StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » management strategic » Managementul datoriei externe
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Structura datoriei externe si indicatorii de indatorare



Structura datoriei externe
In general o tara urmareste cu prioritate maximizarea atragerii de imprumuturi externe puternic concesionaie, inainte de a se adresa pietelor bancare. imprumuturile oficiale sunt de obicei insotite de asistenta tehnica si au o perioada mai lunga decat imprumuturile bancare, rate ale dobanzii fixe si nu neaparat ridicate; acelasi imprumut poate fi, cateodata, mai scump daca donatorul sustine ca finanteaza proiecte cu un grad de prioritate mai scazut sau proiecte care ar putea introduce distorsiuni in structura productiei.
Pentru a determina structura cea mai potrivita a datoriei, tot cu scopul de a diminua impovararea economiei, este importanta adoptarea unor decizii privind:
a) Conditiile in care se contracteaza imprumuturile externe: rata dobanzii, perioadele si structura fluxurilor de li


chiditati.
b) Proportia intre instrumentele datoriei cu ratele fize de dobanda si cele cu rate variabile; avand in dere ca in general nu este usor accesibila obtinerea imprumuturilor cu rate fize pe termen mediu si lung, din surse oficiale bilaterale, tarile debitoare ar putea fi obligate sa recurga la imprumuturi cu rate variabile. Este de asemenea esentiala proiectia viitoarelor plati in serviciul datoriei pentru a putea face fata entualelor situatii surpriza generate de variatia ratelor dobanzii. Raportul dintre viitoarele plati ale dobanzii si proiectia relativa a incasarilor din exporturi (DOB/EXP) este un indicator util in special pentru determinarea vulnerabilitatii tarii.
c) Diferitele maniere de repartizare a riscurilor intre imprumutatori si imprumutati si, bineinteles proportia intre datorie si participarea la capital. Intrarile de capital strain pot imbraca forma de participatii, este vorba de institiile straine directe si de institiile de portofoliu (actiuni). Participatiile prezinta doua avantaje in raport cu datoria. Pe de o parte, institorul strain isi asuma atat riscul comercial, cat si riscul de schimb. Pe de alta parte, institia directa straina e insotita in general de un aport de resurse in domeniul gestiunii si al tehnologiei de care, destul de des, profita si tara in care s-a facut institia. Se poate, pentru o perioada mai lunga, ca renilitatea medie asteptata de institorii straini care fac aceste institii sa fie superioara dobanzii imprumuturilor bancare. O institie straina directa face adesea parte integranta dintr-un montaj financiar in care opereaza interntia participarilor, a creditelor contactate prin bancile comerciale si anumite credite de export. Acest lucru poate fi avantajos pentru tara atata timp cat are posibilitatea sa creasca cota participatiilor straine in totalul aportului de capital pentru ratiuni pur economice, in particular atunci cand ratele dobanzii reale sunt ridicate. Un alt aspect al gestiunii structurii datoriei externe il reprezinta structura valutara a acesteia. in principiu, o tara va trebui sa aleaga monedele care contribuie la protejarea economiei de insilitatea schimburilor, imprumutatorul poate minimiza costul imprumuturilor sale, poate corija variatiile cursurilor de schimb anticipate. in practica, este adesea prederea fluctuatiilor cursurilor de schimb si a nilului dobanziilor. O strategie adoptata de dirse tari consta in decizia ferma de alegere a monedelor in care datoria este contractata in functie de structura schimburilor. Tara imprumuta in monede acceptate in platile exporturilor sale si isi detine rezerva in monede necesare reglementarii importurilor.
Utilizarea resurselor financiare atrase din strainatate ar fi ideala in cayul orientarii acestora cu prioritate catre institii, evitandu-se astfel pe cat posibil concretizarea lor direct in consumul final.
Putem spune ca impactul capitalului strain asupra unei economii in tranzitie este dublu. Procesul de tranzitie fiind in esenta unul structural, problema majora este de natura alocationala, in sensul alegerii destinatiilor optime pentru a realiza minimizarea gradului de alocare ineficienta a resurselor. Rolul capitalului strain decurge in primul rand din contributia sa structurala la procesul de reforma, constituind suportul principal pentru efectuarea unor ineviile ajustari structurale; ca simplu flux financiar, capitalul strain are un rol complementar, intrucat suplimenteaza resursele financiare interne.
Analizand structura pe destinatii economice, este interesant in primul rand aportul capitalului strain ca flux institional, acesta constituind riile transfuzii in organismul economic intern, de principii de comportament si mecanisme ale economiei de piata. Se poate crea astfel, in scurt timp, o retea dinamica a relatiilor de piata care sa asigure o interdependenta reala la nilul agentilor economici, si, ca efect, ar conduce la dizolvarea structurilor ce impiedica procesele interne de reforma.
Un flux de capital strain sub forma de imprumuturi si credite, deci numai ca flux suplimentar, poate reprezenta, totusi, un sprijin valoros pentru politica gurnamentala in cazul in care, prin utilizarea sa, se reuseste si insanatosirea sistemului financiar-monetar intern, instrument principal al finalizarii efecti a liberalizarii preturilor.In consecinta, capitalul strain trebuie orientat spre sectoarele cu un potential real, a caror dezvoltare va fi sigura si rapida, pentru acoperirea necesitatilor de sustinere a programului de silizare macroeconomica. in plus, nu trebuie neglijata insfrastructura si sistemul financiar-bancar pentru asigurarea conditiilor necesare dezvoltarii economice de ansamblu.
Prin urmare, datoria externa poate fi structurata astfel:
a) pe debitori: datorie publica, datorie public garantata, datorie privata;
b) pe creditori: organisme internationale, credite bilaterale, institii de portofoliu, credite furnizor, banci private, alti creditori privati;
c) pe scadente: datorie pe termen scurt (sub 1 an), datorie pe termen mediu (1-5 ani), datorie pe termen lung (peste 5 ani);
d) pe dobanzi: cu dobanzi fixe, cu dobanzi variabile (Libor, Euribor);
e) pe destinatii economice (CAEN: agricultura, industrie extractiva, industrie prelucratoare, industrie energetica, constructii, transporturi, telecomunicatii, activitati financiar-bancare);
f) pe valute: euro, dolari SUA, alte valute;
g) pe sectoare institutionale: sector gurnamental, autoritate monetara, sector bancar si alte sectoare.
Indicatorii de indatorare
Din analiza conditiilor care caracterizeaza datoria externa in corelatie cu variabilele care caracterizeaza o economie nationala rezulta ca pot fi calculati mai multi indicatori pe baza carora poate fi apreciata datoria externa: indicatori ai serviciului datoriei, indicatori ai soldului datoriei externe, indicatori ai dobanzii la datoria externa, indicatori ai rezeri valutare sau internationale si alti indicatori ai datoriei externe
Indicatorii serviciului datoriei externe sunt cei mai importanti intrucat evidentiaza capacitatea economiei de a acoperi serviciul datoriei externe la momentul respectiv.
a) Cel mai utilizat indicator este asa-numita rata a serviciului datoriei externe, indicator calculat ca pondere pe care serviciul datoriei o detine in totalul niturilor externe anuale ale tarii in cauza. Rde = Sde/VE unde:
Rde = rata serviciului datoriei externe;


Sde = serviciul datoriei externe;
VE = nituri externe.
Serviciul datoriei externe poate fi inteles in urmatoarele trei modalitati principale (care difera, in fapt, in functie de acceptiunea si definitia datoriei externe):
» Plata ratelor scadente si a dobanzilor la datoria externa a sectorului public si la datoria externa a sectorului privat, garantata public (definitia BIRD a datoriei externe).
» Plata ratelor scadente si a dobanzilor la toate datoriile externe cu dobanda silita, atat publice, cat si private; in atie cu prima acceptiune, in aceasta a doua acceptiune este cuprins si serviciul la datoria externa privata negarantata public, formata din credite si imprumuturi contractate de sectorul privat in exterior, la o dobanda silita.
» Plata ratelor scadente si a dobanzilor la toate datoriile externe cu dobanda silita, atat publice, cat si private, plus iesirile de capital sub forma dividendelor, a cotelor parti din beneficii (profituri) si a repatrierii capitalurilor instite anterior; in aceasta grupa pot fi incluse si iesirile de capital reprezentand profituri sau dividende, care sunt, ulterior, reinstite.In functie de modul in care sunt intelese niturile externe exista, de asemenea, trei principale posibilitati de calcul:


- nituri din exporturi de marfuri;
- nituri din exporturi de marfuri si servicii;
- nituri din totalul operatiunilor externe curente.In majoritatea lucrarilor care abordeaza problema datoriei externe, rata datoriei externe este inteleasa ca pondere a serviciului datoriei externe (acceptiunea BIRD) in niturile din exporturile de marfuri si servicii.
Desi este unanim acceptat faptul ca utilitatea acestui indicator este relativa, iar semnificatia lui nu este foarte precisa, rata serviciului datoriei externe ramane cel mai utilizat indicator datorita urmatoarelor avantaje:
» are in dere importanta covarsitoare a exporturilor pentru tarile cu datorie externa, care sunt, in principal, tari in curs de dezvoltare si pentru care obtinerea de valuta conrtibila este o preocupare de o importanta deosebita;
» este usor de calculat si usor de inteles;
» acest indicator arata, pe termen scurt, capacitatea unei tari de a onora serviciul datoriei externe.
Rata serviciului datoriei externe reflecta destul de fidel capacitatea de plata externa a tarii indatorate, fiind foarte sensibila la evolutiile situatiei conjuncturale. Deoarece in majoritatea tarilor lumii niturile externe fluctueaza in functie de situatia conjuncturala, in timp ce serviciul datoriei externe evolueaza independent de situatia conjuncturala si numai in functie de structura datoriei externe (de scadenta, marimea imprumuturilor, marimea dobanzilor etc), rata datoriei externe creste atunci cand niturile externe scad ativ cu serviciul datoriei. in ultima instanta, rata serviciului datoriei externe indica dificultatile pe care tara debitoare le intampina si carora trebuie sa le faca fata in diferite perioade conjuncturale.
Indicatorul rata serviciului datoriei externe are insa si unele limite, reiesite atat din modul de calcul, cat si din semnificatia lui pentru diferite tari. Astfel, semnificatia ratei datoriei externe nu poate fi considerata numai dupa marimea sa. Unele tari suporta o rata a datoriei de peste 30%, in timp ce altele intra in crize de lichiditate daca ajung la o rata a datoriei externe de 20%. Cu alte cuvinte, un nil critic al ratei datoriei externe se poate sili numai pentru fiecare tara in parte, in functie de evolutia comertului exterior, de restructurarea importurilor si exporturilor, de evolutia fluxurilor financiare ale tarii etc.In schimb, tendinta de crestere a ratei datoriei externe semnalizeaza aproape cu certitudine aparitia unei crize de lichiditate, deoarece nicio tara nu poate inregistra modificari structurale atat de rapide, incat nilul critic al ratei datoriei externe sa se schimbe in mod substantial in fiecare an.
D



ificultatea silirii clare a unui nil critic al ratei datoriei externe este determinata de faptul ca acest indicator raporteaza numai o variabila a datoriei externe la o singura variabila a economiei nationale, fara a lua in considerare alte variabile strans legate de capacitatea de acoperire a serviciului datoriei externe, cum sunt: importurile, celelalte fluxuri de capital (in afara serviciului datoriei externe), lichiditatea internationala a tarii respecti. Rata datoriei externe nu ia in considerare nici variabilele care caracterizeaza capacitatea pe termen lung a tarii de a acoperi serviciul datoriei externe, cum sunt: acumularile interne de capital, nitul national si produsul national brut, niturile bugetare etc.
b) Ca indicator pe termen lung, semnificatia ratei prezente a serviciului datoriei externe este minora. Rata serviciului datoriei poate fi ridicata numai datorita cresterii serviciului datoriei, exporturile mentinandu-se la niluri normale, iar cresterea serviciului datoriei poate fi cauzata, la randul ei, de aglomerarea scadentelor pe termen scurt (1-2 ani) sau mediu (3-8 ani); intr-o asemenea situatie, nu se poate trage concluzia ca tara respectiva va aa, in mod obligatoriu, dificultati mai mari pe termen lung. Dimpotriva, dupa onorarea acestor scadente, este posibila o scadere substantiala a serviciului datoriei si, in consecinta, a ratei serviciului datoriei externe. Din acest motiv, este necesara calcularea ratei probabile a datoriei externe pe perioada urmatorilor ani, presupunand ca exporturile vor aa o tendinta normala de crestere si ca nu vor fi contractate alte datorii externe. Astfel, pentru a putea aprecia evolutia niturilor din exporturi, pe perioada urmatorilor cinci ani, de exemplu, se raporteaza totalul niturilor din exporturi la totalul serviciului datoriei externe din aceasta perioada. Un asemenea indicator poate sa reliefeze oportunitatea contractarii unor noi imprumuturi externe in cazul unor dificultati prevazute sa apara pe termen scurt.
c) Pentru a putea aprecia capacitatea pe termen lung a unei tari de a suporta datoria externa, trebuie avut in dere ca nu numai exporturile, ci intreaga economie sustine plata serviciului. Serviciul datoriei externe constituie o iesire definitiva de capital sau, altfel spus, o scurgere in exterior a nitului national. Din acest motiv este utila raportarea serviciului datoriei externe la nitul national, in acelasi timp, in calcularea acestui indicator trebuie avut in dere ca intrarea de capital care a produs datoria externa a contribuit la cresterea avutiei nationale, atat in mod direct (s-a adaugat la avutia nationala), cat si in mod indirect (a favorizat cresterea nitului national).
d) in completarea celor aratate la punctul c), trebuie precizat ca posibilitatea unei tari de a onora serviciul datoriei externe depinde si de eficienta cu care lucreaza economia tarii respecti, de capacitatea ei de a realiza beneficii corespunzatoare la nilul fiecarei unitati producti, pe baza carora sa fie posibila acumularea fondurilor necesare atat dezvoltarii, cat si rambursarii capitalului extern imprumutat. in ultima instanta, datoria externa este rambursata din partea de nit national acumulata, care trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi atat necesitatile interne, cat si obligatiile externe scadente. Prin raportarea serviciului datoriei externe la acumulari se poate calcula un indicator util al capacitatii unei tari de a suporta pe termen lung serviciul datoriei externe.
e) Un alt indicator al datoriei externe rezulta din raportarea serviciului datoriei externe la niturile debitorilor (gurnul, organizatiile publice si organizatiile private garantate de catre gurn). De exemplu, intr-o tara in care datoria externa este contractata cu precadere de catre gurn, acest indicator se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei si niturile bugetare ale gurnului. Variantele de calcul difera in functie de nitul luat in considerare (nituri totale sau nituri nete). Avantajul acestui indicator consta in faptul ca pune fata in fata datoriile cu disponibilitatile debitorilor in anul respectiv, iar dezavantajul, in faptul ca, in tarile cu valute neconrtibile, niturile interne ale debitorilor nu pot fi ate cu datoriile in valute straine. in plus, trebuie avut in dere ca gurnele isi pot finanta deficitele bugetare prin emisiune monetara, iar aceasta, avand efecte inflationiste, modifica paritatea puterii de cumparare a monedei nationale fata de a celorlalte valute, alterand acest indicator. Calcularea indicatorului serviciul datoriei/niturile debitorilor este oportuna in urmatoarele situatii:
» cand ponderea comertului exterior in nitul national este mare (cazul unor tari mici si mijlocii care depind in mare masura de comertul exterior) si, in consecinta, calcularea ratei serviciului datoriei externe prin raportarea serviciului datoriei externe la niturile din export nu este in intregime semnificativa, deoarece problema este ca debitorii interni (gurnul, agentiile gurnamentale) sa gaseasca fondurile proprii necesare rambursarii datoriei externe;
» cand gurnul este principalul debitor in exterior, iar finantarea inflationista (prin deficitele bugetare) a procesului de rambursare a datoriei externe poate agrava situatia economica interna si starea balantei de plati a tarii respecti.
f) Raportul dintre serviciul datoriei externe si nilul rezerlor oficiale de aur si devize libere poate completa in mod util semnificatia pe care o are rata datoriei externe, aratand in ce proportie serviciul datoriei externe poate fi acoperit prin rezerle oficiale ale tarii si, in consecinta, cu cat pot degreva rezerle valutare eforturile facute prin intermediul exporturilor in derea acoperirii serviciului datoriei externe.
Exista doi indicatori ai soldului datoriei externe si anume:
- raportul dintre soldul datoriei pe baza sumelor trase si nerambursate si exporturile de bunuri si servicii;
- raportul dintre soldul datoriei pe baza sumelor incasate si nerambursate si produsul intern brut, aceasta reprezentand gradul de indatorare externa.
Acesti indicatori reprezinta evaluari ale pozitiilor pe stoc, indifirent de unitatea de masura. Acestia contribuie la estimarea interesului strain in economie, in timp ce soldul datoriei externe reprezinta recalcularea, la o data anterioara, a intrarilor contractuale de capital strain. O rata inalta semnifica faptul ca tara considerata a inregistrat intrari importante de capital in trecut, dar nu inseamna automat ca a ramas tributara acestor intrari sau ca ar putea, entual, sa se confrunte cu dificultati in asigurarea serviciului datoriei externe.
O rata de indatorare externa ridicata poate fi sau nu asociata cu o rata a serviciului datoriei elevata in functie de conditiile in care sunt contractate imprumuturile. Se poate astepta, in cadrul procesului de acumulare a datoriei externe ca raportul dintre soldul datoriei externe si PIB (sau exporturi) sa creasca pentru a atinge un nil constant in cazul in care vor fi indeplinite anumite ipoteze. Daca acest raport nu va atinge aceasta limita, se poate deduce ca productivitatea institiilor a fost inferioara dobanzilor aferente imprumuturilor externe in contul datoriei sau ca tara a denit tributara imprumuturilor din exterior. Raportul ce s-a silit pe termen lung variaza de la un debitor la altul, in functie de imprumuturile externe, de rata de crestere a PIB si a exporturilor si de amploarea solicitarilor la economisirile straine.
Indicatorii dobanzii datoriei externe pot fi calculati astfel:
- raportul dintre platile dobanzii si totalitatea exporturilor;


- raportul dintre platile dobanzii si PIB.
Raportul dintre platile anuale ale dobanzii si PIB (sau incasarile din exporturi) poate aa un rol util ca indice al amplorii relati a incercarii impuse de datoria externa. in teorie, un nil ridicat sau o crestere rapida a acestui raport indica aparitia unei situatii caracterizate printr-un consum excesiv si/sau dificultati asociate productivitatii si renilitatii institiilor. Resursele externe pot fi afectate intr-o masura mai mare de consum decat de catre institii. Totodata contributia programului de institii a unei tari la cresterea PIB sau a exporturilor poate fi slaba in atie cu costul finantarii externe.
Rapiditatea cu care aceasta rata poate fi silizata variaza in functie de tara, in functie de proportia institiilor finantate prin capitaluri atrase din strainatate, de coeficientul marginal al capitalului (capital/productie), de costul finantarii externe si de masura in care rata economisirii marginale este superioara ratei de economisire medii din tara debitoare.
Exista doi indicatori principali pentru rezerva valutara si internationala, iar acestia se exprima ca:
- raport intre rezerle internationale si soldul datoriei pe baza sumelor trase si nerambursate;
- raport intre rezerle internationale si importurile de bunuri si servicii. Rezerle internationale ale unei tari sunt egale cu suma actilor in
drepturi speciale de tragere, plus pozitia rezerlor la FMI, plus actile in devize si aur (care sunt sistematic evaluate pe baza cursurilor Londrei la sfarsitul anului). Aceste doua raporturi sunt indicatori ai capacitatii de indatorare si de rambursare a tarii.
Pe langa indicatorii prezentati mai sus putem intalni si alti indicatori ai datoriei externe:
a) Raportul dintre incasari si importuri. Acest raport indica masura in care tara este tributara imprumuturilor externe brute pentru a-si finanta importurile.
b) Raportul dintre transferurile nete si importuri. Acest raport masoara disponibilitatea resurselor imprumutate din strainatatea pentru a finanta importurile.
c) Raportul dintre rambursarile ratelor de capital si incasari. Acest raport indica masura in care datoria externa a tarii este reorien-tata". Cresterea in timp a acestui raport poate determina o aglomerare a termenelor de rambursare sau un acces mai putin favorabil pe piata internationala de capital.
d) Raportul dintre transferurile nete de resurse si PIB sau PNB. Acesta indica contributia economisirilor externe nete la procesul de dezvoltare si furnizeaza informatii precise in cazul in care este at cu raporturi ca economisiri interne/PIB sau PNB sau institii/Pro sau PNB.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre managementul datoriei externe

Colectarea informatiei pentru management strategic
Declararea misiunii organizatiei
Analiza mediului inconjurator general
Analiza mediului inconjurator concurential
Analiza lantului valorii
Formarea strategiei si stakeholder-ii organizatiei
Analiza swot
Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizationale
Matricele de portofoliu
Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizationale
Analiza costurilor de interes strategic
Analiza obiectivelor
Benchmarkingul - analiza comparativa
Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
Analiza segmentarii strategice a afacerii
Analiza segmentarii strategice externe
Analiza resurselor interne
Strategia produsului
Managementul datoriei externe








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics