StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » management strategic » Benchmarkingul - analiza comparativa

Greseli si dificultati ale benchmarkingului

Cum aceasta tehnica de analiza a denit un fel de panaceu unirsal, au aparut si artizari legate de efectele nedorite asociate fie greselilor de abordare, fie limitarilor intrinseci ale benchmarkingului.In literatura de specialitate se face referire la un cunoscut decalog al greselilor" in benchmarking, enuntat de Evans (1999) si disponibil pe Internet. Trecerea in revista a listei, cu cateva precizari tehnice sugerate de spatiul romanesc, ar putea fi utila pentru a tempera entuziasmul utilizatorilor de metode doar de dragul etichetei.


Arme Evans atrage atentia asupra a zece erori:
1. Sa confunzi benchmarkingul cu o cercetare de piata! Benchmarkingul ar trebui sa fie focalizat asupra unor procese ce se ascund in spatele unor indicatori, nu asupra indicatorilor in sine. Predilectia pentru indicatorii exprimati in moneda straina denatureaza imaginea impactului unor elemente relevante pentru eficienta procesului.
2. Sa te gandesti ca exista un benchmark" de gasit! Cautarea unui indicator sintetic suprem pentru a releva identitatea" unui proces este iluzorie. De asemenea, este posibil ca indicatorii folositi in alte zone geografice sa nu aiba relevanta pentru zona in care se face analiza, iar translatarea sa fie inselatoare.
3. Sa uiti de produsul ce trebuie realizat si de satisfactia clientului! Benchmarkingul nu inseamna imbunatatirea unor indicatori, in special financiari, in contradictie cu cei asociati misiunii organizatiei. Un proces de reducere a costului, spre exemplu, poate insemna in final pierderea clientului, ca urmare a faptului ca nu mai este satisfacut de produs.
4. Sa generezi un proces de benchmarking prea mare si prea complex pentru a mai putea fi gestionat! Eroarea este generata de dorinta de a analiza totul" cat mai repede, din moti legate de costuri si din dorinta de a aa rezultate miraculoase". Evident ca rezultatele vor fi altele decat cele scontate.
5. Sa confunzi benchmarkingul cu o cercetare de tip bibliografic ! Demararea analizei presupune ca se cunoaste din practica subiectul" ce trebuie imbunatatit, adica, altfel spus, subiectul deja exista. Trebuie evitate confuzia care se face intre aplicarea acestei tehnici si crearea unei culegeri de sfaturi" despre un proces, pentru ca el sa fie apoi proiectat corespunzator.
6. Sa alegi gresit subiectul pentru benchmarking! Benchmarkingul ar trebui sa fie focalizat asupra unui subiect care sa fie in acord cu strategia pentru care s-a optat. Spre exemplu, optiunea pentru calitate face inutil un benchmarking clasic orientat spre costuri. De aceea, se recomanda ca alegerea subiectului sa fie aprobata de managementul superior.
7. Sa alegi un subiect dificil de masurat! Exista tematici interesante din punct de dere al subiectului, dar este dificil de operationalizat sau de realizat masuratori.
Exemplul original, oferit de Evans, este cel al comunicarii interne, unde cuantificarile sunt dificile. Exemplul aminteste de mania antrenamentelor (zise traininguri) romanesti pe aceasta tema si cateva conexe.
8. Sa fixezi o baza precara de informatii (cunostinte) interne! Demararea benchmarkingului trebuie sa se faca dupa ce s-a realizat o analiza interna amanuntita a subiectului. A face schimb de informatii intr-o forma oarecare de colaborare externa si a cauta informatii fara a aa o baza solida de cunostinte despre subiect reprezinta premisele unui esec.
9. Sa cercetezi in profunzime partenerii de benchmarking ! Pentru un benchmarking cooperativ trebuie alesi parteneri potriviti, astfel incat sa se evite pierderea timpului, in aceeasi idee, codul unui comportament elegant intre parteneri cere sa nu se puna intrebari despre lucruri disponibile in mass-media.
10. Sa nu ai un cod etic si un aranjament formal cu partenerii de benchmarking ! La momentul actual exista, atat in SUA, cat si in Europa, coduri de etica pentru utilizarea acestei tehnici. intre partenerii de benchmarking este recomandabil sa se sileasca clar si sa se formalizeze aranjamentul privitor la schimbul de informatii, incluzand tipul si scopul acestora.
Chiar si in lipsa erorilor din clasele mentionate, benchmarkingul prezinta niste limitari intrinseci, intre care cele esentiale sunt:
- utilizarea este afectata de costuri si consumuri de timp importante ;
- procesul cere, in special in partea finala, un angajament adecvat al organizatiei subiect;
- apare frecnt o reactie negativa data de sindromul ei sunt altfel" sau la noi nu se potriste" ;


- modelele trebuie actualizate permanent;
- succesul nu este in legatura directa cu tema abordata de benchmarking.
Greselile semnalate se concretizeaza in forme specifice si combinatii multiple, ceea ce indeamna la precautie in folosirea acestei tehnici si la o buna informare in legatura cu modul de aplicare.


Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact