 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» sisteme fiscale
» Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
|
|
Sistemul fiscal al greciei |
|
| Grecia reprezinta a zecea tara membra a Comunitatii Europene din 1 ianuarie 1981. Cererea de aderare a Greciei a fost inaintata in iunie 1975, odata cu iesirea de sub guvernarea dictatoriala. Negocierile cu Grecia s-au realizat fara probleme deoarece guvernul grec a acceptat in totalitate conditiile Uniunii Europene, considerand ca Grecia trebuie sa intre in Comunitate cu orice pret si ca puterea de negociere elena va creste apreciabil odata cu aderarea la spatiul comunitar. in privinta alinierii politicii sale fiscale la normele Uniunii Europene, Greciei i s-a acordat o perioada de cinci ani pentru alinierea taxelor vamale de import. Studiul sistemulului fiscal elen se axeaza pe creionarea trasaturilor principalelor impozite si taxe, a evolutiei politicii fiscale din Grecia in perioada Structura fiscalitatii grecesti (pentru anul 2005 redata de graficul nr. 40) se remarca printr-o pondere mare a impozitelor pe consum si a muncii, cu precizarea ca impozitarea muncii are la baza mai ales contributii !a asigurari sociale si mai putin impozitul pe venitul persoanelor fizice. Contributiile la asigurarile sociale determina un procent in crestere de-a lungul anilor in PIB-ul elen de 10,5% in anul 1995 si de 14,2% in 2003. in plus, trebuie remarcat ca daca impozitele locale elene sunt aproape nesemnificative (circa 0,3% din PIB), sursele care alimenteaza fondurile de securitate si protectie sociala determina peste 10% din PIB din anul 1998 si pana in prezent. Concluzia este ca impozitarea muncii in tendinta ascendenta in ultimii ani (de la 10,1% in 1995 la chiar 13,5% in anul 1999) se bazeaza mai ales pe contributii de acest fel, suportate atat de angajatori (cu o medie de aproximati5,5% din PIB pentru ultima decada), dar si de angajati (4,5% din PIB).Incepem analiza sistemului fiscal din Grecia de la caracteristicile impozitelor directe si ca de obicei a impozitului pe venitul personal. Cu o medie de 5,2% din PIB in ultimii ani - 1995-2005 -, acest impozit reprezinta aproximatijumatate din media comunitara (de 8,9% - conform elului nr. 8). Asadar acest indicator elen este mult inferior fata de celelate state din Uniunea Europeana. Cadrul legal actual al acestui impozit este reprezentat de Legea nr. 2238 din 6 septembrie 1994 privind impozitul pe venit, modificat de Legea nr. 2579 din 17 februarie 1998. Beneficiarul acestui impozit direct este statul elen, iar platitori sunt toate persoanele fizice pentru venitul realizat pe teritoriul Greciei, fara a tine cont de nationalitate, domiciliu sau rezidenta. Baza de impozitare este data de totalitatea veniturilor indiferent de categoria acestora, respectivenitul net total al fiecarei persoane, mai putin deducerile legale, acestea reprezentand venitul impozabil. Mentionez ca in privinta cuplurilor casatorite nu exista avantaje prevazute de legislatia elena, fiecare individ fiind impozitat separat pentru veniturile realizate. in cazul nerezidentilor, Grecia respecta clauzele privind evitarea dublei impuneri silite in conventiile bilaterale la care este parte. Impozitul este progresiv, pe transe de venit - exista 6(sase) trepte de venit cu cote de impunere situate intre 0% si 45% (respecti0%, 14%, 30%, 40% si 45%) - aceste cote au fost valabile pana in anul 2000 inclusiv. O reducere a celei mai mari rate a impozitului pe venitul personal a fost implementata, de la 45 procente la 42,5 procente (pentru veniturile obtinute in 2001) si pana la 40% (pentru veniturile obtinute in 2002). De asemenea, a fost marit nivelul scutirilor, transele fiscale ale venitului fiind indexate cu indexul de pret al consumatorului, la fiecare 2 ani incepand din 2001. Bugetul din 2001 a implementat o scutire complementara aplicata contributiilor pentru asigurarea nationala ale persoanelor prost-platite. in plus, degrevarea fiscala a fost accentuata pentru persoanele in varsta si pentru cele persoanele cu handicap si de asemenea pentru familiile cu copii. In prezent exista cote de impunere cuprinse intre 0% (pentru veniturile anuale impozabile sub 10.000 euro) si 40% (pentru venituri de peste 23.400 euro). Legislatia elena prevende insa pentru persoanele fizice care nu au domiciliul in Grecia o suprataxa de 5%, daca veniturile lor sunt superioare pragului inferior de 10.000 euro. Totusi, rezidentii altui stat membru al Uniunii Europene nu datoreaza aceasta suprataxa, daca cel putin 90% din veniturile lor sunt obtinute din Grecia.In ceea priveste contributiile sociale apartinand angajatorilor, venitul impozabil al firmelor a fost redus cu 50% din contributiile pentru pensii platite pentru persoanele nou angajate. De asemenea, a fost implementata o reducere pentru contributiile angajatorilor pentru sistemul de pensii pentru muncitorii prost-platitii. Castigurile acestora cu salarii minime au fost de asemenea scutite de la plata contributiilor sociale ale angajatiilor. Rata de impozitare implicita asupra muncii consta in principal din contributii sociale, din care angajatori platesc partea cea mai mare. Aceasta prezinta o tendinta ascendenta pana in 1998. Reducerile recente (ificate de guvernul elen) ale impozitului pe venitul personal si ale contributiilor sociale determina un usor declin al cotei de impozitare implicite. Impozitul pe societate este extrem de scazut ca pondere in PIB, fiind de doar 2-4% in ultimii ani (elul nr. 9 ne indica ca media elena pentru intervalul 1995-2005 de 3,3% este apropiata de media EU25 de 3,0%). Acest impozit este reglementat de Legea nr. 2238 din anul 1994, modificata si completata de Legea nr. 2682 din 1999. Cota de impunere a fost pana in anul 2004 (inclusiv) de 40% pentru institutiile publice si de 35% pentru toate celelalte persoane juridice. Din 1 ianuarie 2005, toate persoanele juridice supuse impozitului pe profit datoreaza o cota de 32% din profitul brut pe care il realizeaza. in plus, este perceputa o cota de 3% din profitul brut realizat din exploatarea bunurilor imobile, fara ca suma astfel perceputa sa poata depasi suma colectata cu titlu de impozit pe profit.cota standard de 32% s-a redus in anul 2006 la 29%, iar pentru anul 2007 este de 25%. De altfel, legat de acest impozit este important de subliniat un element distinct al fiscalitatii elene : Grecia se evidentiaza datorita liniilor navale cu care detine cea mai mare parte a comertului maritim international (impreuna cu Japonia). Acestea importanta este evidenta in regimurile fiscale speciale ale Greciei. Societatile rezidente sau nerezidente care detin vapoare care arboreaza steagul grecesc sunt supuse impozitului pe tonaj care reprezinta practic un inlocuitor al imp Asemeni altor state membre cu o presiune fiscala globala relatiredusa, Grecia se bazeaza destul de mult pe impozitele indirecte ca un mijloc de colectare a resurselor sale fiscale. Procentul de impozite indirecte din totalul veniturilor fiscal insumeaza circa 43% in 2005, in timp ce partile impozitelor directe si ale contributiilor sociale insumeaza circa 25% si respecti32%. Graficul nr. 40 prezinta structura resurselor fiscale elene la nivelul anului 2005 si demonstreaza ca ponderea impozitelor indirecte pentru acest an a fost una extrem de ridicata (de 43%). La nivelul acestui an, contributiile sociale ocupa in Grecia primul loc in randul veniturilor fiscale cu un procent de peste 40 procente. Tendinta actuala este insa una diferita: majoritatea cresterilor veniturilor fiscale din ultimii ani par a proveni din cresterile impozitelor directe, ca rezultat al modificarilor succesive ale sistemului fiscal si a combaterii cu succes a evaziunii fiscale. Din impozitele indirecte, taxa pe valoarea adaugata determina cea mai mare parte a resurselor indirecte, reprezentand circa 7-8 procente din PIB (elul nr. 3) si este apropiata de media Uniunii calculata la nivelul celor 25 de state pentru intervalul 1995-2005. 'rVA este o sursa de alimentare a bugetului statului si este reglementata prin Legea nr. 21642 din 1986, modificata de Legea nr. 2682 din anul 1999. Exista numeroase exceptii silite de legislatia elena, din care amintim: radio si televiziunea elena, servicii spitalicesti, medicale si paramedicale, servicii si bunuri pentru sanatatea publica si ingrijirea copiilor, servicii de educatie generala, servicii oferite de muzee, notari, servicii bancare, tranzactiile financiare, loteria de stat, exporturi de bunuri si servicii, transportul international, etc. Cotele de impunere pana la data de 1 aprilie 2005 au fost trei la numar: o cota superredusa de 4% pentru ziare, carti, teatre; o cota redusa de 8% pentru alimente, apa, agricultura, transport de pasageri, energie electrica, gaze naturale si o cota standard de 18% pentru toate celelalte bunuri si servicii. Dupa aceasta data cotele de impunere devin: 4,5%, 9% si 19%. Elementele ecologiste au fost incorporate in sistemul fiscal in ultima decada. Pentru a promova utilizarea unor combustibili mai puri, de exemplu, diferenta dintre impozitul pe combustibili fara plumb at cu acela pentru combutibilii cu plumb era de 40 euro/1000 litri pana in anul 2001. Din 2002 circulatia produselor petroliere cu plumb a fost abolita. Gazele naturale sunt scutite de la impozite in cazul in care sunt folosite drept combustibil pentru vehiculele cu motor. Pe de alta parte, lignitul/carbunele care este utilizat pentru a genera 66% din electricitatea nationala nu este impozitat. in plus, la impozitarea combustibililor nu se tine cont de emisiile acestora de dioxid de carbon. Impozitele ecologiste totale insumau circa 2,8% din produsul intern brut in anul 2001. Contributia relatiscazuta a impoziteior pe capital catre veniturile totale fiscale se reflecta de asemenea si in sarcina fiscala totala a capitalului din economia greaca, rata fiscala implicita a capitalului, la un nivel de 14.5 procente in anul 2001, fiind cea mai scazuta din Uniunea Europeana. Cresterea ratei fiscale implicite a capitalului, precum si cresterea venitului de capital din afaceri din anii anteriori se situeaza peste media altor state membre. Cateva cuvinte despre efectele polticilor fiscale elene din ultima perioada: Grecia a inregistrat progrese semnificative in corectarea dezechilibrelor fiscale in ultima decada. Dupa ce a atins un varf de 16% din produsul intern brut in 1990, deficitul guvernamental a scazut pana la 1,9% in anul 1999 si pana la 1,2% in 2001. Pentru anul 1999, pozitia politicii fiscale a fost in mod special restransa cu scopul de a contine si presiunile inflationiste care provin din ajustarea ratei de schimb a drahmei la intrarea in Mecanismul Ratei de Schimb in martie 1999. imbunatatirea pozitiei bugetare a fost in principal rezultatul cresterii profiturilor bugetare. Raportul total impozit'produsul intern brut (indicatorul de presiune fiscala) a crescut pana la circa 38,5% in anul financiar 2000, pentru ca in anul 2001 si 2002 sa se diminueze, dar in anul 2003 cunoste o usoara majorare (conform graficului nr. 14). in ciuda cresterilor recente, raportul mai sus mentionat ramane printre cele mai scazute din Uniune, media elena a intervalului 1990-2005 este de 34% cu mult sub media EU25 de 40,6% (conform elului nr. 1). De subliniat ca Grecia este pe primul loc in Uniunea Europeana in clasamentul celei mai reduse fiscalitati in randul primelor 15 tari UE, inregistrand in perioada 1995-2005 o presiune fiscala cu mult inferioara fata de media EU 15 de 40,9%. De altfel, cu exceptia impozitelor indirecte totale cu o medie de 14% din P1B mai mare decat media celorlate tari membre (de 14,2%) (a se vedea elul nr. 2), toate celelalte impozite si taxe elene sunt reduse aticu aceeasi medie UE: astfel, impozitele directe reprezinta doar 9,3% din PIB fata de 13,6% media comunitara, contributiile la asigurarile sociale doar 10,1% fata de media UE25 de 10,8% (elul nr. 10), impozitele pe venitul din capital sunt aproximatiegale ca pondere in PIB cu cele din Comunitatea Europeana - media elena este de 5,7%, iar cea comunitara de 5,9%. Grecia este asadar o exceptie in grupa primelor 15 tari ale Uniunii Europene, deoarece prin indicatorii fiscalitatii din aceasta tara se incadreaza mai degraba in grupa ultimelor 10 tari membre decat in grupa EU 15. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
