StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » management strategic » Analiza swot
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Modele de analiza tip swot



Literatura de specialitate prezinta numeroase modele de analiza care se reclama, cel putin prin acronimul folosit ca eticheta, ca fiind de tipul celui prezentat anterior. Unele dintre acestea reprezinta o caricaturizare a ideii originale, altele, chiar daca nu utilizeaza un algoritm bine cunoscut, pastreaza orientarea analitica esentiala. Acro-nimul-titlu ofera, prin forma sa, o structura a modului de analiza: se fac niste liste de elemente cu un anumit specific, iar combinatia acestora, filtrata prin doua niveluri de agregare, sugereaza o cale de actiune, adica un set de actitati cu un grad relativ ridicat de concretizare.
Etapa initiala a analizei consta in identificarea elementelor din categoriile ce dau initialele acronimului. Abordarea celor doua grupe de concepte opuse, forte-slabiciuni si oportunitati-amenintari, s-ar putea face in unul dintre urmatoarele moduri.
1. se realizeaza patru liste separate de factori posibili pentru cele patru categorii de elemente.
2. Se realizeaza doar doua list


e separate pentru cele doua medii, urmand ca un acelasi factor sa fie apreciat ca avand valori ce-l situeaza in una dintre categoriile opuse. De fapt, analiza SWOT este dizata in doua analize separate, pentru mediul intern si cel extern (Wheelen si Hunger, 2006). Problematica etalonarii este similara cu cea din cadrul analizelor de portofoliu .
3. Se realizeaza doar doua liste separate pentru cele doua medii, dar acestea sunt organizate in subsisteme pe baza unor modele cunoscute (dizare functionala, modelul 7S, modelul cu cinci forte a lui Porter etc). Altfel spus, se fac liste de forte-slabiciuni pentru functia de productie, marketing, finante etc. si apoi liste de oportunitati-amenintari pentru aceleasi functii. in mod edent, gradul de detaliere este mai avansat, ceea ce face ca analiza sa dena mai laborioasa.
Pentru o organizatie data se poate aprecia axiomatic ca exista elemente pentru fiecare categorie de factori, ca o combinatie specifica de forte si slabiciuni, intr-un context cu oportunitati si amenintari. Conditia esentiala pentru valorificarea fortelor si etarea slabiciunilor in procesul strategic este ca acestea sa fie identificate in mod corect. in practica, se poate observa ca se realizeaza confuzii intre elementele de mediu intern si cele de mediu extern, ceea ce poate compromite analiza chiar de la inceput.
Pe de alta parte, intuitia, ca si studiile empirice, arata ca doar o mica parte a managerilor trateaza slabiciunile organizatiei intr-un mod obiectiv. Fortele sunt identificate mai usor si sunt utilizate mai rapid. Totusi, succesul depinde in mod egal de recunoasterea ambelor categorii.
Mai dificil de recunoscut sunt oportunitatile si amenintarile. Si mai dificila pare a fi sesizarea posibilitatii transformarii unei amenintari in oportunitate. Doar managerii care au calitati deosebite sunt capabili de acest lucru. Se poate aprecia prin prisma acestor observatii ca analiza SWOT este un indicator al atitudinii si actiunii manageriale.In momentul demararii unei analize SWOT se presupune ca s-au parcurs cateva etape pregatitoare in urma carora s-au silit urmatoarele :
» misiunea firmei intr-o forma cat mai detaliata, care sa explice ziunea strategica la momentul initial al analizei;
» elementele definitorii ale mediului intern, eventual grupate pe domenii functionale (productie, marketing, personal etc.);
» elementele definitorii ale mediului extern (general, concurential, ciclu de ata etc).
Etapele intermediare se parcurg in realitate iterativ, pentru ca exista o influenta reciproca continua intre ele. Separarea elementelor mediului intern in forte si slabiciuni, ca si a mediului extern in oportunitati si amenintari, este influentata de misiunea avuta in vedere, chiar daca aceasta va suferi ulterior anumite modificari de formulare sub presiunea incrucisata a mediului intern si extern.
Toate formele particulare ale analizei SWOT au la baza, intr-o varianta oarecare, unul dintre cele doua modele - modelul calitativ sau modelul cantitativ. Acestea sunt diferite ca forma, fiecare cu avantaje si dezavantaje ce le recomanda anumitor contexte, dar identice prin continutul ce se raporteaza la aceeasi idee calauzitoare.
Modelul calitativ consta in realizarea unor liste de elemente cu anumite caracteristici. Realizarea decurge in ordinea logica a relatiei stimulent-actiune. intai, pe post de stimulent al actiunii, se vor lista elementele interesante ale mediului intern si extern grupate pe categoriile definitorii ale analizei, apoi, pe post de actiune-consecinta, se vor lista sugestiile strategice care rezulta din fiecare combinatie-element al mediului intern - element al mediului extern. Vor rezulta urmatoarele etape :
1. listarea factorilor interni principali ce constituie fortele organizatiei;
2. listarea factorilor interni principali ce constituie slabiciunile organizatiei;
3. listarea factorilor externi principali ce constituie ocazii pentru organizatie;
4. listarea factorilor externi principali ce constituie amenintari pentru organizatie;
5. combinarea fortelor cu ocaziile mediului extern si generarea unor strategii SO;
6. combinarea fortelor cu amenintarile mediului extern si generarea unor strategii ST;
7. combinarea slabiciunilor cu oportunitatile mediului extern si generarea unor strategii WO;
8. combinarea slabiciunilor cu amenintarile mediului extern si generarea unor strategii WT;
9. sintetizarea unui numar restrans de strategii, eventual a unei singure strategii agregate", ca o combinatie a celor de la punctele 5-8, operatie ce implica realizarea unei ierarhii a strategiilor dupa importanta acestora.
Motivatia ultimei etape de sinteza este aceea ca, pentru a urma toate strategiile posibi



le generate in toate cadranele, sunt necesare cantitati prea mari de resurse. Teoretic, doar marile organizatii pot sustine concomitent aceste strategii, presupunand ca ele ar genera un ansamblu coerent. Mai frecvent, in functie de preponderenta unuia sau a altuia dintre grupurile de factori, se alege un numar restrans de strategii pentru toata organizatia, in functie de abordarea preferata de decident.
Succesiunea etapelor modelului prezentat permite orice modificare a ordinii pentru primele patru, ca si pentru penultimele patru, dar nu pot fi parcurse acestea din urma fara parcurgerea primelor. Daca este considerata necesara, ultima etapa ramane pe aceasta pozitie, indiferent de permutarile care se fac intre etapele 1-4 si 5-8 sau de numarul iteratiilor asociate primelor opt etape.
Modelul calitativ permite o utilizare mai rapida si mai intuitiva, specifica micilor firme sau organizatiilor cu decident indidual unic. Cum prin aceasta varianta se sugereaza o serie de strategii, decidentul trebuie sa realizeze o sinteza si/sau o ordonare a acestora.
Modelul cantitativ consta in utilizarea unui sistem de scoruri pentru elementele mediilor intern si extern, din agregarea carora va rezulta o pereche de coordonate ce va determina pozitia firmei intr-un spatiu al posibilelor combinatii strategice - SO, SW, TO sau TW. Pozitia rezultata prin aceasta abordare a analizei inseamna o arondare neta la una dintre familiile de strategii enuntate, de unde va rezulta o sugestie generica de tip comportament agresiv sau defensiv, diversificare ori reorientare.


Acest model presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
1. listarea unei singure liste a factorilor interni principali;
2. acordarea unor ponderi acestor factori, astfel incat suma ponderilor sa fie 1;
3. acordarea unor punctaje pe o scara ce are 0" ca punct median. Punctajele cu -" semnifica faptul ca factorul intern considerat reprezinta o slabiciune a organizatiei, iar cele cu + " au semnificatia contrara;
4. calcularea unui scor total, ca suma a produselor dintre punctajele acordate si ponderile factorilor considerati. Cifra obtinuta reprezinta rezultanta coordonatelor pe axa SW, adica pe axa Ox;
5. listarea unei singure liste a factorilor externi principali;
6. acordarea unor ponderi acestor factori, astfel incat suma ponderilor sa fie 1 ;
7. acordarea unor punctaje pe o scara ce are 0" ca punct median. Punctajele cu -" semnifica faptul ca factorul respectiv este considerat o amenintare, iar cele cu + " au semnificatia contrara;
8. calcularea unui scor total intr-un mod similar celui de la punctul 4. Cifra obtinuta reprezinta coordonata pe axa OT, adica pe axa Oy;
9. pe baza cifrelor rezultate la punctele 4 si 8 se pozitioneaza organizatia, pozitia sugerand un anumit tip de strategie.
Pentru aceasta succesiune de etape, posibilitatea de permutare nu exista, plecand de la ideea ca aprecierea elementelor interne se face prin prisma celor externe, urmand ca apoi acestea sa fie considerate favorabile sau nu, in functie de mediul intern si intentiile strategice ale decidentilor.
Modelul cantitativ este recomandat in cazul unui proces decizional de grup, specific marilor organizatii. Subiectismul etalonarii se poate reduce utilizand tehnici de grup, dar trebuie avute in vedere jocurile de putere care se pot genera la nivelul grupului.
Ambele abordari par clare si relativ simple, iar elementele de baza ale modelului de analiza, ca si strategiile asociate, par a nu genera probleme. in practica, utilizarea este insa dificila prin relatitatea care apare in aprecierea apartenentei unui factor la categoriile conceptuale enuntate.
Trebuie remarcat faptul ca multe variante ale analizei SWOT se reduc in mod artificial la primele etape, ceea ce se traduce in realizarea a patru liste pentru fiecare categorie de elemente. Relevanta acestora este indoielnica, asemenea posibilitatii de utilizare cu un efect pozitiv semnificativ de alta natura decat cel pur psihologic al senzatiei de apreciere obiectiva si decizie rationala.
Daca modul de etalonare va genera controverse si semne de intrebare, varianta calitativa pare a avea rezultate mai bune in practica, in special prin prisma raportarii la consumul de timp si resurse.
Ultimele doua decenii au adus pe piata instrumentelor de diagnoza si management si descendenti mai sofisticati ai analizei SWOT, concretizati in retele de pozitionare" a firmei intr-un sistem de tip plasa de paianjen" cu patru-opt axe independente, reprezentate de indicatori agregati semnificati pentru starea firmei.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre analiza swot

Colectarea informatiei pentru management strategic
Declararea misiunii organizatiei
Analiza mediului inconjurator general
Analiza mediului inconjurator concurential
Analiza lantului valorii
Formarea strategiei si stakeholder-ii organizatiei
Analiza swot
Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizationale
Matricele de portofoliu
Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizationale
Analiza costurilor de interes strategic
Analiza obiectivelor
Benchmarkingul - analiza comparativa
Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
Analiza segmentarii strategice a afacerii
Analiza segmentarii strategice externe
Analiza resurselor interne
Strategia produsului
Managementul datoriei externe








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics