Uniunea Europeana. Mai sunt necesare resurse umane calificate.
Trebuie subliniat ca datele statistice referitoare la Bulgaria sunt foarte greu de procurat, de aceea Bulgaria ne-am aflat in imposibilitatea analizarii sistemului fiscal al Bulgariei pe baza datelor statistice privind presiunea fiscala si alti indicatori fiscali.In inchierea acestui modul, subliniez ca evenimentele politice din anul 1989, petrecute in Europa de Est, au generat, pentru tarile din acest spatiu geografic, o multitudine de probleme, care au determinat necesitatea identificarii de solutii in vederea transformarii sistemului economic dirijat intr-unui autentic, orientat spre economia de piata. Caracteristic pentru fostele tari socialiste este faptul ca au adoptat, mai devreme sau mai tarziu, mai usor sau mai greu, masuri reformatoare in domeniul fiscal. infaptuirea reformei fiscale reprezinta un aspect deosebit de important, in masura sa resileasca un echilibru macroeconomic. Gradul de fiscalitate difera de la o tara la alta datorita unor factori specifici economico-sociali si istorici. Majoritatea tarilor aflate in tranzitie au promovat in prima parte a acestui deceniu importante reforme fiscale, care au urmarit in primul rand introducerea sistemului bazat pe taxa pe valoarea adaugata, in locul sistemului in cascada a impozitului pe circulatia marfurilor, apreciindu-se, in ansamblu, ca economia tarilor in tranzitie elueaza catre o structura proprie acestor tari.

Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact