Metode multicriteriale de alegere a lucrarilor de c-d

Nr. crt.

Denumirea metodei

Precizari, caracteristici

Metoda               Mottley- Newton

Metoda Mottley-Newton tine seama de cinci criterii [2]:

castigul scontat ca urmare a transpunerii in practica a rezultatelor cercetarii;

costul activitatilor de C-D;

probabilitatea de succes a proiectului;

gradul de integrare a lucrarii de cercetare in strategia de dezvol 929h76j tare a firmei;

timpul necesar pentru cercetare si transpunere in productie a rezultatelor.

Pentru fiecare dintre criteriile stabilite, se acorda o nota care se corecteaza apoi in functie de ponderea importantei criteriului. Suma notelor ponderate indica direct 'importanta' lucrarii de cercetare, ceea ce permite o clasificare a lucrarilor si o alegere a acestora in functie de suma totala de care se dispune prin bugetul alocat cercetarii.

Metoda PROFILE

Metoda PROFILE (PROgramed Functional Indices for Laboratory Evaluation) considera pentru analiza o serie de criterii, fiecare din ele fiind divizate ulterior in cateva subcriterii pentru a putea obiectiviza atribuirea notei [2], astfel:

I Criteriul de utilitate (oportunitate, pertinenta etc.)

II. Fezabilitatea tehnica (probabilitatea de succes, polivalenta rezultatelor obtinute).

III. Criteriul dezvoltarii, tinand seama de evolutia sociala, economica si politica a macromediului in care evolueaza.

IV. Resurse (umane, financiare, echipamente).

V. Criteriile cercetarii, asimilarii, productiei.

VI. Criteriul comercializarii si criteriul stabilitatii pe piata tinand seama de modul dorit de implicare in piata concurentiala si conducerea afacerilor.

Modalitatea de analiza a lucrarilor de C-D prin metoda PROFILE presupune urmatoarele etape de lucru:

• pentru fiecare criteriu analizat se atribuie un punctaj: 5 (foarte bine), 4 (bine), 3 (mediu),                   2 (acceptabil), 1 (inacceptabil);
• se analizeaza fiecare lucrare de cercetare (L₁, L₂, L_n) prin prisma celor sase criterii stabilindu-se un anumit punctaj;
• se totalizeaza punctajele obtinute pentru aceeasi lucrare pe cele sase criterii;
• se ierarhizeaza lucrarile pe baza punctajului obtinut.

Lucrare de cercetare

Criteriul analizat/punctajul obtinut

Total punctaj

I

II

III

IV

V

VI

L

L

L

L_N

Metoda MARSAN-ELECTRE

Metoda MARSAN-ELECTRE reprezinta o metoda de clasament si alegere in prezenta unor puncte de vedere multiple. Metoda MARSAN-ELECTRE (MARSAN - Methode d'Analyse pour la Recherche, la Selection et le lancement d'Activites Nouvelles; ELECTRE - programul de calculator pentru prelucrarea datelor - Elimination et Choix Traduisant la Realite) utilizeaza o serie de criterii pentru a identifica proiectele de cercetare cele mai valoroase. Aceasta metoda (ca si celelalte metode si tehnici de optimizare a deciziilor in conditii de certitudine) are la baza teoria utilitatii. Metoda ELECTRE porneste de la ideea compararii solutiilor intre ele, tinand seama de toate criteriile posibile, utilizandu-se o scara de apreciere a lor.

Pentru aplicarea acestei metode trebuie parcurse urmatoarele etape:

Etapa 1 - Culegerea, prelucrarea si sistematizarea informatiilor initiale, cu urmatoarele faze:

a) formularea generala a problemei de decizie;

b) stabilirea variantelor (V_i), criteriilor (C_j), starilor naturii (N_k);

De exemplu, la asimilarea in fabricatie a unui produs, la care sunt posibile mai multe variante de proces tehnologic, se pot stabili urmatoarele criterii de apreciere: profitul, calitatea si durata ciclului de productie.

c) estimarea consecintelor.

Etapa 2 - Asocierea utilitatilor, inglobeaza urmatoarele faze:

a) asocierea utilitatilor limita (tinand seama de ierarhizarea criteriilor si de departajarea utilitatilor limita pe criteriu, in functie de un anumit pas "p");

b) calculul utilitatilor necunoscute.

Etapa 3 - Stabilirea variantei optime, implica urmatoarele faze:

a) calculul utilitatii fiecarei variante, pe baza aditivitatii multidimensionale a utilitatilor;

b) ierarhizarea utilitatilor si determinarea variantei optime.

In continuare se prezinta modalitatea de alcatuire a criteriilor si a subcriteriilor de apreciere pentru cazul lucrarilor de cercetare [2]:

I. Criteriul de dezvoltare:

- unicitatea noului produs;

- coeficientul cerere - oferta;

- gradul de dezvoltare tehnica;

- vanzari complementare;

- influente asupra numarului de locuri de munca;

- concordanta cu politica strategica a firmei.

II. Criteriul de C-D:

- utilizarea cunostintelor existente;

- concordanta cu celelalte lucrari de C-D din planul de cercetare;

- utilizarea dotarii existente din laboratoare;

- existenta si disponibilitatea personalului de cercetare necesar;

- existenta si disponibilitatea personalului pentru proiectare.

III. Criteriul de comercializare:

- relatia cu pietele existente;

- influenta asupra unor domenii conexe de piata;

- asemanarea cu oferta prezenta a pietei;

- concurenta previzibila;

- relatiile cu alte produse fabricate de clientela si de furnizori;

- posibilitatile de cumparare de catre anumiti clienti;

dimensiunile produsului;

- facilitati privind transportul produsului

- securitatea in exploatare a viitorului produs;

- usurinta intretinerii viitorului produs;

- posibilitatea de a dezvolta familii (sau aplicatii) ale produsului;

- posibilitatea organizarii unui service post-garantie;

- existenta unor variatii sezoniere in cererea sau realizarea produsului.

IV. Criteriul transpunerii industriale:

- calendarul activitatii;

- marjele acceptabile;

- valoarea adaugata in cadrul fabricatiei;

- cantitatile de materii prime necesare;

- posibilitatile de aprovizionare cu materii prime;

- posibilitatile de producere interna a componentelor.

V. Criteriul realizarii industriale:

- posibilitatea utilizarii echipamentelor de productie existente;

- utilizarea echilibrata a diferitelor sectii si servicii ale firmei;

- posibilitatea de a utiliza utilaje standardizate;

- utilizarea de materii prime uzuale;

- utilizarea de tehnologii familiare;

- existenta in firma a fortei de munca avand calificarea necesara;

- consecinte asupra organizarii sectiilor productive ale firmei;

- cheltuielile generale de productie;

- deseuri si rebuturi rezultate in procesul de fabricatie;

- valorificarea coproduselor;

VI. Criteriul de stabilitate:

- stabilitatea pietei;

- amploarea pietei;

- efectul produsului asupra vanzarii celorlalte produse ale firmei;

- existenta unei piete complementare;

- posibilitatea concurentei de a copia produsul;

- stabilitatea cererii in perioade de recesiune sau de criza.

Caracteristicile metodei ELECTRE prin care aceasta se deosebeste de celelalte metode de decizie multicriteriale in conditii de certitudine sunt:

a) Coeficientii de importanta ai criteriilor precum si elementele matricei utilitatilor sunt stabiliti fie in mod subiectiv, fie utilizand metode de analiza si decizie in grup;

b) se poate obtine o ierarhizare a unor variante decizionale in raport cu anumite criterii, dar nu se pot stabili diferente cantitative intre lucrarile de cercetare, deoarece nu introduce o unitate comuna de estimare pentru toate consecintele cantitative si calitative;

c) Metoda ELECTRE nu tine seama de independenta in ierarhizarea initiala a criteriilor in functie de interesele firmei pe piata, facand o ierarhizare pe parcurs a acestora prin decizie de grup.