StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul financiar » Informatia contabila in managementul financiar
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Normalizarea informatiei contabile



Normalizarea reprezinta cautarea si silirea normelor comune tuturor utilizatorilor, astfel incat informatiile conile sa reprezinte instrumente fiabile de comunicare in domeniile economic, financiar, juridic si fiscal. Normalizarea este extrem de importanta pentru managementul financiar. Ea se refera in principal la:


-terminologie;
- criterii de clasificare;


- moduri de evaluare;
- documente de sinteza.
Produsul fundamental al procesului de normalizare se poate defini prin "Planul conil general", constituit dintr-un ansamblu de structuri si norme, trebuind sa posede caracteristicile urmatoare:
a) - este promulgat de o autoritate de stat (Ministerul de Finante);
b) - este aplicat in mod obligatoriu tuturor agentilor economici;
c) -


se refera in mod deosebit la:


- determinarea principiilor de evaluare;
- defineste conceptele de cost si de rezultat;
- prezinta documentele de sinteza (bilant, contul de rezultat, anexe);
d) - este detaliat - in structura conturilor;
e) - prezinta o dubla vocatie: microeconomica (fiind Utilizat pentru nevoile gestiunii intreprinderii) si macroeconomica (sernd ca suport pentru conilitatea nationala).
fn cadrul normalizarii conile, o componenta esentiala o reprezinta setul de principii conile pe care se construieste esafodul ului conil general, principii cu relevanta plrlca si fundamentare teoretica.


1) Principiul conilitatii pe cheltuieli si venituri.
In sensul acestui principiu, venitul se identifica cu vanzarea unei marfi, diferentiindu-se de incasare, in masura i care aceasta ar putea interveni dupa vanzare (vanzare pe credit) sau inainte de vanzare (avans), in timp ce cheltuiala este in general considerata ca expresia unui consum exprimat i moneda care genereaza un anumit venit (deci consum relativ la un produs).
2) Principiul partidei duble, afirma ca orice miscare sau variatie inregistrata in conilitatea intreprinderii este reprezentata de un inscris, care sileste o echivalenta intre ceea ce este prezentat pe creditul (resurse) si ceea ce este prezentat pe debitul (utilizari) ale diferitelor conturi afectate de acest inscris;
3) Principiul entitatii, afirma ca determinarea unui rezultat presupune o delimitare temporala si o delimitare spatiala. Conform acestui principiu, de exemplu, cheltuielile personale ale proprietarilor unei intreprinderi suportate din banii acestora, nu apar la cheltuieli, ci la prelevari din beneficiile intreprinderii;
4) Principiul rezultatului, afirma ca in conilitate rezultatul este precis determinat ca diferenta intre anumite venituri si anumite cheltuieli, prin reglementari care sa elimine incertitudinea dimensionarii economice a acestora datorita dependentei acestei dimensiuni de: subiectul pentru care se tine conilitatea (proprietari, creditori, manageri etc), tipul de conilitate (generala, analitica, fiscala), politica conila;
5. Principiile inregistrarii rezultatului, afirma ca, "prezenta" rezultatului in conilitate este recunoscuta fie in mod progresiv, de-a lungul ciclului de productie, pe masura ce produsul avanseaza, fie in momentul realizarii produsului (in trei variante: la vanzare, la incasarea vanzarii, la expirarea termenului de garantie acordat clientului). Aceste principii asigura relevanta rezultatului prin conexiunea veniturilor cu cheltuielile.
6. Principiile inregistrarii veniturilor afirma, fie ca veniturile si rezultatul sunt ambele inregistrate in momentul vanzarii, ceea ce genereaza un cont de rezultat de felul urmator: vanzari (productia vanduta) -costuri ale vanzarilor = rezultat, fie ca veniturile sunt inregistrate in faza de productie, in timp ce rezultatul este inregistrat in faza de vanzare, contul de rezultat aratand astfel: productia stocata (la cost de productie) + productia vanduta (la pret de vanzare) - costuri totale de productie (vanduta si stocata) = rezultat. Ultima varianta ofera o mai buna exprimare a efortului productiv al perioadei, insa prezinta o evaluare eterogena a productiei (cost sau pret de vanzare) 7. Principiile alocarii cheltuielilor pe venituri, afirma, fie asocierea sistematica a eforturilor la realizarile aferente (direct, prin trecerea consumurilor pe cheltuieli in momentul c



onilizarii veniturilor, sau indirect prin chei de repartitie), fie transferul imediat (si nu sistematic) in cheltuieli a consumurilor care nu genereaza un venit anumit (de exemplu, investitii de tip necorporal). Inconvenientul in cel de al doilea caz consta in crearea de distorsiuni in rezultat si negarea oricarei valori economice a investitiilor nemateriale.
8. Principiul prudentei, care consta in a lua in considerare orice pierdere probabila si a nu tine cont de profiturile asteptate, chiar daca ele sunt foarte probabile. Aplicarea acestui principiu se impune la nivelul conilitatii generale, deoarece la nivelul conilitatii analitice trebuie sa primeze principiile gestiunii.
9. Principiul costului istoric, afirma ca preturile de achizitie inscrise pe factura de cumparare nu trebuie atinse de puseul inflationist, in conilitatea bilantiera preturile utilizate fiind cele de achizitie. Aplicarea acestui principiu face posibila totusi edentierea, in cadrul unei conilitati inflationiste, a impactului cresterii preturilor asupra activelor intreprinderii.
10. Principiul continuitatii, afirma ca evolutia activelor intreprinderii se face sub ipoteza continuitatii intreprinderii ca entitate anume, ceea ce conduce la mentinerea metodelor de evaluare si la specificizarea lor in functie de caracteristicile activului, fn conditiile acestui principiu rezuirea conturilor implica, pe de o parte edentierea continuitatii cu ajutorul indicilor posibili, iar pe de alta parte invalidarea continuitatii se va face numai in cazul probei de "slabiciune" a intreprinderii.
11. Principiul permanentei metodelor conile, afirma, ca o completare a principiului anterior, ca metodele de conilizare sau de prezentare a conturilor nu pot fi modificate de la un exercitiu la altul, pentru a permite abilitatea conturilor. Modificarea metodelor conile poate surveni in doua cazuri:
- modificarea textelor legale in scopul aplicarii unor noi principii;
- textele legale permit intreprinderii de a opta intre mai multe metode, optand pentru metoda care ofera cea mai buna imagine a realitatii intreprinderii;
12. Principiul regularitatii afirma ca principiile conile prezentate, ca si celelalte dispozitii reglementare, trebuie sa fie respectate simultan.
13. Principiul sinceritatii, care afirma necesitatea aplicarii cu buna credinta a regulilor si procedurilor, in functie de cunoasterea pe care conilitatea trebuie, in mod normal, sa o ofere asupra realitatii si de importanta operatiunilor, evenimentelor si situatiilor.
14. Principiul imaginii fidele care afirma ca, fiind un instrument de gestiune (al conducerii), conilitatea (indeosebi cea financiara) trebuie sa reflecte realitatea economica, oferind o imagine fidela a acesteia, printr-o deconectare reglementata fata de cerintele fiscalitatii.
fn acest sens, asigurarea fidelitatii imaginii, in conditiile functionarii corelate a ansamblului de principii, dene utila sub trei aspecte:
- obliga intreprinderea sa ofere in anexa informatii utile pentru intelegerea bilantului si contului de rezultat (profit si pierderi);
- permite intreprinderii sa faca o alegere rationala intre mai multe reguli aplicabile;
- reprezinta ultima solutie in cazul in care nu ar exista o anumita regula prind o problema anume.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre informatia contabila in managementul financiar

Teorii recente in finante
Elementele financiare ale unei investitii in mediu cert
Functia financiara
Mecanismele financiare ale firmei
Informatia contabila in managementul financiar
Retratarea informatiilor contabile
Agregate financiare
Tabloul fluxurilor financiare
Metoda ratelor
Metoda scorurilor
Efectele de levier
Riscul
Sfera planificarii financiare
Planificarea financiara pe termen scurt
Planificarea financiara pe termen mediu sau lung
Politica financiara
Decizii ale politicii de investitii
Decizii cu privire la structura financiara si costul capitalului
Decizii cu privire la distribuirea dividendelor
Evaluarea intreprinderii
Planificarea financiara in management
Decizia financiara








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics