Concurenta intre intreprinderi

CONCURENTA INTRE INTREPRINDERI

Intr-un sens general acceptat, concurenta inseamna rivalitate intre intreprinderi, lupta, competitie. In general, concurenta este perceputa de catre o intreprindere ca un factor ce genereaza costuri suplimentare, dificultati, riscuri, complicatii. Ea nu este agreata de catre intreprinderi; ea constituie pretul platit de acestea pentru independenta lor.

O intreprindere are de ales intre a face tot ce poate pentru eliminarea firmelor concurente de pe o piata si impiedicarea patrunderii altora si a se intelege, alia cu firmele concurente renuntand la o parte din profit si independenta pentru o situatie de "bine" colectiv. In practica se intalnesc frecvent ambele situatii intr-o varietate mare de formule

Mecanismului concurentei ii sunt asociate o serie de avantaje economice.

Principalul avantaj al situatiei de concurenta pe piata este acela ca intreprinderile eficiente, inovatoare, cu costuri de productie si distributie mai scazute, se dezvolta si castiga teren in detrimentul intreprinderilor ineficiente, sclerozate, cu costuri ridicate, ajungandu-se chiar la eliminarea acestora din urma.

Teoretic, intr-un mediu concurential corect, un produs sau serviciu mai bun si mai ieftin este preferat de consumatori, clienti. Tendential, concurenta face posibila abundenta de produse si servicii.

Concurenta se dovedeste a fi un proces de stimulare a inovarii. Ea determina aparitia continua de noi informatii, produse, tehnologii, procedee, conducand, in acelasi timp, la o economisire a factorilor de productie.

Rivalitatea este cea care determina intreprinderile nu numai sa caute noi cunostinte dar sa le si transpuna cat mai repede in practica. Inovarea devine forta motrice intr-un proces concurential.

Concurenta moderna se realizeaza in principal in domeniul calitatii si in secundar in ce priveste preturile. Reducerea preturilor de vanzare constituie cea mai simplista si neinspirata solutie in competitia cu alti ofertanti. Recurgerea la reducerea de pret atrage dupa sine o riposta imediata, de aceeasi natura din partea competitorilor.

In frecvente cazuri exista o firma lider, dominanta, si mai multe firme dominate (urmaritori). Situatia poate fi comparata cu o cursa de ciclism; in diferite etape ale cursei se desprind anumiti lideri care conduc plutonul si impun ritmul.

Ei folosesc instrumente ca: cercetarea, dezvoltarea, proiectarea produselor, calitatea, publicitatea, termenele de livrare, serviciile pentru clienti, fidelizarea clientilor, canalele de distributie, pretul etc.  Rivalitatea se manifesta intr-un proces de restructurare a sectoarelor, care comporta fuziuni, absorbtii, concentrarea sau crearea de noi filiale.

Concurenta este o lupta pentru ridicarea unor bariere in calea celor care incearca sa patrunda pe o piata de catre cei care s-au instalat deja. Exista trei tipuri de bariere in calea celor care incearca sa patrunda pe o piata.

Cea mai importanta bariera o constituie economia de scara la nivelul productiei sau distributiei. O intreprindere nou intrata trebuie sa se asigure ca poate cuceri o parte a pietei suficient de mare pentru a-i permite sa produca sau sa vanda la un pret acceptabil. La un volum prea mic al productiei sau distributiei costurile ar fi mai mari decat ale concurentei si poate chiar mai mari decat pretul de vanzare.

Al doilea tip de bariera provine din inferioritatea costurilor de productie ale intreprinderilor instalate deja pe piata comparativ cu costurile celor care incearca sa penetreze. Originea unui asemenea avantaj rezida intr-o mai buna tehnica de productie, detinerea exclusiva a unor brevete sau rezerve, dispozitia asupra unor retele de distributie sau capitaluri importante.

O a treia bariera provine din diferentierea produselor. Intreprinderile stabilite pe piata sunt deja cunoscute si au creat obiceiuri de consum pentru propriile produse.

Aceste trei tipuri de bariere se pot combina facand si mai dificil accesul pe piata. Daca accesul unor noi firme este complet blocat, firmele stabilite deja pe piata isi maximizeaza profiturile.

Concurenta ca o lupta intre firme si produse/servicii ale acestora pe o anumita piata, bine determinata, este influentata si de forte externe.

M. Porter distinge trei mari strategii de baza:

Oricare strategie, bine aplicata,  ar urma sa asigure profituri peste media sectorului, o pozitie favorabila pe piata, o buna aparare in fata concurentilor si celor care vor sa patrunda pe piata.

Prima strategie este orientata spre reducerea costurilor unitare prin cota mare de piata, economia de scara, valorificarea maxima a experientei, cresterea productivitatii muncii, profilarea pe produse de serie mare care permit tehnologii automatizate, concentrarea atentiei asupra controlului costurilor, economii la toate capitolele de cheltuieli, vanzarea la cele mai scazute preturi posibile.

Strategia diferentierii urmareste crearea unor produse sau servicii   percepute ca unice in cadrul sectorului printr-o conceptie originala, o tehnologie specifica, o imagine de marca sau un serviciu prestat clientelei.

Succesul se bazeaza pe fidelitatea fata de marca si o sensibilitate redusa a clientilor fata de nivelul pretului (pentru ca sunt multumiti de produs, accepta preturi mai ridicate), pe marje ridicate de castig urmare a unor preturi mai mari, pe calitatea superioara a produselor (se pot achizitiona materii prime de calitate, se foloseste personal calificat si tehnologie speciala, mai scumpe).

Strategia de diferentiere este incompatibila cu o cota mare de piata, fiind legata de un sentiment de exclusivitate pe care il traieste consumatorul produsului.

Concentrarea activitatii asupra unui segment special presupune din partea intreprinderii alegerea unui segment de piata si concentrarea eforturilor, in mod special, asupra acestuia.

Firma se straduieste sa ofere un produs sau serviciu foarte bun, dedicat tintei.

Relatiile intre ofertant si consumator sunt foarte stranse.

O asemenea tinta poate fi o categorie de varsta a populatiei, o categorie socioprofesionala, o piata delimitata geografic, consumatorii unui anumit produs/serviciu etc.

Segmentarea este o strategie recomandata mai ales intreprinderilor mici si mijlocii.