StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Castiga timp, fa bani - si creste spre succes
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » management comparat

Problematica metodologiei managementului comparat sau transcultural



Problematica metodologiei managementului comparat sau transcultural


Tipuri de studii de management comparat

Cercetarile de management comparat international sunt foarte diferite de cele clasice de management. Deosebirile de principiu dintre cele doua tipuri de cercetari sunt, intre altele, cele pe care le prezentam in continuare.

Cercetarile de management comparat international urmaresc doua categorii de obiective: obiective teoretice, care trateaza instrumentarul conceptual al managementului comparat international, respectiv obiective pragmatice, care privesc in mod concret practica manageriala din diferite tari, societati, culturi.



Cercetarile de management comparat international utilizeaza mai multe tipuri de interpretari, din punctul de vedere al modalitatii de realizare: interpretari descriptive, interpretari metodologicointerpretative si interpretari concluziv-generalizatoare.

Cercetarile de management comparat international utilizeaza, din punctul de vedere al modului in care sunt folosite instrumentele manageriale selectate pentru cercetare, doua modalitati de interpretare a acestora: interpretarea standardizata, care consta in utilizarea acelorasi instrumente de cercetare pentru toate culturile cercetate, ceea ce insa nu permite luarea in considerare a el 141h74b ementelor specifice; interpretarea echivalenta, care consta in utilizarea unor instrumente partial identice, partial diferite, pentru a se surprinde particularitatile fiecarei culturi cercetate.

Cercetarile de management comparat international impun crearea unor echipe complexe de cercetare, alcatuite din specialisti din diverse domenii: economisti, antropologi, sociologi, psihologi, cercetatori ai culturii, specialisti in management.

Cercetarile de management comparat international solicita un volum de munca important, complex si divers.

Cercetarile de management comparat international sunt foarte costisitoare, impunand stabilirea de resurse necesare pentru deplasarea echipei in tarile cercetate, pentru accesul la subiectii esantionati, pentru cazare, alimente, deplasari interne.

Cercetarile de management comparat international se realizeaza cu dificultate ca urmare a tuturor particularitatilor prezentate anterior.

Studiile de management comparat pot prezenta o mare diversitate atat in ceea ce priveste tematica, cat si modul de abordare, de formulare a concluziilor si valorificare a rezultatelor. Criteriile ce stau la baza clasificarii sunt de natura metodologica si se refera na: numarul culturilor implicate, tipul problemelor abordate, ipotezele privind geneza similaritatilor si diferentelor de management constatate si gradul de universalitate a concluziilor. Principalele tipuri de studii de management comparat sunt:


Cercetarile de tip parohial se caracterizeaza prin faptul ca studiaza o singura cultura, cu ajutorul propriilor cercetatori. Aceste cercetari abordeaza cultura ca o constanta si nu ca o variabila care ar putea influenta fenomenele si procesele economice si sociale, desi urmaresc exact analizarea comportamentului resurselor umane ale organizatiei fata de aspectele manageriale. Cercetarile de tip parohial, aparute in Statele Unite ale Americii, s-au ocupat de toate elementele manageriale si au considerat ca rezultatele pot fi usor generalizabile, tocmai datorita faptului ca nu se studiaza si elemente manageriale din alte tari si culturi.

Cercetarile de tip etnocentric se caracterizeaza prin faptul ca o investigatie realizata in cadrul unei tari, culturi, societati este reluata si repetata intr-o alta tara, cultura, societate, de catre cercetatori proprii, metodologia de cercetare fiind identica celei folosite in prima tara. Ceea ce conteaza este reprezentat de elementele de asemanare dintre cele doua culturi, iar abordarea utilizata este cea standardizata. Desi sunt foarte raspandite, aceste cercetari fiind primele de management comparat din punctul de vedere al caracterului lor comparativ, nu surprind decat elementele comune, iar pe cele diferite, care constituie sursa diferentelor culturale, le neglijeaza.

Cercetarile de tip policentric (pluricentric) se caracterizeaza prin faptul ca se ocupa cu interpretarea practicilor manageriale specifice anumitor culturi. Prin utilizarea unei metodologii comune de catre cercetatori nationali apartinand culturilor studiate se urmareste sesizarea specificului fiecareia, deci identificarea diferentelor dintre aceste culturi. Prin compararea rezultatelor se afirma ca, de fapt, nu se pot compara culturile, deoarece exista doar elemente de diferentiere, iar comparatia transnationala culturala este apreciata ca fiind falsa, lipsita de autenticitate, ceea ce conduce la o dilema malinovschiana, atunci cand se compara ceea ce de fapt nu se poate compara.

Cercetarile de tip comparativ propriu-zise se caracterizeaza prin faptul ca isi propun sa studieze atat asemanarile, cat si deosebirile din cadrul a doua sau mai multe culturi cercetate. Se incearca astfel identificarea elementelor manageriale si culturale cu caracter universal, dar si a celor cu caracter specific. Ceea ce conteaza din punctul de vedere al managementului comparat international este reprezentat de elementele de universalitate care, in fond, justifica existenta acestei stiinte. Punand accent pe separarea comportamentelor specific culturale de comportamentele culturale universale si conducand astfel la aparitia germenilor transferului international de cunostinte manageriale, aceste cercetari marcheaza maturizarea acestei stiinte.

Cercetarile de tip geocentric se realizeaza in cadrul corporatiilor multinationale, in incercarea de a explica modul in care functioneaza acestea, respectiv cum poate fi imbunatatit managementul lor. Ca urmare, aceste cercetari isi propun sa identifice asemanari de natura culturala si manageriala intre culturile in care opereaza corporatiile multinationale. Ele presupun universalitatea abordarilor manageriale folosite in aceste corporatii, dar nu o demonstreaza prin intermediul variabilelor culturale. Metodologia de cercetare folosita este cea intrebuintata si pentru celelalte tipuri de cercetari.

Cercetarile de tip sinergetic (sinergic) se realizeaza in situatia in care cercetatorii urmaresc sa identifice elemente culturale care explica modul in care persoane ce apartin diferitelor culturi interactioneaza in procesul muncii, in companii multinationale, internationale, mondiale sau transnationale, in organizatii care folosesc resurse umane provenite din diverse tari, societati, culturi. Valorizand universalitatea culturala si manageriala, aceste cercetari propun utilizarea constienta a asemanarilor si a deosebirilor ca modalitati de dezvoltare si de imbunatatire a performantelor economice si manageriale. Metodologia utilizata in cadrul acestor cercetari este mai complexa, urmarind realizarea unui necesar echilibru intre universal si particular, dar si folosirea diferentelor culturale si manageriale ca surse suplimentare de progres.




Etapele unui studiu de management comparat

Nancy Adler a propus o metodologie complexa de realizare a cercetarilor de management comparat international. Prezentam in continuare aceasta metodologie, tinand cont si de evolutiile recente din domeniul managementului comparat international care au generat unele adaptari.

Stabilirea obiectivelor cercetarii de management comparat international

Investigatiile de management pot avea in vedere doua categorii de scopuri:

teoretice - se refera la dezvoltarea unei teorii echivalente in cadrul culturilor considerate (stabilirea unei tipologii a managerilor sau a fundamentelor organizatorice pe care se bazeaza structurile de organizare ale firmelor industriale)

practice - se refera la conturarea si dezvoltarea unor abordari de management sau a unor compportamente sociale adecvate in cadrul diferitelor culturi (stabilirea celor mai des utilizate sau eficace optiuni strategice de dezvoltare a unor companii, proiectarea unor modalitati eficace de motivare a personalului)

In cadrul acestei etape trebuie asigurate anumite premise pentru ca cercetarea in ansamblu sa se poata realiza. Dintre acestea retinem:

definirea si delimitarea clara a culturilor cercetate;

stabilirea aspectelor considerate universale, respectiv particulare;

formarea echipei de cercetare;

alegerea abordarilor echivalente si a celor standardizate care se vor utiliza;

Stabilirea tematicii cercetarii

Se realizeaza in raport cu obiectivele de natura teoretica, respectiv de natura pragmatica stabilite anterior. Astfel, se precizeaza teoriile ce urmeaza sa fie verificate, semnificatia si importanta acordate in culturile cercetate acestor teorii.

Referitor la tematica studiului trebuie sa se urmareasca indeplinirea a trei cerinte:

conceptuala - subiectul sa fie echivalent, in sensul ca definirea conceptului trebuie sa prezinte aceleasi caracteristici esentiale in fiecare cultura investigata

importanta subiectului - subiectul supus cercetarii sa detina in cadrul fiecarei culturi o pozitie marginala sau centrala

locul - specificitatea subiectului sa fie egala in cadrul culturilor considerate, in sensul c ele prezinta sensibilitati politice si religioase similare

In cadrul acestei etape trebuie asigurate si unele premise, dintre care le retinem pe urmatoarele: echivalenta conceptuala a teoriilor sau a subiectelor ce urmeaza sa fie studiate; relevanta asemanatoare sau chiar identica a teoriilor sau a subiectelor de cercetat; importanta si relevanta teoriilor sau a subiectelor sa fie cat mai asemanatoare in culturile cercetate.

Realizarea esantionului de cercetat

Este o etapa cu un profund caracter operational. Etapa se refera la stabilirea numarului de culturi care vor face obiectul cercetarii, la selectarea acestor culturi corespunzator obiectivelor si tematicii stabilite in etapele precedente, la alegerea tipului de esantion - pereche sau reprezentativ, la stabilirea numarului de persoane care vor fi efectiv chestionate, la stabilirea nominala a acestora, la asigurarea independentei culturilor in cadrul esantionului stabilit.

Esantionul reprezentativ este cel care reflecta particularitatile culturale ale intregii populatii dintr-o tara sau grup, iar esantionul pereche este cel care este echivalent din punct de vedere functional. Acesta din urma se utilizeaza in cazul cercetarilor care vizeaza subiecte concrete privind practica manageriala, de mai mica amploare.

In cadrul acestei etape trebuie realizate unele premise dintre care prezentam cateva:



stabilirea judicioasa a subiectilor, astfel incat cercetarea sa fie valida din punct de vedere stiintific;

alegerea de esantioane reprezentative pentru fiecare cultura studiata;

stabilirea de esantioane pereche similare;

asigurarea independentei acestor esantioane.

Traducerea materialelor necesare cercetarii si asigurarea echivalentei traducerilor

Este o etapa de o importanta hotaratoare pentru succesul cercetarii de management comparat international. Sursele, bibliografia, chestionarele, testele, studiile de caz, rezultatele, concluziile trebuie traduse in limba subiectilor care au fost cuprinsi in cercetare - culturi, tari, organizatii, manageri, salariati, utilizand insa traducerea echivalenta si nu traducerea "ad literam".

Si in cadrul acestei etape se recomanda realizarea unor premise:

asigurarea unei frazari corecte,

apelarea la propozitii scurte,

evitarea ambiguitatilor,

folosirea pentru traducere a tehnicii dus - intors,

apelarea la lingvisti, dar si la specialisti in management comparat international care sa asigure echivalenta de continut a traducerilor.

Se evita astfel ceea ce se numeste sindrom wharfian, care consta exact in realizare unei traduceri literare, dar deloc adecvate cercetarii, prin neasigurarea echivalentei de continut.

Dimensionarea si instrumentalizarea elementelor manageriale studiate

In cadrul cercetarii de management comparat international se realizeaza in scopul formularii unor teorii echivalente referitoare la aspecte manageriale studiate in cadrul cercetarii in structuri similare sau diferite din culturile care au fost esantionate.

Pentru a se putea realiza eficient cercetarea propusa, prin analiza elementelor manageriale selectate, este necesara asigurarea urmatoarelor premise:

asigurarea echivalentei instrumentarului de cercetare utilizat in toate culturile cercetate,

echivalenta variabilelor,

echivalenta scalelor de evaluare,

echivalenta de limbaj,

echivalenta nivelului de manipulare.

Coordonarea realizarii cercetarii de management comparat international



Este etapa in care se asigura modul concret de lucru in colectivitatile esantionate, formularea instructiunilor necesare, stabilirea concreta a perioadei in care se va realiza cercetarea. O atentie speciala se va acorda evitarii manifestarii a ceea ce se numeste "efect Heisenberg"; acesta consta in modificarea comportamentului decizional si actional al persoanelor care fac parte din esantion, exact ca urmare a faptului ca se afla sub observatia cercetatorilor, ceea ce poate conduce la lipsa de autenticitate a constatarilor si a concluziilor cercetarii.

Succesul acestei etape este conditionat astfel si de asigurarea unor premise precum urmatoarele: familiarizarea subiectilor cu instrumentarul folosit in decursul cercetarii, mentinerea unei stari psihologice firesti, neinfluentata de cercetare, evitarea efectului cercetatorului, care uneori are tendinta de a influenta sau de a sugera raspunsul, caracteristicile antropologice, psihologice, profesionale si de comportament ale cercetatorului, maniera in care sunt prezentate obiectivele cercetarii de catre specialisti subiectilor investigati.

Analizarea informatiilor rezultate din cercetare

Este o etapa subordonata integral primei etape a cercetarii intrucat urmareste consecvent realizarea obiectivelor de natura teoretica, respectiv de natura pragmatica stabilite prin cercetare. Realizarea cu succes a acestei etape necesita asigurarea urmatoarelor premise:

utilizarea unor tehnici statistice multivariate,

evitarea confuziei ecologice, ceea ce consta in tratarea neadecvata a culturilor ca si cum acestea ar fi de fapt indivizi, confundandu-se astfel corelatiile dintre culturi cu cele dintre indivizi,

evitarea cliseelor privind anumite culturii sau persoane investigate,

evitarea abordarii fenomenelor cercetate pe experientele personale ale cercetatorilor, chiar daca se refera la elementele studiate.

Redactarea concluziilor si valorificarea rezultatelor

Ca urmare a obiectivelor urmarite, se vor formula doua categorii de concluzii, de natura teoretica, respectiv de natura pragmatica, corespunzator obiectivelor initiale. Se recomanda asigurarea urmatoarelor premise:

formularea cat mai coerenta a teoriilor ce se constituie in concluziile cercetarii,

prezentarea rezultatelor sub forma unor metodologii usor de utilizat de catre specialisti si de catre manageri,

elaborarea unor studii de caz care sa valorifice unele rezultate ale cercetarii,

prezentarea concluziilor intr-un mod accesibil, interesant si chiar placut pentru beneficiar,

asigurarea mai multor versiuni lingvistice, daca este cazul si chiar de continut, daca rezultatele cercetarii se pot valorifica in mai multe modalitati, pentru mai multi potentiali beneficiari.

Avantajele cercetarii transculturale

Cercetarea transculturala trebuie sa fie considerata mai mult in termenii unei metodologii decat ca un domeniu clar definit. Asa cum am defnit mai devreme, cultura este o variabila independenta, folosita pentru a lua in considerare diferite variabile dependente.Brislin a identificat cateva dintre avantajele aduse in management de cercetarea transculturala, in afara de faptul ca ne face capabili sa cunoastem si sa intelegem prin ce difera practicile de management de la o cultura la alta si care sunt factorii culturali specifici responsabili pentru astfel de diferente, respectiv ne ajuta sa identificam care din practicile de managemnt sunt specifice cultural si care sunt universale.

Printre aceste avantaje amintim:

  1. Cresterea sirului de variabile - aceasta imnplica realizarea unei teorii de sprijin mult mai solida decat in cazul unui numar redus de variabile
  2. Obtinerea de variabile diferite - se pot identifica mai usor relatiile false, ce par a fi legate de variabile, insa sunt datorate unor cauze comune, si se poate face o clasificare a variabilelor care pot fi confundate
  3. Intelegerea contextului in care apare comportamentul la nivelul fiecarei culturi - acest lucru este esential pentru proiectarea si conceperea unei politici manageriale potrivite. 







Politica de confidentialitate



}); Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact