Decizia in managementul public

DECIZIA IN MANAGEMENTUL PUBLIC

1. FUNDAMENTAREA DECIZIILOR ADMINISTRATIVE

Esenta procesului managerial in orice structura organizatorica a administratiei publice o constituie decizia administrativa.

Adaptarea institutiilor publice la sistemul de nevoi se realizeaza prin intermediul activitatilor functionarilor publici si este rezultatul unor decizii administrative de management.

In managementul public, deciziile sunt adoptate de catre organele administratiei de stat, reprezentate printr-o persoana sau un grup de persoane.

Decizia administrativa defineste procesul complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice si care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane din sistemul administrativ respectiv.

Decizia administrativa este manifestarea de vointa a unui organ al administratiei de stat si consta intr-o optiune, in vederea realizarii unui scop.

Particularitatile deciziei administrative:

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - este rezultatul activitatii mai multor persoane;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - necesita un volum mare de munca;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - presupune derularea unui proces in mai multe etape;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - este rezultatul colaborarii intre diferite compartimente administrative;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - este avizata de una sau mai multe persoane;-implica responsabilitatea unuia sau mai multor functionari publici;Eficienta si valoarea unei decizii administrative depinde de:-modul in care este inteleasa problema care trebuie rezolvata;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - realismul solutiei adoptate;- oportunitatea acesteia;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - indeplinirea la timp a actiunii.Daca una din aceste conditii nu este respectata, scopul pentru care a fost adoptata decizia respectiva nu va putea fi realizat sau se va infaptui, dar partial, limitat. Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

a. Sa fie fundamentata stiintific. In institutiile publice, avandu-se in vedere interesele cetatenilor pentru a asigura integrarea eficienta a activitatilor este necesara studierea modalitatilor concrete de manifestare a influentei diferitelor categorii de factori, in prezent, dar si in viitor.

Pentru aceasta functionarii publici cu competenta decizionala trebuie sa posede atat cunostinte, respectiv metode, tehnici si deprinderi manageriale, dar mai ales capacitatea de intelegere a mecanismelor specifice vietii sociale.

b. Sa aiba un caracter realist. Cerinta presupune evaluarea cat mai completa a situatiei de fapt, a contextului concretizat prin particularitatile structurii administrativ-teritoriale unde decizia administrativa trebuie aplicata. In acest sens, o importanta deosebita o are luarea in considerare a intereselor locale.

Actele normative emise de structurile administratiei centrale trebuie sa aiba valabilitate pe intreg teritoriul national si sa intruneasca in continutul lor situatiile generale, dar si unele specifice, pe cand cele emise de structurile administratiei publice locale sa tina cont de situatiile derivate si specifice, caracteristic interesului local.

c. Sa fie oportuna. Pentru ca decizia administrativa sa declanseze actiunile necesare indeplinirii scopului propus este necesar ca decidentul (individual sau colectiv) sa cunoasca situatia intr-un mod real.

Oportunitatea deciziei administrative presupune identificarea momentului optim, in care functionarul public o adopta. Dezideratul este realizat de catre organele administratiei centrale prin actele normative emise. Pentru aceasta, functionarii publici din aceste structuri administrative trebuie sa posede o viziune sistemica asupra realitatilor administrativ-teritoriala, dar si o capacitate de analiza si sinteza a informatiilor primite de la colectivitatile locale si de la cetateni.

d. Sa intervina in timp util. Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada in care ea trebuie fundamentata si aplicata, deoarece numai astfel, pot fi satisfacute interesele colectivitatilor umane. Pentru aceasta este necesara o previziune cat mai realista a schimburilor sociale, a mutatiilor ce pot interveni in sistemul nevoilor sociale.

Cerinta este tot mai acuta datorita ritmului alert al schimbarilor si cresterii complexitatii situatiilor cu care se confrunta administratiile locale.

2. CLASIFICAREA DECIZIILOR ADMINISTRATIVE

In realizarea managementului public se pot intalni o multitudine de decizii, determinata de specificul unui asemenea domeniu.

a. Dupa nivelul ierarhic al decidentului

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    -decizii de nivel superior, fundamentate de catre presedinte, parlament, guvern;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    decizii de nivel mediu, fundamentate de institutiile administratiei publice situate pe nivelul intermediar al managementului;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    -decizii de nivel inferior, fundamentate de institutiile administratiei publice locale, de functionari publici situati pe nivelurile inferioare ale structurilor organizatorice din administratia publica centrala sau locala.

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    b. Dupa situatia concreta la care se refera: -decizii normative, fundamentale pe situatiile cu caracter de generalitate si se regasesc in actele normative emise;

-decizii individuale, care se fundamenteaza in situatii concrete, particulare de catre functionarii publici care au competente decizionale in acest sens.

c. Dupa orizontul de timp la care se refera:

- decizii administrative pe termen nelimitat, sub forma legilor, decretelor, ordonantelor; -decizii administrative pe termen lung, fundamentate la nivelul administratiei publice centrale si locale; -decizii administrative pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul administratiei locale;

-decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care vizeaza orizonturi scurte de timp.

d. Dupa frecventa adoptarii: -decizii periodice, adoptate la anumite intervale de timp, regulate de catre organele administratiei de stat;

-decizii aleatorii, adoptate la intervale neregulate de timp, determinate de variabile putin cunoscute sau chiar necunoscute si foarte dificil de anticipat la nivelul administratiei publice centrale;

-decizii unice care au un caracter exceptional, nerespectandu-se intr-un viitor previzibil. Ele apar atunci cand administratiile publice inregistreaza situatii neobisnuite, dificil de previzionat sau de evitat.

3. PROCESULDE FUNDAMENTARE A DECIZIILOR ADMINISTRATIVE

Procesul de fundamentare a deciziei administrative este unul complex ce presupune derularea unor etape succesive in care sunt implicate mai multe persoane.

a. Initierea deciziei administrative. Etapa consta in determinarea cadrului capabil sa determine formularea unei decizii. Acest cadru este alcatuit din initiativele decizionale. Initiativa decizionala poate apartine organului care o va emite, dar la fel de bine poate sa apartina si altor factori, exteriori organului emitent. Astfel, o decizie administrativa poate fi initiata de reprezentantii unui alt organ al administratiei de stat, fie superior, fie inferior celui care o va adopta. De asemenea, initiativa adoptarii unei decizii administrative poate veni si din partea unor organizatii nestatale, sau chiar din partea unor cetateni, in mod individual.

Organul administrativ este obligat sa adopte decizia in cazul cand initiativa adoptarii apartine unor organe fata de care acesta este subordonat. In alte situatii, initierea adoptarii deciziei adminstrative intervine daca se constata existenta unei nevoi sociale sesizata chiar de cetateni, pentru a carei satisfacere este necesara o decizie administrativa

b. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia

Mai intai trebuie sa se stabileasca precis nevoia sociala care trebuie satisfacuta, modalitatile si mijloacele necesare satisfacerii acesteia. De aceea, este evidenta determinarea obiectivului de indeplinit, a modalitatilor si mijloacelor corespunzatoare.

In timpul derularii procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii unei anumite nevoi sociale.

Avand in vedere aceasta, indiferent de stadiul parcurs in elaborarea unei decizii administrative, daca in acest timp apare o cerinta sociala prioritara, se suspenda temporar sau se delega sarcina, competenta si responsabilitatea pentru elaborarea deciziei aflate in lucru, acordandu-se prioritate deciziei determinate de cerinta urgenta care a intervenit.

c. Documentarea in vedereaformularii deciziei administrative

Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui volum mare de informatii. Cu cat acest proces este mai riguros si mai detaliat, cu atat va creste si calitatea deciziei.

Culegerea datelor prezinta o importanta deosebita pentru organele administratiei publice, deoarece in functie de rezultatele obtinute se propun si solutiile menite sa conduca la satisfacerea nevoilor sociale, care de fapt au generat decizia administrativa.

O atentie deosebita in cadrul documentarii se va acorda cunoasterii exacte a conditiilor obiective in care se va aplica decizia administrativa.

Daca procesul de documentare ofera date incomplete sau mai grav, inexacte, rezultatul va fi adoptarea unei decizii eronate, care nu va conduce la rezolvarea adecvata a probei in cauza.

Practic, documentarea se realizeaza prin cercetarea unor lucrari stiintifice, rapoarte, procese-verbale, dari de seama, statistici, anchete, alte documentatii pe problematica respectiva.

Operatiile de documentare se pot simplifica daca in cadrul institutiilor administrative exista un sistem informational bine pus la punct si o banca de date la care sa aiba acces persoanele imputernicite sa realizeze documentarea.

d. Selectia si analiza informatiilor culese

Etapa presupune selectarea doar a informatiilor strict corelate cu obiectivul decizional precum si analiza acestora. Acestea sunt necesare deoarece, nu toate informatiile obtinute prezinta aceeasi insemnatate si legatura cu problema decizionala. Vor fi retinute doar acele date care vor asigura o eficienta sporita, obtinerea de rezultate maxime cu cheltuieli minime, in conditiile satisfacerii depline si optime a cerintei sociale care a generat decizia.

In aceasta faza se folosesc, metode si tehnici complexe de prelucrare a datelor, de elaborare a variantelor decizionale si se recurge frecvent la stimulari pe calculator acolo unde exista date, o baza materiala corespunzatoare si personal calificat, bine pregatit in domeniul informaticii si managementului public.

e. Conturarea si analiza alternativelor decizionale

Intr-o asemenea etapa sunt implicati pe langa decidenti si diversi specialisti in domeniul in care se incadreaza decizia administrativa. Esentiala, intr-un asemenea moment, este conturarea unor solutii, a unor variante clare, bine fundamentate.

Dezvoltarea teoriei si practicii manageriale in domeniul administratiei publice a dus in cele din urma, la elaborarea unor abordari specifice care permit intelegerea sau cunoasterea mai mult sau mai putin aprofundata a continutului acestuia.

Elaborarea acestora, cu grade diferite de specificitate, reprezinta, de asemenea, formalizarea conceptiilor si preocuparilor diferitilor specialisti in domeniu privind modul de abordare a problematicii managementului public.

Desi abordarile elaborate in domeniul managementului public pot fi mai mult sau mai putin relevante, cunoasterea acestora are o deosebita importanta deoarece permite o intelegere mai completa si mai complexa a proceselor, aspectelor, caracteristicilor sau relatiilor considerate esentiale in acest domeniu, relativ nou, de activitate.

Abordarile elaborate in domeniul procesului decizional din administratia publica si intalnite cel mai frecvent in literatura de specialitate sunt urmatoarele:

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - abordarea manageriala;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - abordarea politica;

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    - abordarea legala.

   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;   &nb 656e49g sp;    a. Abordarea manageriala a procesului decizional din administratia publica

O asemenea tratare manageriala accentueaza importanta aspectelor ce privesc eficientizarea actului decizional. Ea se intalneste frecvent, mai ales, in structurile organizatorice de tip birocratic.

Esenta abordarii manageriale consta in proiectarea unui sistem decizional eficient care sa permita functionarilor publici alegerea celei mai bune variante. Aceasta presupune identificarea criteriilor de rationalitate prin care functionarii publici pot reduce numarul de variabile avut in atentie, dar si cel al variantelor decizionale cu scopul selectarii celei mai bune alternative.

O caracteristica a administratiei publice este existenta activitatilor specifice, ceea ce determina o stricta specializare in domeniul managementului public. Faptul poate genera restrictionarea functionarilor publici in sensul limitarii alegerii unei variante decizionale sau alteia.

O alta caracteristica avuta in vedere intr-o asemenea abordare este ierarhia organizationala. Pozitia ierarhica in structurile organizatorice, din administratia publica determina limitele de competenta ale functionarilor publici.

Formalizarea constituie un alt aspect care explica abordarea manageriala. Continutul termenului sugereaza formele standardizate ce pot fi folosite de catre functionarii publici la solicitarea si selectia informatiilor necesare fundamentarii deciziilor administrative. Prin formalizare se reduce rolul decidentului in sensul ca ii limiteaza variantele decizionale formulate dar si actiunile posibil de angajat pentru realizarea alternativei alese.

O alta dimensiune a acestei abordari se refera la abilitatea functionarilor publici de a alege cele mai rationale variante decizionale. Competenta manageriala le permite identificarea exacta a informatiilor de care au nevoie si utilizarea corecta a conceptelor de specializare si ierarhice.

Acest tip de abordare este deseori dependent de cultura organizationala care se formeaza si se manifesta in structurile organizatorice din administratia publica.

b. Abordarea politica a procesului decizional din administratia publica.

Incercand eliminarea unor critici aduse modelului precedent si luarea in considerare a influentei politicului in administratia publica specialistii in managementul public au identificat o serie de caracteristici ale procesului decizional administrativ concretizat in abordarea politica.