StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » management strategic » Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizationale
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Studiu de caz ii- metabras



Metaperformante pentru o doamna de fier"1
In anul 2005, un top al restei Capital atragea atentia asupra unei femei din Brasov, remarcabila prin performantele economice asociate firmelor sale : Antonia Ceposu. Numele sau, cunoscut in zona si in domeniul unui tip special de comert, este asociat grupului de firme Meras.
Pozitia sa deosebita in randul celor mai de succes femei de afaceri este data de tipul de produse de care se ocupa, produsele siderurgice. intr-un domeniu de interes ce pare prin excelenta masculin, fiind asociat indirect cu eroi mitologici greci, o reprezentanta a sexului frumos se impune in ultimul deceniu in Brasov prin perseverenta si performanta. Ea demonstreaza ca abilitatile profesionale si relationale feminine nu


trebuie percepute ca fiind asociate in mod obligatoriu unor domenii ca publicitatea, comertul cu produse cosmetice sau produse si sercii sociale, transmitandu-le astfel un mesaj incurajator tinerelor fete care sunt atrase de produse tehnice nard" si de meserii percepute ca fiind apanajul barbatilor.
Dincolo de mesajul feminist, cu tenta educationala, Antonia Ceposu si firmele sale transmit si un mesaj economic clar: performanta manageriala induce performanta economica. Cateva calcule sumare ale unor indicatori de manual arata ca Meras exceleaza la modulul performanta economica, intrunind, cum ar spune americanii, conditiile pentru a fi declarata o firma de excelenta.
Scurt istoric si prezentarea generala a grupului de firme
Firma Meras SA a fost inregistrata la 2 noiembrie 1994 ca raspuns la provocarile noului tip de economie care incepea sa se silizeze in Romania. Creatoarea firmei dorea sa-si demonstreze ca poate face ceva". Domeniul ales a fost comertul cu produse siderurgice si materiale de constructie, acestea fiindu-i familiare prin prisma profesiei de constructor.
Primele tranzactii au fost facute in noiembrie 1994, iar prima investitie - un camion de 20 de tone pentru transport - in martie 1995.In anul urmator, la 10 mai 1995, este inregistrata a doua firma a grupului, Meras-Prod SRL. in primii ani de actitate aceasta s-a ocupat de actitati de constructii, in principal pentru firma-mama, apoi din 1999 a trecut la actitati de productie asociate principalelor materiale pe care le comercializa Meras. Apoi grupului i s-a adaugat firma Linico Servcom SRL, destinata azi actitatilor de constructii.
La produsele siderurgice s-au adaugat si materiale de constructie pentru ca dezvoltarea competentelor comerciale a aratat ca Meras este un agent de distributie interesant si de incredere. De la judetul Brasov aria de operare s-a extins si in judetele limitrofe, pentru ca la momentul actual aria de acoperire sa fie extinsa la nivel national.In 1999 s-a realizat baza de productie din Brasov, ceea ce a insemnat un spatiu special amenajat si cu acces la calea ferata din apropiere. in 2003 s-a silit un punct de lucru si in judetul Covasna, iar in 2005 este inaugurat un nou punct de lucru la Sibiu.
Cu fiecare an care a trecut, experienta Meras a crescut, ceea ce i-a permis sa-si mareasca patrimoniul, numarul de salariati, portofoliul de produse si clienti, ca si aria geografica de acoperire.
Silizarea afacerilor s-a materializat si in constructia unui sediu complet nou in 1998. Alaturi de cladirile administrative, pe o suprafata de trei hectare se intind facilitati de depozitare si productie. Constructia ultimei dintre ele a inceput in 2005 si se finalizeaza in 2006.
Preocuparile firmei pentru calitate sunt recunoscute in 2004 prin certificarea conform SR EN ISO 9001 : 2000 de catre firma britanica QEC.
Pe social, recunoasterea performantelor economice ia forma unui sir de locuri fruntase in topurile judetene ale firmelor si a unor certificari de excelenta acordate de Camera de Comert si Industrie sau de organizatorii unor expozitii nationale dedicate constructiilor.
Mediul inconjurator general si concurential
Meras resimte, ca si multe alte firme care opereaza in mod transparent, toate inconvenientele unui sistem politic legal cu o fluiditate peste normal. Aceasta se traduce intr-un set numeros de schimbari rapide si incoerente, cu manifestari complexe pana la nivel local. Pentru firmele care opereaza in domeniul produselor siderurgice si de constructii este edenta o relativa asimetrie a reglementarilor: exista o zona suprareglementata, indeosebi in domeniul fiscal, in timp ce o alta zona are un deficit de reglementari, mai ales de natura concurentiala.
Produsele siderurgice au fost de-a lungul timpului, pe mondial, subiectul a numeroase dispute de natura teoretica si practica, concretizate, intre altele, in politici antidumping sau razboaie ale otelului". Nu trebuie uitat nici faptul ca Uniunea Europeana a avut la origine aranjamente economice in domeniul siderurgiei. Cu toate acestea, in Romania anului 2006 nu exista inca un set consistent si coerent de reglementari prind produsele siderurgice si practicile antidumping, iar manifestarile cele mai zibile pentru publicul larg sunt legate de modul de operare a colectarii fierului vechi. in mod paradoxal, pentru produse cu un volum fizic asa de mare exista o piata gri" infloritoare.
In Romania, afacerile din siderurgie au avut timp de zeci de ani o incarcatura politica deosebita. in epoca socialista, productia de otel pe cap de locuitor devenise o marota a lui Ceausescu. Aceasta s-a materializat in constructia unor capacitati de productie in domeniul siderurgiei, ce sunt azi considerate disproportionate prin raportare la populatia si standardele economiei romanesti. Afacerea investitiilor intr-un combinat siderurgic gigantic la Krivoi Rog (Ucraina) este inca pe rol, dupa mai multe zeci de ani.
Dupa 1990, restructurarea domeniului a fost piatra de incercare" a guvernelor de stanga si de dreapta, iar privatizarea celei mai importante firme din industria siderurgica, SIDEX Galati, s-a dovedit exemplul cel mai serios. Miza acestei privatizari a fost, in primul rand, de natura politica, pentru ca in pozitia de firma de stat introducea distorsiuni importante ale mediului general si de afaceri. in jurul imensei gauri negre" reprezentate de firma pentru resursele bugetului de stat, gratau entitati politico-economice prospere.
Privatizarea firmei din Galati a limpezit comportamentul politic asociat acestui domeniu, desi mai raman zone ce genereaza semne de intrebare si coaguleaza grupuri de interese" (sintagma la moda in 2006).
Integrarea firmei din Galati in grupul mondial Mittal a conectat in mod direct piata interna la influentele ce se fac resimtite pe mondial. Acest lucru inseamna ca modificarile cotatiilor la bursa se vor reflecta si in preturile interne din Romania. Tendinta de crestere a preturilor materiilor prime pe mondial este edenta in ultimii ani. Se spune ca exista o cerere vorace", desi exista o extindere a unor capacitati in tarile lumii a treia. Cresterea economica a Chinei, care investeste masiv in infrastructura si constructii industriale si cile, alimenteaza la nivel mondial acest comportament al cumparatorilor.
Pe intern, cererea de produse siderurgice si materiale de constructii este corelata cu cresterea economica generala, cu observatia ca exista un decalaj marcat de existenta economiei gri", apreciata ca fiind aproximativ 1/3 din cea oficiala. Desi nu se mai construiesc monstrii industriali de alta data si investitiile in infrastructura, in special in cea de transport, au fost in ultimii ani modeste, totusi exista o cerere in crestere, chiar daca aceasta este atomizata. Se construieste din ce in ce mai mult si exista semnale ca vor aparea investitii majore in infrastructura rutiera, ca si in domeniul imobiliar. Semnalele cumulate legate de cerere sunt pozitive.
Mediul concurential trebuie analizat pe doua paliere. Primul este cel general, care cumuleaza toate influentele politice si economice. Aici se fixeaza cadrul de variatie a preturilor produselor domeniului. Monitorizarea tendintelor impune supravegherea unor indici bursieri generali, dar si a unora specifici. La nivelul Romaniei exista deja de mai multi ani semnale edente ca aria nationala a devenit o prelungire a celei internationale prin achizitia producatorilor autohtoni de catre marile firme de profil, intre care se pot mentiona Mittal Steel, cu prezente la Galati, Iasi, Roman si Hunedoara, Metchel, cu prezente la Campia Turzii si Targoste, Samsung Targoste (fost Otel INOX), dar si Air Liquide, cu prezenta la Buzau (fost Ductil).
Al doilea palier se restrange ca arie la zona de resedinta a firmei de interes, adica sud-estul Transilvaniei, si la actitatea specifica asociata comertului cu produse siderurgice. in aceasta arena concurentiala se listeaza competitorii interesanti. Acestia sunt firmele Ramos, Prescom, Remat, Kronmat si altele. Concurenta este acerba, chiar daca fiecare dintre competitori are ceva specific care il diferentiaza. Unul dintre ei a ales sa se specializeze pe game inguste de produse, in timp ce un altul a ales calea contrara a unei diversificari largi. Pentru Remat, de exemplu, comertul cu fier-beton apare ca un produs de nisa a propriului portofoliu, pentru a exploata oportunitatea asociata comertului cu fier vechi, ce constituie obiectul principal de interes.
Starea de rivalitate normala pe piata nu impiedica Meras sa indrume un client, pe care nu il poate satisface la un moment dat, spre cel mai apropiat distribuitor concurent din Brasov.In aceste conditii, supravegherea reciproca strategica apare ca fiind ceva firesc, chiar daca modelul de interactiune - un echilibru - este bine definit prin natura produsului. Ruperile" de preturi in acest context concurential pot aparea ca rezultat al unei politici de dumping incercata de o firma, dar si ca rezultat al unor manevre financiare asociate unor fluxuri externe de capitaluri.
Meras face parte din asociatia patronala ARDIMET (Asociatia Romana a Distribuitorilor de Metal), prin intermediul careia promoveaza initiative legislative de natura a insanatosi climatul concurential. Se spera ca in acest mod sa se ete practicile concurentiale incorecte, iar mediul sa dena mai transparent pentru eliminarea socurilor de sorginte externa.
Furnizorii si clientiiIntelegerea afacerii Meras face necesara analiza verigilor din aval si din amonte ale grupului de firme. Chiar de la prima vedere se constata o diferenta importanta de concentrare a clientilor fata de furnizori, ceea ce induce caracteristicile de baza ale puterii de negociere ale acestora.
Furnizorii sunt reprezentati de marii producatori de materiale de interes, cu observatia ca exista deosebiri legate de tipul de materie prima de baza. Contractele cu furnizorii sunt contracte de distibutie.In cazul furnizorilor de materiale siderurgice exista o concentrare ce induce un cvasimonopol. Grupul Mittal este dominant in sector, el realizand cele mai importante livrari printr-un numar de unitati nationale specializate, care, fiecare in parte, se afla intr-o pozitie dominanta, daca nu chiar de monopol. Aceste unitati furnizoare sunt la Galati, Iasi si Hunedoara. Pozitionarea geografica, ca si natura produselor, sugereaza ca transportul reprezinta o problema de mare importanta pentru gestionarea eficienta a relatiei, atat din punctul de vedere al banilor, cat si din cel al timpului.
Mittal SIDEX, ca furnizor de la, si-a definit un numar de 18 distribuitori de la la nivel national. O treime sunt concentrati la Bucuresti si Brasov, Meras fiind unul dintre ei.
Tot de la Galati, de la firmele grupului Profiland, pron o serie de produse siderurgice cu un grad mai avansat de prelucrare. De la Ductil Buzau (azi componenta a grupului francez AirLiquide) prone o alta gama de produse utilizate in mod separat sau complementar cu produsele siderurgice din celelalte surse.
Meras poate oferi si produse de import, acestea fiind, de regula, din categoria celor cu caracteristici speciale : compozitie, tipodimensiuni etc.
Toti furnizorii mentionati se gasesc intr-o pozitie de negociere puternica, pentru cativa dintre acestia pozitia fiind rezultatul unor clasari de top pe international, in aceasta situatie, relatia cu Meras arata ca firma se bucura de increderea furnizorilor, relatiile dovedindu-se sile.
Pentru materialele de constructie din portofoliul firmei exista un numar mai mare de furnizori. Acestia se diferentiaza pentru clasele lor de produse prin calitate si o imagine de marca puternica, chiar daca oligopolurile din care fac parte prezinta situatii mai echilibrate de putere. intre aceste firme se numara:


» Lafarge Romcim pentru ciment;
» Bramac (Sibiu), Siceram (Sighisoara) si Elpreco (Craiova) pentru produse de tip caramida, tigla sau zidarie ;


» Velux pentru ferestre de mansarda ;
» Policolor si Farbe pentru vopsele.
Desi aceste firme se regasesc si printre furnizorii altor concurenti din zona, ele isi pastreaza relatia cu Meras pentru ca exista ingredientul" relational anterior: increderea.
Clientii firmei prezinta o dispersie mult mai mare, atat ca putere, cat si ca repartitie geografica, desi ar putea fi etichetati drept regionali". Aria de dispersie a acestora este dictata, in cazul multor produse din portofoliul Meras, de volumul mare ce trebuie manipulat.
O clasificare initiala a clientilor ii imparte pe acestia in doua categorii, dupa mai multe criterii:
» dupa marime - mari si mici;
» dupa forma de proprietate - de stat (firme si regii) sau privati.
Clientii reprezentati de organizatii publice (de stat) sunt castigati pe contracte a caror derulare este demarata de o licitatie publica. Partea formala a aranjamentelor este mai complicata, dar compensatia poate veni din marimea contractului.
Clientii mici sunt reprezentati de diferiti antreprenori de constructii, dar si de cei care isi construiesc in regie proprie. Cantitatile pe care le achizitioneaza fac imposibila o relatie renila directa cu producatorul. De aceea se prefera magazinul cu amanuntul" aflat doar la cativa kilometri de locul de utilizare finala.
Produsele si operatiile
Grupul de firme Meras are actitati de comercializare, productie si sercii. Meras are drept vocatie principala comertul, focalizandu-se pe produsele siderurgice si pe materialele de constructii. Produsele siderurgice se prezinta sub forma urmatoarelor mari familii:
» le (decapata, zincata, neagra, cutata, striata);
» otel-beton si profilat (lat, rotund, hexagonal, patrat);
» profile laminate (UNP, INP, cornier);


» plase (sudate, impletite de sarma) si cuie ;
» teava (patrata, rectangulara, laminata);
» sarma pentru sudare si electrozi, inclusiv echipamente pentru sudare.
Se mai pot adauga un numar de produse de acelasi tip cu caracteristici speciale. Aceste produse sunt destinate utilizarilor industriale de toate tipurile si constructiilor, intr-un numar de aplicatii care nu este ingradit decat de imaginatia utilizatorului.
Materialele de constructii comercializate uzual fac parte din cateva mari familii comune, incluzand si produse specifice instalatiilor :
» ciment, ipsos, glet, adezi si accesorii pentru zugraveli;


» grunduri si vopsele pentru vopsitorie ;
» materiale hidro si termoizolante;


» cabluri si componente electrice ;
» materiale abrazive;


» te PVC si elemente de conectare aferente;
» echipamente de protectie ;


» produse decorative.
Gama de produse are o geometrie variabila", existand o adaptare la cerintele pietei, dar si la oportunitatile oferite de diferiti furnizori interesati de competentele comerciale ale firmei, infrastructura si pozitia sa pe piata regionala.
Pentru o adaptare mai exacta la cerintele clientilor, Meras si-a dezvoltat si actitati de productie. Acestea sunt sustinute de utilaje speciale ce realizeaza o prelucrare termica sau mecanica primara a materialelor siderurgice cu care se face comert. Prelucrarea lelor si realizarea plaselor de diferite tipuri sunt actitatile forte. La acestea se adauga productia de cuie pentru constructii si pregatirea sarmei sub diferite forme. Din 2004, firma se axeaza si pe fasonarea otelului, in principal pentru constructii.
Adaptarea la cerintele pietei imbraca si o forma proactiva. Aceasta se concretizeaza in realizarea unor inventioare", dupa cum spune directorul general adjunct Adrian Ceposu, care sa asigure avantajul primei miscari, urmand ca aceasta oferta sa formeze apoi si cererea. Formele concrete ale inventioarelor" inseamna anumite tipuri de prelucrari care par nesemnificative pentru nespecialisti, dar care sunt apreciate de utilizatorii ce trebuie sa rezolve probleme neuzuale de productie.
Serciile pe care le ofera Meras reprezinta o completare a actitatilor uzuale de productie. De fapt, acestea se traduc in realizarea unor produse la comanda, in special prin prelucrarea otelului-beton. Firma are posibilitatea sa debiteze la dupa desen (ceea ce poate insemna si proiectul clientului) cu ajutorul unor utilaje performante.
Serciile complementare, ca si actitatile de productie, imbunatatesc portofoliul de produse prin diversificare, si structura costurilor prin controlul strict al operatiilor. Dat fiind faptul ca ele adauga valoare, in contextul in care costurile de transport sunt importante, integrarea de acest tip apare ca fiind o solutie avantajoasa.
Preocuparea pentru calitatea produselor si proceselor a aparut in 2000, Meras fiind printre primele firme cu astfel de abordari novatoare in domeniul sau. Azi are atestat Sistemul de Management al Calitatii ISO 9001: 2000, acordat de QEC, o reputata firma britanica care certifica silitatea proceselor si le confera astfel incredere noilor clienti.
Marketingul, aprozionarea si vanzarile
Actitatile comerciale joaca rolul principal in afacerile firmei. Gestionarea performanta a diferentelor de intrare si de iesire se repercuteaza asupra performantelor generale ale firmei, iar transmiterea unor semnale transparente legate de costuri si preturi dau credibilitate in fata partenerilor.
Produsele specifice au un volum de masa mare, iar cantitatile renile de aprozionat sunt mari. Efectele de talie in cazul acestor produse se fac resimtite si in aprozionare. Ele dicteaza utilizarea unor mijloace de transport de mare capacitate, ca si a transportului CFR. Aceste conditionari au obligat firma sa-si modeleze amplasarea spatiilor de stocare si sa-si pozitioneze facilitatile astfel incat sa poata fi folosita calea ferata.
Preturile de intrare sunt fluctuante, in functie de variatiile ce se inregistreaza pe piata. Pentru categoriile de produse uzuale, depozitele de mare capacitate pot avea rolul de element de amortizare a fluctuatiilor si de adaptare la dispersia de marime a comenzilor clientilor, dar induc costuri de stocare. Acestea sunt inferioare celor de penalizare, asociate unor rupturi de stoc in conditiile unei concurente zonale acerbe.
Managementul aprozionarii, avand in vedere si concentrarea furnizorilor, implica executii firmei la cel mai inalt nivel. Ei se comporta ca valorificatori directoriali", avand fiecare un portofoliu de clienti importanti de care sunt responsabili. Acesti valorificatori au un rol decisiv in negocierile cu furnizorii si in realizarea unor relatii sile care sa confere predictibilitate intrarilor. Nu trebuie omisa aici o componenta a culturii organizationale: directorii trebuie sa arate ca esenta afacerii este legata de comert, ei fiind primii agenti de distributie ai firmei, iar clientul e cel mai important element al afacerii. De altfel clientii sunt vazuti in postura de parteneri, ceea ce marcheaza relatia speciala de colaborare.
Vanzarile reprezinta o actitate cu o interfata larga, ceea ce obliga la folosirea unui numar mare de oameni. Agentii de vanzari au rolul de a gasi noi clienti si de a mari volumul comenzilor. Mobilitatea lor este esentiala, ca si pregatirea lor. La momentul actual, firma face eforturi pentru standardizarea procedurilor, in ideea unei imbunatatiri a performantelor indiduale, inclu



siv in sercii.
Cresterea firmei obliga la o modernizare a actitatilor comerciale, ceea ce inseamna inclusiv dezvoltarea unei actitati distincte de marketing sustinute de personal specializat, pe posturi cu atributii exclusive de marketing. La nivelul anului 2006 marketingul este focalizat pe actitatile de promovare, firma fiind antrenata intr-o operatie ampla de reproiectare a marcii firmei. Acest fapt se traduce intr-o serie noua de materiale publicitare care sunt menite sa ofere o noua imagine a firmei.
Politica de preturi a firmei prezinta o componenta principiala si o componenta tehnica. Cea principiala, care apare ca un element de diferentiere fata de concurenti, inseamna transmiterea unor mesaje clare si transparente. Suntem singurii cu oferta afisata reala", afirma directorul executiv, sugerand ca se eta tehnicile de manipulare a clientilor prin preturi cu componente mascate (cam cum se practica in sistemul bancar in cazul dobanzii vs dobanda efectiva).
Componenta tehnica a politicii de preturi reprezinta un mod de calcul. Preturile sunt calculate strans! ". Adaosul comercial este calculat cu mare grija pentru a oferi un avantaj concurential pe o piata in care produsele sunt slab diferentiate.
Din aceasta perspectiva, modelarea structurii pretului se face prin gestionarea componentelor induse de firma intre pragurile impuse de piata la poarta producatorului si la poarta comerciantului.
Publicitatea pe care o face firma pune in centrul valorilor sale, in mod urat, otelul. Noul slogan este Oameni de otel, afaceri de otel, parteneriate de otel", iar imaginea asociata este cea a unui tanar om de afaceri, cu o alura tehnica" ce sugereaza o persoana decisa. La prima vedere, aduce aminte de un cyborg metalic" indestructibil din celebrul film Terminator II" cu Arnold Schwarzenegger. Noile materiale publicitare tipografice din 2006 sunt de buna calitate, fiind realizate cu tehnici de ultima ora.
Utilizarea tehnicilor de promovare moderne prin intermediul Internetului, ce prezinta site-ul firmei ca prim element de contact, transmite elementele de pozitionare uzuale, dar are si cateva particularitati interesante, intre care o prezentare a staffului firmei.
Managementul resurselor umane
Succesul pe care 1-a avut Meras in ultimul deceniu este explicat de creatoarea firmei, Antonia Ceposu, ca fiind un rezultat al modului in care au fost utilizate resursele umane. De altfel, in numeroase declaratii din presa, ea le considera ca fiind resursele cele mai importante de care dispune.
Pana in acest moment, cand numarul salariatilor grupului se apropie faptic de 200, recrutarea si selectia au fost facute cu implicarea directa a doamnei director general. Ea se bazeaza pe intuitie in alegerea oamenilor, urmarind corectitudinea, cinstea si loialitatea. Alegerea este eficienta si rezultatele au confirmat-o. Silitatea personalului este ridicata, inregistrandu-se cote nesemnificative de fluctuatie, chiar si in cazul muncitorilor, desi conditiile sunt mai dure, fiind marcate de specificul produselor. Problemele disciplinare sunt minore. Pe de alta parte, este de remarcat faptul ca exista multe perechi sot-sotie in firma, ceea ce ofera un indiciu prind silitatea, dar si climatul de munca.
Printre principiile dupa care se conduc in recrutare, se numara si cel potrit caruia nu se iau oamenii de la concurenti, chiar daca acestia par a fi avantajosi din punctul de vedere al experientei profesionale. S-au preferat oameni care dovedesc ca sunt ghidati de valori, printre care se include respectul fata de munca, chiar daca experienta profesionala asociata domeniului este deficitara. Seriozitatea si abordarea corecta" a muncii se considera ca se formeaza mai greu decat deprinderile tehnice. Pe aceasta linie, se considera a fi abateri grave incalcarile codului de conduita fata de clienti.
Ultima perioada introduce in ecuatia managementului resurselor umane si profesionisti externi, in postura de consultanti pentru recrutare si selectia noilor angajati pentru posturi si calificari inalte.
Executii firmei considera ca motivatia pozitiva sustinuta de Teoria Y a lui Douglas McGregor este preferabila in managementul resurselor umane avute la dispozitie in 2006. De aceea li se ofera salariatilor toate conditiile materiale de baza pentru desfasurarea actitatii in bune conditii. De exemplu, echipamentul de protectie si de lucru este de cea mai buna calitate, iar moda" tichetelor de masa a fost rapid trecuta in practica.
Programul de lucru al executilor releva ca exista o dedicare semnificativa.


Finantele
Lucrurile interesante legate de Meras sunt relevate de analiza situatiei financiare . Firma arata un trend pozitiv al cifrei de afaceri, cu cresteri semnificative la indicatorii valorici corectati, ceea ce sugereaza, chiar si cu o corectie legata de cresterea preturilor in valoare absoluta, ca exista o baza solida a afacerii si orientarea generala este corecta.
Evolutia capitalurilor proprii a inregistrat rate semnificative de crestere pe perioada ultimilor sase ani, in paralel cu corectiile legate de capitalul subscris si varsat. Se remarca in cazul activelor ponderea mare a activelor circulante.
Remarcabila este corelatia dintre indicatorii contului de profit si pierderi si indicatorii asociati activului. Aceeasi relatie pozitiva apare si in cazul unei raportari a performantelor la numarul scriptic de salariati, ceea ce sugereaza intr-adevar niste metaperformante" -parafrazand denumirea firmei -, in conditiile in care exista o actitate reala de vanzari ce implica manevrarea efectiva a unor cantitati voluminoase de produse.
Datoriile firmei arata ca exista un proces de investitii continuu si consistent, ca baza a performantelor tehnice ale firmei si a pozitionarii sale concurentiale. Gradul de indatorare se afla in limitele normale pentru economia romaneasca actuala si mecanismele ei de imprumut.
Modelarea profiilitatii, pentru ca este edent ca se actioneaza intr-o maniera ce implica o proiectie a unui , arata un apetit pentru crestere si silizarea unei pozitii patrimoniale solide.
Firma-mama Meras este talonata de firma de productie a grupului Meras-Prod.
Dupa un inceput de tatonare, firma si-a silizat toti parametrii de stare financiara, intr-o maniera asemanatoare cu firma-mama. Se recunosc usor caracteristicile de familie" ale firmelor, in sensul apartenentei la un grup, chiar daca acesta nu este formalizat din cauza inconsecventelor legislatiei romanesti, ca o gestiune strategica coordonata.
Pentru ambele firme trebuie remarcate performantele relative raportate la numarul de salariati si indicatorii de tendinta care prezinta valori foate bune. Toate aceste metaperformante" arata ca exita posibilitatea cresterii in continuare a firmei si utilizarea agresiva a posibilitatii de a mobiliza capitaluri imprumutate.
Structura organizationala si managementul
Structura organizationala a grupului de firme este centrata pe firma Meras. Aceasta asigura functiile de integrare asociate marcii si managementul strategic de grup, oferind semnalele de pret, de comportament sau liniile de directie culturala.
Avand in vedere natura actitatilor si numarul salariatilor, structura functionala dezvoltata apare ca fiind ceva normal. Aceasta are o orientare comerciala puternica, prin dominanta pozitiilor cu acest specific. Varful structurii este reprezentat de Antonia Ceposu, pe pozitia de presedinte-director general. Ea gestioneaza interfata cea mai importanta a firmei si joaca un rol decizional decisiv. Cum mecanismul care asigura succesul firmei este asociat unor jocuri legate de diferentele de preturi, rolul de manager al riscului este esential, fiind asumat de doamna Ceposu.
Ea este tatonata in actitate la nivelul Meras de un director general adjunct, cu un rol important in orientarea strategica, dar si in gestionarea operativa a actitatii. Acesta are o mare capacitate de acoperire a problemelor firmei, amplificata de disponibilitatea emotionala si de program pe care o are. Este ceea ce americanii numesc in jargon un workaholic, iar ardelenii spun ca munceste de-l uita Dumnezeu". Chiar daca face parte din familie, fiind cumnatul doamnei Ceposu, domnul Adrian Ceposu combina discretia cu eficienta in focalizarea puterii spre varful piramidei, subliniind stilul de management al doamnei si sistemul de valori al organizatiei orientat spre oameni.
Firma Meras mai are cinci directori executi, dintre care trei sunt focalizati asupra aspectele comerciale: vanzari, marketing si, in completare, logistica comerciala. Acestia se afla la varsta maturitatii manageriale, desi sunt inca tineri. Experienta lor este legata de organizatii ce impuneau dedicarea ca o conditie esentiala pentru functionare si, in consecinta, sunt adaptati tipului de afacere ce necesita un lucru prelungit si flexibil.
Ceilalti doi directori executi se ocupa de partea economica, respectiv comunicare si calitate. Sunt doua femei care aduc in actitatea lor constanta, silitatea si dedicarea specific feminina. Data fiind ponderea femeilor, in managementul firmei este prezibila identificarea unor caracteristici feminine, intr-un numar superior fata de alte organizatii. Acest fapt apare ca un element de distinctitate puternica in bransa produselor siderurgice, percepute ca fiind produse masculine".
Stilul de management dominant este cel intuitiv, imprimata fiind, in primul rand, de managerul general. Implicarea doamnei Ceposu intr-o serie mare de actitati si capacitatea de a asculta fac posibil un control eficient dominat de acest stil. Contactul direct cu oameni si probleme apare ca fiind o metoda care, pe fondul intuitiv al abordarii bazice, nu da gres.
Cresterea organizatiei va schimba inexorabil si intr-un interval relativ scurt de timp o serie din caracteristicile observabile la acest moment. Caracterul antreprenorial se va dilua, fiind inlocuit de unul profesional. Este probabil ca anumite elemente care dau personalitate si savoare manageriala sa dispara sub presiunea comandamentelor economice, dar e cert ca anumite trasaturi feminine care marcheaza cultura organizationala se vor pastra.
Firma-mama este talonata de firmele de productie, care au acelasi caracter de firme de familie. Managementul lor direct este asigurat de domnul Ceposu, sotul doamnei. Structurile firmelor sunt simple, fiind centrate pe actitatile de productie pentru care au fost create.


Cultura organizationala
Desi aflate inca la varsta copilariei", firmele Meras au dobandit deja anumite elemente de personalitate. Modul de acumulare a diferitelor artefacte culturale si originile culturii organizationale se inscriu in cazurile clasice de manual care decreteaza" ca organizatia imprumuta din caracterul si caracteristicile creatorului sau. Acest concept este concretizat sub forma unor artefacte culturale, dar e observabil si la nivelul comportamentului oamenilor si al sistemului de valori asociat.
Exista in mod zibil un angajament ferm, de fier", fata de oameni si fata de un stil de a face afaceri. Acesta este imprimat de creatoarea firmei, iar trasatura de fier" apare legata nu numai de produsele siderurgice, ci si de modul de lucru, care inseamna o implicare totala vazuta ca un angajament fata de oameni. Acest angajament da coerenta sistemului de valori, dar este si un element de directionare a noilor idei. in general, in firma se considera ca, daca tot faci un lucru, atunci trebuie sa il faci bine, si, daca tot il faci bine, atunci merita sa-l faci foarte bine! ".
Specific afacerilor din distibutie, se pune un accent deosebit pe respectarea cuvantului dat, conform principiului nemtesc ein Mann, ein Wort" - un om, un cuvant". Este greu de inteles faptul ca te poti razgandi, odata ce ai facut un angajament. Abordarea este valabila nu numai in relatiile comerciale, ci si in modul in care se construiesc relatiile interumane in interiorul firmei.In schemele pragmatice de analiza a culturii organizationale se incepe de la nivelul artefactelor zibile, dinspre exteriorul spre interiorul, la propriu si la urat, al organizatiei. Intereseaza primul contact", dar si prima impresie asociata oamenilor. Pentru o firma care este axata pe comert, toate aceste elemente sunt ingrediente culturale esentiale pentru succesul economic si supraetuirea intr-un mediu concu-rential vorace.
Prima caracteristica globala culturala a firmei Meras este cea axata pe ideea deschiderii. O firma deschisa, oameni deschisi si, mai general, minte deschisa! Aceasta e asociata unei orientari clare spre client, concretizata in forme multiple, dincolo de o declaratie formala, care in multe firme este atarnata de un perete, la propriu, dar e nesesizabila la oameni.
Caracteristica globala open + customer oriented apare din primele contacte anonime pe care un observator le are cu firma. Se remarca faptul ca in Brasov sunt cateva drumuri importante care sunt marcate cu insemnele de orientare si promovare ale firmei. Cheia" intelegerii mesajului este insa culturala, mai degraba decat de marketing. Bannerele sunt etichete ale respectului fata de cel ce cauta firma. in fond, acesta poate fi un om modest aflat in postura de cautator al acului in carul cu fan", atunci cand cauta de la bordul unui camion de mare tonaj o firma intr-o zona industriala aglomerata.
Cartierul general al firmei ii transmite nou-venitului semnale culturale importante asociate ideii enuntate anterior. Se patrunde usor si se urca usor. La propriu si la urat! Secretariatul nu arata a sala de asteptare si esti rezolvat" rapid chiar daca ai treaba cu managerul general sau cu cel adjunct. Desi sloganul comercial Stapanul nostru, clientul nostru" a devenit banal si sugereaza uneori opusul ideii enuntate, totusi in sediul Meras asta iti ne in minte, spre deosebire, de exemplu, de o primarie din apropiere, unde, de fapt, esti nu numai client, ci si proprietar".
Interiorul are trasaturi feminine, in sens general si in sensul tipului de sistem de valori. in sens general, exista o preocupare feminina pentru amanunt, curatenie si claritate, manifestate chiar la un nivel impersonal, cum este cel concretizat in decoratiunile interioare. Culorile sunt asortate si designul interior e conforil, fara a fi impins intr-o directie care sa marcheze o ruptura intre forma si fond, ori sa fie strident printr-un futurism de tip kitsch. Aranjamentele florale proaspete sunt zibile, oferind o sugestie de mediu dinamic, u, ce marcheaza o ruptura fata de aspectul metalic" al actitatii de zi cu zi.In sensul sistemului de valori, tenta feminina inseamna ca exista o preocupare pentru conforil si familial, inainte de a genera un sentiment de panica legat de corelatia luxos = scump (ca pret inclus la client). Accentul este pus pe calitatea relatiilor interumane, iar omul este vazut ca fiind elementul esential al afacerii.
Sentimentele initiale sunt confirmate in discutia cu sefii executi. Tratamentul de tip deschis si direct este edent. Acest fapt este edent si in momentul in care se acceseaza site-ul firmei si se constata ca toti directorii au postate fotografii, ceea ce are, in afara implicatiilor practice asociate relatiilor comerciale, o semnificatie culturala in sensul caracteristicii globale mentionate.
Valorile care apar ca fiind de baza in firma sunt cele asociate oamenilor. Se considera ca acestia sunt resursele de baza si trebuie tratati intr-o maniera pozitiva, ce se inscrie in ideile fundamentale ale Teoriei Y.
Ideile actuale ale doamnei director general prind cultura organizationala vor accentua aceste elemente distinctive ale firmei. Exista o atmosfera pozitiva legata de oameni, fie ca este vorba despre salariati, fie despre clienti. Deschiderea fata de nou si receptionarea constructiva a sugestiilor apar ca fiind niste constante ale perioadei.
Responsabilitatea sociala
Desi nu are o componenta politica clar definita si formalizata prind responsabilitatea sociala corporativa, Meras realizeaza in practica mai multe actiuni cu rezultate concrete devansand firme cu glazura" de responsabilitate, dar rezultate nule.
Manifestarea unei atitudini responsabile fata de salariati a fost deja analizata indirect in paragraful dedicat managementului resurselor umane. Se remarca indeplinirea unor standarde inalte, in concordanta cu valorile firmei.
Vocatia sociala a firmei si implicarea sa in ata comunitatii au forme multiple, chiar daca exista o oarecare modestie si discretie. Lista de sponsorizari si acte de caritate este consistenta, chiar daca nu e zibila si transformata in instrument de marketing. Implicarea in evenimente sportive, culturale sau cu caracter umanitar a devenit o constanta.
Meras a sponsorizat Campionatul mondial de popice, care s-a desfasurat la Brasov, dar sponsorizeaza si echipa de baschet brasoveana a clubului universitar. Daca in SUA afacerile din baschet sunt mai importante si mai renile decat fotbalul cu balonul rotund, in Romania, sponsorizarea in baschet este inca o chestie de suflet". in acest caz ea apare nu ca o afacere, ci ca marca a unei atitudini a organizatiei.
Firma s-a implicat si in numeroase acte de caritate indiduale, anonime sau de grup, ceea ce a fost remarcat si de Clubul Rotary. Sprijinul acordat unor locase de cult se inscrie in aceeasi categorie a actitatilor de bine" care nu aduc castiguri decat sub forma unei satisfactii personale.
Prezent si itor strategic
Ceea ce a fost la inceput o provocare personala s-a transformat intr-o strategie care a prins contur in cativa ani si care avanseaza spre maturizare.
Strategia Meras a fost legata de ideea de crestere si a avut ca valoare de baza increderea. Alegerea domeniului de actitate a fixat firma intr-o schema in care fenomenul de economie de talie este definitoriu. Pentru a supraetui si a fi competitiv, trebuie sa se vehiculeze cantitati mari de materiale, ceea ce are un impact pozitiv asupra marjelor. De aceea, s-au facut din primul moment sacrificii si s-a mizat pe crestere. Mecanismul inexorabil al afacerii obliga la un control riguros al costurilor si la eficienta a tranzactie.
Cresterea a fost de natura interna. Acest fapt a avut avantajul unei calibrari a investitiilor, ca si a resurselor umane folosite, in stricta concordanta cu nevoile de dezvoltare.
Existenta unor concurenti puternici a obligat firma sa se diferentieze. Aceasta diferentiere, ce a aparut ca o consecinta a stilului managerial, a creat o pozitie forte a firmei si o baza de dezvoltare a unei strategii de acelasi tip pentru itorul apropiat. Diferentierea este legata de imagine, de stilul de lucru, de gama de produse, dar si de valorile de baza asociate modului in care se percepe afacerea.
Directiile strategice care vor ghida actitatea itoare a firmei sunt sintetizate intr-o declaratie ce pune urmarirea calitatii in prim-ul preocuparilor. Declaratia este transformata in document oficial de lucru. Calitatea este legata de cresterea cifrei de afaceri, a numarului de clienti acti si a satisfactiei acestora, a eficientei economice. Obiectivele de piata sunt asociate cu obiective legate de utilizarea resurselor, inclusiv a timpului.
Caracteristicile actuale ale strategiei firmei sunt consistente si dau sperante ca se vor materializa in itorul apropiat in performante care sa se inscrie in tendinta actuala.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre implementarea strategiei prin modificarea structurii organizationale

Colectarea informatiei pentru management strategic
Declararea misiunii organizatiei
Analiza mediului inconjurator general
Analiza mediului inconjurator concurential
Analiza lantului valorii
Formarea strategiei si stakeholder-ii organizatiei
Analiza swot
Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizationale
Matricele de portofoliu
Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizationale
Analiza costurilor de interes strategic
Analiza obiectivelor
Benchmarkingul - analiza comparativa
Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
Analiza segmentarii strategice a afacerii
Analiza segmentarii strategice externe
Analiza resurselor interne
Strategia produsului
Managementul datoriei externe








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics