StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » management strategic » Declararea misiunii organizatiei

Declararea misiunii, intre deziderate si realitate

Daca exprimarea misiunii a devenit o realitate usor de constatat, atunci este necesar sa se discute despre utilitatea sa in demersul strategic al unei organizatii (Desreumaux, 1993). in mod paradoxal, raportat la rapida difuzare a declaratiei ca instrument managerial in anii '70 si '80, atentia care i s-a acordat din punctul de vedere al studiului analitic a fost neasteptat de redusa (Halal, 1984) si in deceniile urmatoare lucrurile nu s-au schimbat semnificativ. Explicatia ar fi ca discutia despre misiune are loc mai ales in momente de criza, iar in cazul in care evolutia este pozitiva, controversele prind diferitele moduri de a interpreta realitatea organizatiei sunt etate cu multa grija.In compensatie, in SUA exista numeroase studii prind existenta unei declarari a misiunii. Uzual, numaratoarea se face pe lotul primelor 500 sau 1 000 de


mari firme americane in clasamentele Fortune 500 sau Business Week 1000. Chiar rezultatele la intrebarea Exista o declarare explicita a misiunii ? " sunt de natura a crea semne de intrebare, pentru ca in clasamentul Fortune 500 raspunsul pozitiv apare pentru 60% dintre firme (Pearce si Dad, 1987), iar in clasamentul Business Week 1 000 raspunsul este negativ pentru acelasi procent (Dad, 1989). De asemenea, se poate constata ca exista o mare variabilitate a gradului de formalizare, sub titlul carta", credo" sau filosofie" a organizatiei, ca si faptul ca unele mari companii nu au declaratii explicite.
Alte numeroase studii, ce identifica in declararea misiunii un instrument de management (Pearce, 1982), realizeaza clasamente pentru a arata pozitionarea acestui instrument fata de altele. in acest caz, se pare ca exista o convergenta a rezultatelor, in sensul ca declararea misiunii apare pe prima pozitie, chiar daca procentajele sau scorurile sunt diferite. De exemplu, Rigby (1994) arata ca expunerea misiunii este cel mai raspandit instrument managerial folosit de cvasitotalitatea (94%) managerilor ce utilizeaza un instrumentar de management strategic.
Dincolo de rezultatele unor studii prin care se constata difuzarea utilizarii misiunii, semnele de intrebare prind rezultatele acestui instrument persista. in anii 1996-l997 doi universitari canadieni, Cristopher. K. Bart si Mark C. Baetz, au realizat mai multe studii prin care au fisurat o serie de mituri asociate declararii misiunii. Bart (1996a, 1996b) a analizat legatura dintre declararea misiunii si generarea inovatiilor in organizatii, in special cele din domeniul IT, iar Bart si Baetz (1996, 1998) au studiat relatia misiune-performanta.
Premisa de la care s-a plecat a fost ca declararea misiunii apare ca un element special de cultura organizationala, fiind destinat sa induca un anumit comportament, adica sa inspire si sa motiveze membrii unei organizatii pentru a obtine performante si sa ghideze un mod de alocare a resurselor care sa genereze consistenta si focalizare (Bart, 1997). Aceste deziderate s-ar concretiza in formele urmatoare:
» generarea unui continut (sens) al scopului organizatiei;
» asigurarea principalilor stakeholder-i ca interesele lor nu vor fi ignorate ;
» accentuarea focalizarii afacerii;
» asigurarea unui control mai bun asupra angajatilor;
» promovarea valorilor comune si a comportamentelor standardizate.
Se remarca faptul ca, prin rolul sau de a le comunica persoanelor interesate natura afacerii, declararea misiunii este mai frecventa la firmele mari ce trebuie sa satisfaca dezideratele contradictorii ale unor stakeholder-i externi puternici si cu o reprezentare numerica semnificativa. Firmele mici isi explica rar afacerea celor din exterior, chiar daca intreprinzatorul-manager trebuie sa o defineasca intr-un mod adecvat pentru a spera la supraetuirea ei.In consecinta, declararea misiunii se doreste a fi un instrument de comunicare specific managementului strategic. Esenta utilizarii sale este gasirea unui raspuns concis la numeroasele intrebari asociate existentei unei organizatii, iar miza sa e conngerea stakeholder-ilor ca organizatia are si va avea succes.
Realitatea arata insa ca declararea misiunii apare mai degraba ca un act de conformare cu o moda sau de supunere fata de un set imperativ de conditionari asociate functionarii, gen standardul ISO 9000.In Romania exista numeroase organizatii care au expusa declaratia misiunii intr-un loc zibil, sub forma unui lou, fara insa a se putea intelege ceva din con
tinutul enuntului. intre acestea se numara chiar si o parte dintre universitatile publice. O paralela intre formularile acestor misiuni si formularile documentelor politice de dinainte de 1990 este impusa de stilul comun, de regula usor confuz, de utilizarea unor liste de deziderate nerealiste, ca si de lipsa de specificitate. Citind o astfel de declaratie nu se poate deduce daca este vorba despre un spital sau o universitate, despre un hotel ori despre un supermarket. Distinctia este si mai dificila intre organizatii care apartin aceleiasi categorii, in special in cazul organizatiilor publice.
O atie obiectiva cu alte tari poate induce un sentiment de multumire, pentru ca situatia pare a fi de aceeasi natura si in alte locuri. Fantezia, fictiunea si minciunile se regasesc si in formulari moderne ale marilor corporatii, nu numai in documentele politice ale regimurilor comuniste. Concluzia generala este ca oricum s-ar realiza un esantion din declaratiile de misiune, marea majoritate nu valoreaza nici cat hartia pe care sunt scrise si nu ar trebui luate in serios in nici un fel", afirma Bart (1997), in urma unui studiu prind situatia subiectului in America de Nord.
El constata o serie lunga de inadvertente" intre practica organizationala si teoria de manual. Discutia acestora este de maxima importanta practica pentru o interventie corectiva ce are ca suport sugestiile metodologice continute de lucrarea prezenta.
Desi formularile sunt neactualizate, avand, de regula, o varsta de peste un deceniu, exista inca dificultati in transpunerea lor in practica. Verdict: misiune imposibila" ! Sau, altfel spus, exista tentatia unor exprimari nerealiste. Gradul de satisfactie pe care il genereaza astfel de formulari este scazut, iar multi manageri considera chiar ca nu se urmeaza misiunea corecta". in astfel de situatii, solutia" acoperitoare o reprezinta o exprimare ambigua, fapt cunoscut in Romania de mai multe decenii.
Situatiile negative sunt accentuate atunci cand declaratia nu genereaza modificari de comportament in sensul dorit pentru performanta si marcheaza excluderea unor grupe mari de stakeholder-i din procesul de formare a unei strategii.
Sugestia logica asociata acestor constatari este ca o implicare semnificativa a stakeholder-Wov principali, in special a celor interni, imbunatateste nivelul performantei odata cu gradul de satisfactie a acestora.
Pe de alta parte, misiunea trebuie pusa in concordanta cu structura si celelalte subsisteme ale organizatiei pentru a putea spera in efectele pozitive ale acesteia. Componentele organizationale au influenta asupra modului in care este realizata (in sensul indeplinirii) misiunea in ordinea urmatoare (Bart, 1997):


1. sistemul de ificare strategica;
2. stilul de conducere;


3. sistemul de ificare a operatiilor;
4. criteriile de evaluare a performantelor;


5. structura/designul organizational;
6. sistemul de antrenament si dezvoltare a personalului;


7. sistemul de bugetare;
8. sistemul de recompense ;
9. sistemul de recrutare si selectie ; 10. fisa postului.
Aceste studii pun in edenta elemente de ghidare sau sugestii prind cercetarea domeniului, fara a exclude insa posibilitatea utilizarii acestora ca elemente operationale pentru formularea misiunii ori pentru modelarea organizatiei ca sa sustina dezideratele exprimate in misiune.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact