TEORIA ASTEPTA,RII, modul al cer-i cetarii operationale care, pe baza modelarii caracteristicilor sistemelor generatoare de fenomene de asteptare, asigura functionarea optima a sistemului respectiv dupa criteriul pierderilor minime. Fenomenele de asteptare sint omniprezente si decurg din complexitatea vietii economice moderne. Ele sint adeseori ineviile deoarece eliminarea lor totala ar necesita un efort economic costisitor. Intr-un fenomen de asteptare distingem trei elemente principale : sosirile, adica unitati solicitante (cumparatori, consumator, hicule, masini de reparat etc.) ; sirul de asteptare sau coada care se formeaza atunci cind unitatile solicitante trebuie sa astepte ; statia de serviciu, mecanismul sau persoana care satisface cererile solicitate de unitati (un vinzator automat, vin-zator, casier, vames, mecanismul care executa reparatia etc). Ansamblul firelor de asteptare si al statiilor constituie sistemul de asteptare. Un fir de asteptare se formeaza daca sosirile si/sau serviciile executate de statie au loc la intervale neregulate sau in cazul in care la durate constante ale acestora, durata servirii este mai mare decit intervalul de timp intre sosiri. O lege aproape generala care gurneaza sosirile este legea Poisson (v). Construirea unui model de asteptare necesita cunoasterea legilor sosirilor si servirilor, numarul statiilor cit si disciplina lor de servire (in ordinea naturala,cu prioritate etc). Functia economica a modelului respectiv minimizeaza costul total al asteptarii clientilor si statiilor. T. f. a. are un vast cimp de aplicatie si in activitatea comerciala, spre exemplu, vinzarea in comertul cu amanuntul, livrarea marfurilor din depozitele cu ridicata, operatiunile de primire receptie, unde au loc frecnt fenomene de asteptare.
|
