StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Crede in EFICIENTA TA
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » management strategic » Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Obiectivarea evaluarii responsabilitatii sociale: standarde si coduri



Dezvoltarea abordarilor teoretice ale subiectului si practica actuala a organizatiilor raportate la acelasi subiect au generat un sistem de elemente de referinta care ghideaza comportamentul organizatiei in sensul recunoasterii necesitatii adoptarii principiilor responsabilitatii sociale. Sistemul se perfectioneaza cu trecerea timpului, iar numarul organizatiilor care il iau in considerare este in crestere in toate tarile cu economii de piata.
Elementele de referinta se grupeaza in ansambluri coerente de recomandari, principii sau reglementari, denumite coduri sau standarde. Diferenta dintre coduri si standarde este data de gradul de formalizare si de implicatiile pe care le au la nivelul regl


ementarilor si al angajamentelor la care sunt obligate organizatiile ce intra in sfera lor de actiune. Consecintele nerespectarii codurilor sau standardelor depind de modul in care reactioneaza societatea, incepand de la nivelul institutiilor si terminand la nivel de individ.
Clasificarea codurilor si standardelor de responsabilitate sociala a corporatiei poate fi facuta folosind o gama larga de criterii. Originalitatea clasificarilor este fireasca intr-o arie in care unanimitatea parerilor e un deziderat greu de realizat. O posibila clasificare este cea adoptata de Institutul Bancii Mondiale, conform careia exista:
1. coduri ideale: principiile lui Caux, principiile globale ale lui Sullivan, carta Keidaren, ce reprezinta niste prescriptii de comportament al organizatiilor si membrilor acestora, fara a genera insa obligatii sau a crea mecanisme de responsabilizare;
2. standardele de raportare : Initiativa de Raportare Globala (Global Reporting Initiative -GRI), Social Accounility 8000 (SA8000) sau AccountAbility 1000 - instrumente prin care organizatiile explica ce si cum fac ;
3. standarde generale, cum ar fi Principiile pentru Responsabilitatea Corporativa Globala (Principles for Global Corporate Responsibility - Benchmarks) - instrumente care genereaza cadrul de evaluare a codurilor de conduita a corporatiilor;
4. coduri agreate de guverne, cum ar fi Principiile Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) - bazele teoretice care servesc adaptarii unor elemente de legislatie nationala, fara a avea insa toate un caracter juridic obligatoriu.
Pana acum doua decenii, dezvoltarea acestor coduri sau standarde s-a facut fara sa existe o vointa politica clara pentru concentrarea eforturilor guvernelor la nivel international si, cu atat mai putin, a existat o vointa la nivelul marilor corporatii internationale. Diferitele initiative particulare au generat adeziune la nivel national si, uneori, la nivel international, dar cu referire doar la anumite aspecte asociate responsabilitatii sociale sau doar la anumite industrii.
O concertare mai consistenta s-a realizat in ceea ce priveste drepturile omului si reglementarea conditiilor de munca. Declaratia Universala a Drepturilor Omului sileste ca si organizatiile din sfera afacerilor au responsabilitatea de a promova respectarea mondiala a drepturilor omului, la fel ca orice alta organizatie sau individ din societate.
Preocuparile privind drepturile omului se refera la standardele de baza referitoare la munca, dar si la drepturile popoarelor indigene. Se asigura astfel o baza ideologica cu aplicabilitate generala pentru comportamentul fata de individ, inclusiv in procesele de munca.
Conventiile OIM silesc standarde clare cu privire la conditiile de munca si relatiile industriale. Pentru tarile care au ratificat aceste conventii, standardele silite de OIM genereaza obligatii legale. Chiar daca in unele tari semnatare aplicarea legilor ce operationalizeaza la nivel national conventiile lasa de dorit, cadrul normativ a fost astfel creat, iar OIM acorda asistenta pentru respectarea sa.
Cadrul conventiilor OIM este intarit de Declaratia OIM privind principiile fundamentale si drepturile la locul de munca" si Declaratia tripartita OIM asupra principiilor, privind intreprinderile multinationale si politica sociala". Aceste declaratii nu obliga legal semnatarii, dar ofera repere de apreciere a comportamentului organizatiilor fata de membrii lor. Daca institutiile care administreaza legile nu au reactii in mod obligatoriu bazate pe aceste declaratii, exista multe organizatii, inclusiv de reglementare, dar si indivizi ce reactioneaza prin adaptarea pozitiilor lor in functie de comportamentul partenerilor fata de standardele generale.In mod similar cu OIM actioneaza si alte organizatii internationale, in special dintre cele asociate ONU. De regula, acestea produc documente cu aplicabilitate generala din punct de vedere teritorial. Prin ele se definesc o serie de concepte care ghideaza crearea unui set de jaloane de structurare a unui domeniu particular al activitatilor umane si al relatiilor ce implica individul si organizatiile. Spre exemplu, in septembrie 2000 a fost lansat oficial UN Global Compact", un standard constituit dintr-un set de noua principii de aplicat de catre corporatii in activitatea lor si in sustinerea politicilor publice complementare temei responsabilitatii sociale.
Cu o arie teritoriala mult mai restransa, dar interesante prin viziunea generala pe care o ofera sunt codurile ideale sau aspirationale (termenul sugereaza faptul ca se discuta despre nazuinte, aspiratii, idealuri cu orizont de realizare neprecizat). Aceste coduri, cum ar fi principiile lui Caux, principiile lui Sullivan, carta Keidaren, sunt recomandari generale ce doresc sa acopere arii vaste din comportamentul corporatiilor, indiferent de zona geografica unde opereaza. Judecate prin prisma sprijinului statistic de care se bucura, aceste coduri au o sustinere punctuala" : cateva zeci de lideri sau firme, situate in general in tarile triadei SUA-Europa-Japonia. Evident ca nu exista nici un mecanism formal pentru a marca angajamentul si responsabilitatea vreunui aderent, individ sau organizatie, la aceste coduri. Totusi, ele creeaza un curent de opinie favorabil responsabilitatii sociale, iar pe acest fond apar actiuni concrete ale societatii civile, ale organizatiilor de reglementare, in special de tip privat, sau ale organizatiilor activiste internationale de tip Transparency International, Greenpeace sau Human Rights Watch. Dincolo de sanctiunile de tip legal, al caror mecanism este deosebit de complicat de pus in miscare, sanctiunile ce provin de la nivelul consumatorilor, ce formeaza o masa amorfa fara structuri formale, sunt rapide si determinante in adoptarea unor norme mai restrictive conform principiilor responsabilitatii sociale.
Problema evaluarii comportamentului marilor corporatii se complica datorita discrepantelor care apar la nivel national in abordarea responsabilitatii sociale. Multe tari din America de Sud, Africa si, in special, din Asia prezinta medii generale defavorabile abordarilor responsabilitatii sociale, existand chiar probleme legate de respectarea unor drepturi fundamentale ale omului. Marile corporatii produc in aceste tari si vand produsele in tarile occidentale, putand, din punctul de vedere strict al legislatiei locale, sa afirme ca respecta prevederile legale in toate locurile in care opereaza. Comportamentul acestor organizatii incalca, in mod evident, principiile responsabilitatii sociale corporative, asa cum sunt ele percepute in tarile occidentale de origine, si acest fapt are repercusiuni in uri multiple. Acestea pot fi:
- aparitia unor prevederi legale in tarile de origine ale multinationalelor sau in tarile in care acestea isi vand produsele, prin care sunt sanctionate comportamentele antisociale in terte tari;
- generarea unor campanii media impotriva firmelor ce opereaza in aceasta maniera;
- declansarea unor actiuni focalizate ale organizatiilor activiste;
- pozitionarea" defavorabila in diferite clasamente nationale, internationale sau speciale;
- reactii adverse ale consumatorilor sau asociatiilor acestora, ca si ale altor parteneri de afaceri: furnizori, creditori, investitori etc.
Organizatia se poate conforma standardelor pe una dintre urmatoarele pozitii ale unei scari ce marcheaza cresterea gradului de asumare a principiilor responsabilitatii sociale:<



br /> 1. obstructionarea respectarii standardelor, chiar si a legilor, si adoptarea unor pozitii de negare a responsabilitatii in cazul unor incalcari flagrante si grave a obligatiilor legale;
2. asumarea obligatiilor de natura legala, fara a adopta insa si alte standarde ale domeniului;
3. adoptarea unei pozitii sociale care implica respectarea legislatiei si asumarea unor standarde suplimentare in anumite cazuri sau arii de activitate;
4. contributia la dezvoltarea standardelor, prin depasirea nivelurilor curente si promovarea unor idei, concepte, directii noi de manifestare a responsabilitatii sociale.
In perspectiva oferita de sistemul mentionat de standarde si coduri, cu particularizarile generate de diferite contexte nationale, problema evaluarii comportamentului responsabil social implica doua arii" majore :
- evaluarea modului in care organizatia se conformeaza legilor, reglementarilor de diferite tipuri si normelor asociate desfasurarii activitatii sale ;
- masurarea sau scalarea intr-o forma oarecare a performantelor organizatiei in perspectiva responsabilitatii sociale.
Evaluarea modului in care se respecta standardele de diferitele tipuri presupune, pe de o parte, analiza formalizarii interne si a transpunerii standardelor in activitatile curente si, pe de alta parte, inventarierea incalcarii standardelor sub diferite forme si cu grade diferite de gravitate.
Formalizarea interna a unui comportament pozitiv se face prin redactarea unui set de coduri, politici, proceduri, dedicate unui anumit tip de probleme. Marile corporatii au coduri interne privind etica sau modul de comportare in afaceri, in concordanta cu sistemul propriu de valori si cu reglementarile de natura legala existente in zonele de operare. Acestea sunt acompaniate de diferite politici specifice, ce vizeaza, de regula, adoptarea sau imbunatatirea unor standarde legate de conditiile la locul de munca, protectia mediului natural sau imbunatatirea standardelor de viata ale comunitatilor cu care ia contact organizatia promotoare. Sunt promovate, in plus, diferitele programe menite sa raspunda unor necesitati sociale temporare sau sa declanseze procese de imbunatatire a calitatii vietii in comunitate. Spre exemplu, politicile privind egalitatea intre sexe sau stoparea muncii copiilor sunt bine venite in tarile cu economii emergente, la fel cum sunt programele de eradicare a unor boli precum malaria sau SIDA.
Rezultatul palpabil al operationalizarii acestor coduri si politici trebuie sa fie imbunatatirea indicatorilor asociati unor aspecte vizate de ele. Spre exemplu, codul etic trebuie sa aiba drept consecinta diminuarea numarului de cazuri de coruptie, conflicte de interese etc., iar aplicarea politicilor privind siguranta la locul de munca trebuie sa conduca la scaderea numarului de accidente.
Indicatorul sintetic al pozitionarii" unei organizatii in raport cu standardele-prag ale responsabilitatii sociale, pozitionare marcata de verdictul respecta" sau nu respecta", este numarul de cazuri in care organizatia apare ca subiect al contestatiei. Cazul poate insemna o situatie hard", in care organizatia este inculpata intr-o procedura de natura juridica si e gasita vinovata, sau o situatie soft", in care organizatia este subiectul unor controverse asociate unei dileme de natura etica, avand consecinte asupra imaginii sale.
Masurarea sau scalarea performantelor unei organizatii in perspectiva responsabilitatii sociale creeaza baza pentru realizarea unor atii si, eventual, a unor clasamente. Dat fiind ca responsabilitatea apare ca fiind o functiune" ce se poate regasi in orice organizatie, baza de atie va fi functionala, iar benchmarkingul va fi de tipul best in class.
Performantele cele mai facil de at sunt cele de natura tehnica, in special cele ce presupun realizarea unei masuratori standardizate, direct asociate unui produs sau proces. Spre exemplu, emisiile poluante pot fi masurate relativ simplu. Problema se complica daca masuratoarea presupune agregarea unor performante de productie sau includerea unor aspecte cu valente subiective. Spre exemplu, raportarea emisiilor poluante la volumul productiei sau evaluarea acestor emisii in marimi relative va genera o baza de discutie privind obiectivitatea masuratorilor. Poluarea olfactiva genereaza, spre exemplu, probleme semnificative de obiectivare a evaluarilor.
De asemenea, aceste performante cuantificabile ofera o imagine sugestiva a modului in care se aplica principiile responsabilitatii sociale, doar daca prezinta o dinamica favorabila, inscriindu-se in limitele accepile legal (presupunand ca sunt legiferate astfel de limite!).In aceasta lucrare performantele financiare nu intereseaza in mod particular, dat fiind ca subiectul este dezbatut cu lux de amanunte in lucrari de management financiar. Totusi, subiectul performantelor financiare si al modului in care se fac inregistrarile conile reprezinta nucleul dur" al oricarei auditari actuale in domeniu, fapt ce reflecta suprematia actuala a interesului actionarilor, in fata altor tipuri de interese.
Masurarea performantelor sociale si etice creeaza mari dificultati, incepand chiar cu elementele de definire. Nu exista o baza internationala acceptata pentru cuantificarea unor astfel de performante, ceea ce face ca disputele pe marginea lor sa dobandeasca rapid conotatii politice, iar relativizarea subiectului sa atinga cote absurde.
O abordare mai pragmatica o ofera anumite fonduri de investitii zise responsabile social". Ele exclud din portofoliul lor firmele care marcheaza pozitii defavorabile din punct de vedere social sau etic, fara a se putea preciza insa obiectiv care este pragul" de excludere. Spre exemplu, fondul Domini, creatorul unui index special numit Domini 400 Special Index", asemanator cu S&P500, exclude din portofoliul sau firmele ce fac afaceri in industriile bauturilor alcoolice, tutunului sau jocurilor de noroc (www.domini.org).In aceste circumstante, generate de aprecierea componentei sociale si etice a responsabilitatii sociale, realizarea unor indici generali agregati pentru o firma reprezinta o chestiune discuila si riscanta, fara ca aceasta sa insemne ca nu se pot realiza clasamente de acest tip, care sa serveasca unei orientari generale a celor interesati.
Daca acest indice prezinta problemele principiale mentionate, in schimb clasamentele reprezinta o adevarata moda cand subiectul de clasare este o tara, in ciuda faptului ca modul lor de realizare ridica semne serioase de intrebare. Romania se regaseste in majoritatea acestor clasamente, ceea ce reprezinta partea pozitiva, dat fiind ca acum doua decenii era complet invizibila in aceste statistici. Partea negativa este data de pozitia mediana sau in a doua jumatate pozitiva a clasamentelor, intre statele din Africa sau Asia, care in constiinta romanilor se afla la distanta" de tara lor. in ultimii ani au existat evolutii pozitive legate de aceste clasamente, dar pozitionarea relativa fata de tarile din Europa ramane inca nesatisfacatoare. Spre exemplu, intr-un clasament al coruptiei, Romania ocupa locul 84, aflat la jumatatea listei, mai slab decat al tarilor Uniunii Europene si similar cu cel al unor tari din Africa, unde democratia guvernarilor este totusi discuila, iar numarul aspectelor ciudate" este semnificati






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei

Colectarea informatiei pentru management strategic
Declararea misiunii organizatiei
Analiza mediului inconjurator general
Analiza mediului inconjurator concurential
Analiza lantului valorii
Formarea strategiei si stakeholder-ii organizatiei
Analiza swot
Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizationale
Matricele de portofoliu
Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizationale
Analiza costurilor de interes strategic
Analiza obiectivelor
Benchmarkingul - analiza comparativa
Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
Analiza segmentarii strategice a afacerii
Analiza segmentarii strategice externe
Analiza resurselor interne
Strategia produsului
Managementul datoriei externe








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics