StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » management strategic » Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Responsabilitatea sociala si mediul inconjurator al organizatiei



Adoptarea unui comportament responsabil social este facilitata si incurajata de un mediu inconjurator care reactioneaza clar la modificarile acestui comportament, fie recompensand eforturile poziti, fie penalizand abaterile. Mediul intern se modeleaza in functie de semnalele mediului inconjurator, iar acesta preia elementele interesante" ale mediului intern si le transforma in norme sau reglementari.
Subsistemele semnificati ale mediului inconjurator, apreciate prin prisma responsabilitatii sociale a corporatiei, sunt cel politico-legal, cel cultural si cel concurential (conform modelului lui Porter, 1980). intre ele apar interactiuni reciproce cu efect regulator asupra ansamblului care cuprinde organizatia-


subiect, dar si gurnul. Ansamblul este antrenat in directia transformarii singularitatilor poziti in generalizari, ceea ce se traduce in intarirea continua a responsabilitatii sociale.
Mediul politico-legal apare ca fiind cadrul cel mai important de sustinere externa a responsabilitatii sociale a corporatiei, dar si oglinda" cea mai reactiva a tendintelor ce se manifesta in organizational sau la nil individual. Cazurile interesante -accidente, comportamente considerate anormale, idei noi etc. - pot genera dezbateri publice sau reactii institutionale, care se constituie ca precedente. Pe acestea se construieste apoi o schema de apreciere a unor enimente sau cazuri ce prezinta similitudini cu cel initial. Pentru rezolvarea situatiilor curente, institutiile cu rol de reglementare actioneaza, de regula, in virtutea experientei si a precedentelor create.
Cazurile interesante genereaza reactii si la nilul institutiilor politice, atente sa reflecte semnalele transmise de societate. Chiar daca institutiile ce administreaza legile au, prin definitie, o autonomie semnificativa, ele nu pot fi rupte de contextul politic in care opereaza. Acest fapt inseamna ca subsistemul politic modeleaza subsistemul legal in directia aleasa sau sugerata de societate.
La un moment dat, abordarea responsabilitatii sociale a corporatiei este determinata de asa-zisul mod de administrare a legii. Acesta cuprinde toate institutiile legale si judiciare. El transcende teoria de manual, fiind definit de modul de aplicare a legilor si de performanta sau eficacitatea institutiilor. Practica arata ca o lege buna nu poate substitui eficacitatea institutionala in implementarea sa. Aceasta eficacitate genereaza incredere in institutiile sistemului si incurajeaza agentii economici sa respecte legile si aranjamentele comerciale. Legile care influenteaza direct responsabilitatea sociala a corporatiei se inscriu in urmaioarele categorii:


- legislatia contractuala;
- legislatia corporativa;


- legislatia fiscala;
- legislatia comerciala cu privire la faliment;


- obligatiile financiare ale managerilor ;
- legislatia procedurala, in special pentru spetele din categoriile anterioare.
La acestea se adauga, in functie de experienta fiecarui stat, anumite elemente suplimentare cu caracter regulator. Statele cu economie de piata dezvoltata detin un avans fata de statele cu economii emergente, in special in protejarea drepturilor de proprietate. Acest aspect se traduce in rezolvarea disputelor comerciale intr-un mod rapid, corect si predictibil, si arc un impact decisiv in dezvoltarea unor relatii economice in concordanta cu spiritul modern al statelor avansate.
Actiunea legilor si a sistemului asociat este completata de actiunea paralela a unor reglementari si institutii de reglementare. Ele adauga alte efecte la cele ale actiunii legilor, Ele devin surse externe de disciplinare si de stimulare economica pentru ca organizatiile sa actioneze in mod voluntar. Desi organizatiile de reglementare sunt percepute ca apartinand statului si fiind operationale pe teritoriul national, ele pot aa si caracter international, regional, de industrie sau de asociatie profesionala.
Organizatiile de reglementare constituie un raspuns al societatii pentru rezolvarea unei ingrijorari publice legate de aspecte ale responsabilitatii sociale a corporatiei, in conditiile in care raspunsul gurnamental nu a fost adecvat. Aceste organizatii trebuie sa fie suficient de puternice incat sa evite imixtiunea arbitrara a politicului. Puterea inseamna existenta unui suport politic si la nilul populatiei, dar si posibilitatea concentrarii unor resurse umane si financiare pentru realizarea scopurilor propuse.
De aceasta putere depinde capacitatea de a genera reglementari credibile, atat din punctul de dere al evaluarii comportamentului supus reglementarii, cat si din cel al gestionarii eficace a costurilor asociate reglementarilor. Spre exemplu, un cost prea ridicat, ce trebuie platit de o organizatie pentru a se conforma unei reglementari, face ca penalizarea sa fie o alternativa, sau un cost prea ridicat asociat aplicarii unei penalizari incurajeaza regulatorul sa creeze exceptii.
Tot un impact de natura regulatoare are si mediul concurential, prin evolutii care marcheaza modificarea unor structuri de piata, in sensul apropi



erii de modele bazate pe competitie, cum ar fi demonopolizarea unor piete si asa-zisa dereglementare a unor industrii, dar si marirea puterii consumatorilor si incurajarea noilor intrati.
Desi este observabil un proces de integrare pe orizontala in numeroase industrii, totusi concurenta devine din ce in ce mai accentuata. Reglementarile de tip bariera de intrare politica" se imputineaza in favoarea globalizarii pietelor. Industriile au denit mai dinamice, marcate de o eferscenta inovationala si tehnologica remarcabila, cu efect asupra silitatii modelelor concurentiale clasice". Per ansamblu, modificarile concurentiale obliga competitorii la adoptarea unor comportamente mai putin oportuniste sau speculati si mai mult orientate spre satisfacerea intereselor si ale altor stakeholderi, decat proprietarii sau internii".
Modificarea mediului concurential inseamna in ultimele doua decenii si incurajarea nou-intratilor. Ei pot fi intreprinzatori privati, dar si organizatii proprietate de stat supuse privatizarii si obligate sa respecte regulile unor piete fara privilegiati. Pe ambele filiere" prezentate, nou-intratii adopta un comportament responsabil social, pentru ca reprezinta o oportunitate si le confera un avantaj.
Cresterea puterii consumatorilor trebuie interpretata in sensul posibilitatii acestora de a opta pentru furnizorul cel mai avantajos, evitand costurile artificiale" ale optiunii, cum ar fi, spre exemplu, anumite taxe vamale care au rolul declarat de a proteja industria interna. in acelasi sens apare si tendinta responsabilizarii consumatorilor. Conform acestei abordari, consumatorul are dreptul sa stie in ce conditii a fost realizat produsul pe care il cumpara, fapt care obliga producatorul sa adopte principiile responsabilitatii sociale a corporatiei in relatiile cu salariatii sai. Din ce in ce mai multe firme sunt obligate sa explice consumatorilor occidentali in ce conditii sunt folositi muncitorii lor din Asia de Sud-Est si sa demonstreze ca se conformeaza standardelor de responsabilitate, pe care le aplica si in tarile Europei sau SUA. Cazul Nike, cand cumparatorii din SUA au boicotat produsele firmei pentru ca aceasta folosea munca copiilor in fabricile din Asia de Sud-Esi, este emblematic pentru reactia consumatorilor in astfel de situatii.
Cum din ce in ce mai multi consumatori sunt dispusi sa cumpere produse realizate de firme responsabile social, si comportamentul acesta le influenteaza decizia, organizatiile fac din acest subiect un element de analiza ativa, de tip benchmarking. Forma de benchmarking care se preteaza cel mai bine este best in class (a se dea modulul 3), pentru ca obiectul" de at nu este asociat unei particularitati de natura tehnica a organizatiei. in acest sens este previzibila cresterea numarului organizatiilor care intra in competitie din punctul de dere al standardelor de responsabilitate si vizeaza o clasare cat mai buna in diferite topuri specializate ale domeniului.
Gurnul este un actor" cu un rol special in formularea si implementarea cadrului bazic pentru comportamentul organizatiilor in probleme de mediu si sociale. De regula, gurnul apare ca fiind un stakeholder important chiar si in cazul unor organizatii negurnamentale sau al unor corporatii multinationale private. Desi pare ca implicarea gurnului este majora in mediul legal, totusi, cea mai importanta implicare este in domeniul macroeconomic. Gurnul este principalul responsabil de asigurarea unei silitati economice pentru o dezvoltare durabila si a unui climat favorabil afacerilor, ceea ce incurajeaza organizatiile sa adopte un comportament responsabil social. intrucat este si un agent economic important sub diferite forme, comportamentul sau va aa un impact direct asupra modelarii comportamentului celorlalti agenti economici, in special prin exemplul pe care il ofera. Daca, spre exemplu, un gurn va genera insilitate prin interntii frecnte in sistemul de reguli sau va patrona organizatiile publice cu un comportament abuziv sau corupt, atunci va primi un raspuns in acelasi spectru de valori.
Daca adopta o atitudine responsabila social de tip proactiv, atunci va deni un stakeholder implicat in adoptarea unui comportament pozitiv chiar la nilul IMM-urilor.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei

Colectarea informatiei pentru management strategic
Declararea misiunii organizatiei
Analiza mediului inconjurator general
Analiza mediului inconjurator concurential
Analiza lantului valorii
Formarea strategiei si stakeholder-ii organizatiei
Analiza swot
Implementarea strategiei prin modificarea culturii organizationale
Matricele de portofoliu
Implementarea strategiei prin modificarea structurii organizationale
Analiza costurilor de interes strategic
Analiza obiectivelor
Benchmarkingul - analiza comparativa
Auditarea responsabilitatii sociale a corporatiei
Analiza segmentarii strategice a afacerii
Analiza segmentarii strategice externe
Analiza resurselor interne
Strategia produsului
Managementul datoriei externe








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics