Management comparat grile

MANAGEMENT COMPARAT GRILE

1. Care din formularile prezentate in continuare constituie definirea corecta si completa a managementului comparat:

a) managementul comparat consta in ansamblul elementelor care reflecta similaritatile si deosebirile dintre managementul practicat in toate tarile lumii;

b) managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din cadrul organizatiilor, descopera legitatile care le guverneaza si concepe sisteme, metode, tehnici etc. de amplificare a eficacitatii si eficientei organizatiei;

c) managementul comparat se ocupa de managementul si activitatile corporatiilor internationale si in mod specific cu asigurarea si controlul de fonduri, oameni si informatii ce traverseaza frontiere naturale si politice;

d) managementul comparat are in vedere practica manageriala ce se realizeaza in intreprinderile din diferite ramuri ale economiei nat 747c21h ionale - industrie, constructii, transporturi etc. - intr-o viziune comparatista;

e) managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza in contexturi nationale diferite, axandu-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, in vederea favorizarii transferului international de know-how managerial si a cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor.

2. Clasificarea scolilor de management comparat in socio-economica, ecologica, comportista (behaviorista) si eclectic empirica a fost realizata de:

a) R.Farmer;

b) R.Nath;

c) R.Tung;

d) H.Schollhammer;

e) E.Miller.

3. Indicati in care scoala se incadreaza conceptia si modelul de management comparat a specialistei R.Tung:

a) dezvoltarii economice;

b) mediului;

c) comportista;

d) sistemelor deschise;

e) centrata pe rolul culturii.

4. Modele consacrate de management comparat se regasesc printre elementele prezentate in continuare:

Bayes-Laplace;

Farmer-Richman;

Savage;

Negandhi-Prasad;

Tung;

Porter;

John Child;

Tofler.

Care din combinatiile urmatoare reuneste modelele consacrate de management comparat:

a) (1-2-4-5);

b) (2-3-6-7);

c) (4-5-6-7);

d) (5-6-7-8);

e) (2-4-5-7).

5. Care din urmatoarele "axiome" manageriale celebre, apartine lui Richard Farmer:

a) managementul este arta artelor, intrucat se refera la dirijarea talentului altora;

b) nimic nu este mai permanent si mai riscant decat schimbarea;

c) managementul este unul dintre factorii de baza care explica daca o tara este bogata sau saraca;

d) singura masina "antisaracie" care poate crea bogatie pentru toti este intreprinderea mica si mijlocie;

e) ochiul stapanului ingrasa vita;

6. Care din elementele de mai jos reprezinta concepte caracteristice abordarii lui Hofstede:

descentralizare/centralizare;

orientare pe termen scurt/lung;

grad de evitare a incertitudinii ridicat/redus;

distanta fata de putere mare/mica;

orientare institutionala/functionala.

a) (1-2-3);

b) (2-3-4);

c) (1-3-4);

d) (2-3-5);

e) (1-3-5).

7. Indicati care din combinatiile de elemente prezentate mai jos constituie componente ale modelului Rosalie Tung:

variabilele mediului instrumental;

variabilele intraorganizationale;

variabilele culturale;

variabilele de personal;

variabilele rezultat.

a) (1-2-4);

b) (2-4-5);

c) (3-4-5);

d) (4-5-1);

e) (5-1-2).

8. Principalele tipuri de utilitate pragmatica ale managementului comparat se regasesc printre elementele prezentate in continuare:

educationala;

manageriala;

sociala;

economica;

politica;

juridica;

psiho-sociologica;

tehnologica.

Care din combinatiile urmatoare cuprinde ansamblul tipurilor de utilitate principale ale managementului comparat:

a) (1-2-3-4-5);

b) (3-4-5-6-7);

c) (5-6-7-8-1);

d) (2-3-4-5-7);

e) (4-5-6-7-1).

9. Particularitatile studiilor de management se regasesc printre elementele prezentate mai jos:

complexitate superioara;

multilingvistice;

asigurarea echivalentei;

parohiale;

volum de munca mai mare si divers;

etnocentrice;

costuri ridicate;

dificultate deosebita.

Indicati care din combinatiile urmatoare contine numai elemente care reprezinta particularitati ale studiilor de management comparat:

a) (1-2-3-4);

b) (5-6-7-8);

c) (2-4-5-8);

d) (1-3-5-7);

e) (2-3-7-8).

10. Prezentam mai jos diagrama Venn, fara a inscrie variabilele pe care le incorporeaza.

Aceste variabile se regasesc printre elementele prezentate in continuare:

specifice locurilor de munca;

specifice functiunilor organizatiei;

specifice intreprinderii sau organizatiei;

specifice ramurii;

specifice teritorial (national);

specifice corporatiei multinationale;

specifice tarilor Triadei;

specifice mediului international.

Care din combinatiile urmatoare reprezinta variabilele incorporate in diagrama Venn:

a) (1-3-5);

b) (3-5-8);

c) (3-6-8);

d) (1-2-3);

e) (5-6-8).

11. In continuare prezentam etapele unui studiu de management comparat:

1. precizarea tematicii;
2. traducerea materialelor implicate;
3. stabilirea scopurilor studiului;
4. masurarea si instrumentalizarea fenomenelor manageriale;
5. esantionarea subiectilor investigati;
6. administrarea desfasurarii investigatiei;
7. analiza informatiilor;
8. formularea concluziilor si valorificarea rezultatelor.

Indicati care din combinatiile urmatoare reprezinta succesiunea logica a etapelor unui studiu complex de management comparat:

a) (1,2,3,4,5,6,7,8);

b) (1,3,2,6,5,4,7,8);

c) (3,1,5,2,4,6,7,8);

d) (3,2,1,6,5,4,7,8);

e) (2,1,3,7,4,5,6,8).

12. Masurarea echivalenta a variabilelor face parte din una dintre etapele studiului de management comparat inserate in continuare:

Indicati in care dintre etapele prezentate se deruleaza masurarea echivalenta a variabilelor?

a) traducerea materialelor;

b) esantionarea subiectilor de investigat;

c) administrarea desfasurarii investigatiei;

d) analiza informatiilor privind elementele de  management investigate;

e) masurarea si instrumentalizarea fenomenelor de management.

13. Indicati care dintre autorii enumerati mai jos au grupat studiile de management comparat in parohiale, etnocentrice, policentrice, geocentrice, comparative si sinergetice.

a) Sechest;

b) Richard Farmer si Barry Richman;

c) Nancy Adler;

d) Geert Hofstede;

e) Hans Scollhammer.

14. Factorii ale caror evolutii sunt favorizante cresterii eficientei managementului se regasesc intre elementele inserate in continuare:

1. ritmul intens al conceperii si implementarii progresului stiintifico-tehnic;
2. intensificarea concurentei pe piata internationala - si pentru numeroase tari - pe piata interna manifestandu-se hiperconcurenta;
3. ridicarea substantiala a nivelului de pregatire a resurselor umane;
4. larga proliferare a computerelor in ultimele trei decenii;
5. ritmul rapid de uzura morala a cunostintelor si know-how-ului;
6. interventia statutului in vederea crearii unui mediu favorizant intreprinderilor;
7. dezvoltarea internationalizarii activitatilor economice si integrarii la scara regionala si de mapamond, in contextul globalizarii mondiale;
8. instabilitatea si fluiditatea monetara si financiara.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta corect si complet setul de factori ale caror evolutii favorizeaza amplificarea eficacitatii si eficientei managementului:

a) (1,3,4,6,7);

b) (3,4,5,6,7);

c) (1,2,3,4,7);

d) (1,3,6,7,8);

e) (3,4,5,6,7).

15. Care din grupele de doua elemente inserate mai jos constituie factori specifici, complecsi si contradictorii, care influenteaza evolutia managementului intr-un anumit grup de tari aflate in tranzitie, din Europa:

a) intensitatea si fluiditatea monetara si financiara + dificultati majore in asigurarea anumitor materii prime si combustibili;

b) ritmul rapid de uzura morala a cunostintelor si know-how-ului + hiper-concurenta la nivel national si international;

c) trecerea la economia de piata + instabilitatea si fluiditatea monetara si financiara;

d) trecerea la economia de piata + destramarea  CAER-ului;

e) destramarea CAER-ului + instabilitatea si fluiditatea monetara si financiara.

16. Elementele prezentate mai jos cuprind o parte din tendintele manageriale pe plan mondial:

1. imprimarea unui caracter post-operativ managementului;
2. amplificarea elementelor metodologico-aplicative;
3. intensificarea caracterului operational al managementului;
4. flexibilitatea crescanda a sistemelor manageriale;
5. intensificarea dimensiunii motivationale;
6. informatizarea managementului;
7. dezvoltarea caracterului corectiv al managementului;
8. cristalizarea managementului participativ.

Care din combinatiile urmatoare reuneste in mod corect numai tendinte ale managementului pe plan mondial:

a) (1,2,4,5,6);

b) (2,3,4,7,8);

c) (4,5,6,7,8);

d) (1,4,6,7,8);

e) (2,4,5,6,8).

17. Intre elementele prezentate in continuare se include si o parte dintre tendintele managementului pe plan mondial:

1. profesionalizarea crescanda a managementului;
2. maturizarea managementului;
3. conturarea unei pronuntate dimensiuni internationale managementului;
4. conturarea unei pronuntate dimensiuni nationale managementului;
5. proliferarea abordarii sistemice a managementului;
6. cristalizarea managementului participativ;
7. dezvoltarea managementului formativ;
8. proliferarea managementului specializat pe domenii.

Care dintre combinatiile urmatoare reuneste in mod corect numai tendinte ale managementului pe plan mondial?

a) (1,3,5,6,7);

b) (2,3,4,6,8);

c) (3,4,5,6,7);

d) (4,5,6,7,8);

e) (2,5,6,7,8).

18. Dimensiunea culturala care scoate in evidenta "arealul in care judecam comportamentul altor persoane" poarta denumirea de:

a) universalism/particularism;

b) individualism/colectivism;

c) afectiv/neutru;

d) specific/difuz;

e) statut castigat/atribuit.

19. "Pentru a evita conformismul si dificultatea luarii deciziilor se va urmari " exprima necesitatea unei echilibrari intre:

a) universalism si particularism;

b) individualism si colectivism;

c) afectiv si neutru;

d) specific si difuz;

e) statut castigat si atribuit.

20. Precizati in care tipuri de culturi organizarea structurala este mult mai formalizata:

a) colectivista;

b) axata pe universalism;

c) individualista;

d) axata pe particularism;

e) in nici una din acestea;

21. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?

a) Cultura se prezinta sub forma urmatoarelor straturi: exterior, format din conceptii de baza despre viata, de mijloc, format din valori si norme si interior, format din simboluri si produse;

b) Cultura se prezinta sub forma urmatoarelor straturi: exterior, format din simboluri si produse, de mijloc, format din valori si norme si interior format din conceptii de baza despre viata;

c) Cultura este formata din stratul: exterior, format  din valori si norme, de mijloc, format din simboluri si produse si interior format din conceptii de baza despre viata;

d) Cultura se prezinta sub forma urmatoarelor straturi: exterior format din obiceiuri, cutume, comportamente, de mijloc, format din valori si norme si interior format din conceptii de baza despre viata;

e) Cultura se prezinta sub forma urmatoarelor straturi: interior, reprezentat de calitatile innascute ale indivizilor, de mijloc, reprezentat de valori si norme si exterior format din simboluri si produse.

22. G.Hofstede defineste cultura astfel:

a) Modalitate prin care un grup de oameni rezolva problemele;

b) Acea dominanta a spiritului care isi lasa amprenta asupra generatiilor prin operele realizate de catre indivizi;

c) Este rezultatul unor adausuri succesive de valori, cand se provoaca un lucru nou, indiferent ca acest lucru se numeste interventia asupra naturii si fenomenelor ei, ori corespunde cu realizare unui anumit obiectiv cu caracter social, a unor institutii de organizare sociala, cu obtinerea unei imagini, a unei metafore poetice, etc.;

d) Un sistem de conceptii mostenite istoric, exprimate simbolic, prin care oamenii comunica, perpetueaza si-si dezvolta cunostintele si atitudinile fata de viata;

e) O programare mentala colectiva care ne face sa acceptam ceva impreuna cu membrii natiunii sau grupului din care facem parte, dar nu cu componentii altor grupuri sau natiuni.

23. Care dintre urmatoarele variante sta la baza dimensiunii culturale "distanta ierarhica mare/ mica"

a) Gradul de toleranta fata de nelinistea provocata de evenimentele viitoare;

b) Inegalitatea dintre indivizii unei societati;

c) Intensitatea relatiilor dintre indivizii unei societati;

d) Numarul de niveluri ierarhice din cadrul structurii organizatorice;

e) Diferentierea rolurilor in societate in functie de sex.

24. La baza dimensiunii culturale "controlul incertitudinii intens/ redus" sta urmatoarea caracteristica:

a) Gradul de toleranta fata de nelinistea provocata de evenimentele viitoare;

b) Inegalitatea dintre indivizii unei societati;

c) Intensitatea relatiilor dintre indivizii unei societati;

d) Numarul de niveluri ierarhice din cadrul structurii organizatorice;

e) Diferentierea rolurilor in societate in functie de sex.

25. Dimensiunea culturala "individualism/ colectivism" se explica in opinia lui G.Hofstede prin:

a) Gradul de toleranta fata de nelinistea provocata de evenimentele viitoare;

b) Inegalitatea dintre indivizii unei societati;

c) Intensitatea relatiilor dintre indivizii unei societati;

d) Gradul de implicare in viata altora;

e) Aderarea la principiile universal acceptate de indivizii unei colectivitati, sau la situatiile particulare;

Raspunsuri corecte: