StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » management strategic » Benchmarkingul - analiza comparativa

Benchmarkingul strategic



Benchmarkingul strategic (in Franta, eticheta utilizata este reperaj strategic") reprezinta un tip particular al tehnicii discutate. El este focalizat, in mod edent, asupra aspectelor esentiale ale organizatiei, iar acestea sunt raportate, intr-un fel sau altul, la o competitie, care, in extremis, inseamna un joc de suma nula: un competitor castiga, iar altul pierde. Miza strategiei este supraetuirea.
Elementele de at alese pentru analiza au un impact major si decisiv asupra performantelor globale ale organizatiei. Data fiind natura impactului, ele intereseaza managementul superior si, in consecinta, acesta este implicat in procesul de evaluare. Variabilele care intereseaza sunt denumite factori-cheie ai succesului". Ele sunt grupate in cinci mari categorii, recunoscute in literatura de specialitate si in practica pentru importanta lor:
- pozitia pe piata, exprimata prin segmentul detinut si evolutia sa;
- nivelul costurilor asociate diferitelor functii si actitati esentiale;
- imaginea si pozitia comerciala;


- competentele tehnice si tehnologice ;
- performantele financiare.
Acestea sunt dizate si operationalizate pentru etalonare intr-o serie de indicatori cvasistandardizati, cum ar fi, spre exemplu, cei de natura financiara, cunoscuti sub denumirea de ratii" sau rapoarte".
Elementele referentiale sunt si ele alese avandu-se in vedere o miza decisiva. Pe de o parte intereseaza organizatiile concurente, cu care exista o confruntare directa, pe de alta parte, organizatiile care exceleaza intr-o anumita actitate pentru a oferi modele care sa se transforme in arme" concurentiale.
Supravegherea concurentilor este o grija permanenta pentru orice organizatie ce opereaza in economia de piata actuala. Aceasta supraveghere prezinta o componenta zibila generata de mecanismele de piata, intre care bursa de valori joaca un rol esential. Firmele mari, organizate ca societati anonime pe actiuni, sunt supravegheate mai usor si ofera mai multe elemente de are decat asa-zisele IMM-uri sau decat organizatiile publice.
Componenta inzibila este generata de colectarea oricaror informatii, albe, gri si uneori chiar negre, despre actitatile mai putin transparente ale concurentilor. Nu este un secret faptul ca marile firme au organizate sercii de informatii si contrainformatii, ce seamana frapant cu cele militare. Rolul lor este de a face sa circule informatia, astfel incat sa se asigure un avantaj concurential, tradus apoi intr-o performanta financiara durabila.Imprumutul" unor modele performante de tip best practice de la firme din alte industrii are aceeasi miza concurentiala. Mecanismul de are dene mai complicat, pentru ca etalonarea trebuie facuta astfel incat intre doua actitati identice din punct de vedere formal, dar diferite prin continut, sa se poata face un transfer de cunostinte.
Daca firma care realizeaza benchmarkingul are o pozitie de lider, atunci va fi inclinata sa adopte modelul generic pentru a-si consolida pozitia prin inovatii inspirate din alte industrii. Daca firma este un urmaritor - challenger -, atunci isi va fixa o tinta-prag pe baza performantelor liderului si se va inspira de la firmele-etalon din alte industrii. in concluzie, benchmarkingul strategic reprezinta, intr-o forma oarecare, un mixaj al tipului concurential si al celui generic prin care se zeaza pastrarea si/sau imbunatatirea pozitiei competitionale.
Ultimul deceniu a adus in discutie, ca generatoare de best practice, o serie de entitati organizationale neuzuale ca elemente de referinta pentru marile firme. Spre exemplu, industriile bazate pe prelucrarea metalelor sunt inspirate de echipele de automobilism de Formula 1. Se doreste ca schimbarea unor echipamente industriale, cum ar fi matritele sau cochilele, sa se faca la fel de eficient cum se face schimbarea rotilor in cazul automobilelor de curse din Formula 1 (Ambrosini, Johnson si Scholes, 1998). Miza o reprezinta reducerea costurilor si, in final, imbunatatirea pozitiei concurentiale.
Benchmarkingul strategic a difuzat rapid dinspre organizatiile private spre cele publice, odata cu generarea pentru acestea din urma a unui mediu concurential prin asa-numitul nou management public. Spitalele, universitatile sau agentiile guvernamentale, toate de tip public, sunt supuse unui proces de clasificare, bazat pe atii, si adopta rapid aceasta tehnica de analiza pentru a putea supraetui.
Ca proces, benchmarkingul strategic parcurge aceleasi etape generale valabile pentru oricare forma de concretizare a acestei tehnici de analiza. Apar insa cateva deplasari de accent", semnificative datorita mizei aflate in joc.
- Responsabilitatea se deplaseaza spre varful piramidei ierarhice, managerul suprem -CEO, PDG, directorul-patron etc. - fiind implicat intr-o forma oarecare.
- Marimile etalonate, care sunt luate in considerare pentru benchmarking, sunt din categoria marimilor de stare sau de proces esentiale pentru pozitionarea concurentiala a organizatiei. Aceste marimi reprezinta un grad avansat de agregare si generalizare.
- Partea practica a procesului prezinta profunzime din punctul de vedere al resurselor informationale utilizate. Se folosesc elementele cele mai importante, se fac cercetari speciale pentru colectarea informatiilor, se realizeaza schimburi de informatii bilaterale sau, uneori, se apeleaza la compromisuri extreme, sub forma unor aliante strategice cu durata limitata. Compromisul, sintetizat de Peter Drucker in sintagma fit with a misfit (potriveala cu un nepotrit"), serveste unui schimb amplu de informatii, schimb ce rezulta din realizarea unui proiect comun. Exemplul scoala este cel al aliantei de tip joint-venture, denumita NUMMI, intre General Motors si Toyota, concurenti recunoscuti si, aparent, ireductibili.
- Difuzarea actiunii de implementare a obiectivelor asociate rezultatelor bench-markingului este ampla, fiind echivalenta cu cea a unei strategii. Altfel spus, implementarea ii va implica pe toti membrii organizatiei sau acestia vor fi afectati intr-o forma oarecare. Procesul va dura cateva zeci de saptamani si va genera baza unei mobilitati sistemice permanente si a unui angajament pentru performanta.
Ca o ultima implicatie a acestui tip de benchmarking, se impune o observatie de bun-simt: abordarea generala a acestei tehnici este realmente eficienta daca este parte a unei strategii deliberate si daca cei ce o gestioneaza au o ziune strategica si, in cele din urma, cunostinte de management strategic.



Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact