Identificarea si cunoasterea finantatorului

IDENTIFICAREA SI CUNOASTEREA FINANTATORULUI

Identificarea si cunoasterea finantatorului

Timpul acordat elaborarii propunerii de finantare

Elaborarea unei propuneri de finantare

Adesea exista confuzie intre proiect si propunere de finantare, de aceea trebuie sa stabilim inca de la inceput, in mod conventional, semnificatia fiecaruia dintre cele doua termene. Documentul in care este descris proiectul se numeste plan de proiect. Acesta poate deveni propunere de finantare in momentul in care i se da o anumita forma, pentru a deveni un document pe baza caruia sa se poata solicita fonduri de la un finantator.

Orice proiect trebuie sa plece de la existenta unei necesitati. Altfel spus elaborarea unui plan de proiect si a unei propuneri de finantare trebuie sa inceapa numai dupa identificarea unei probleme in domeniul de care ne ocupam.

Indiferent daca pentru derularera unui proiect urmeaza sa adresam cuiva o propunere de finantare sau nu, initiatorii proiectului trebuie sa clarifice, mai intai o serie de aspecte si anume:

Ø      Care este scopul proiectului? Dorim sa rezolvam problema respectiva sau doar sa o amelioram pana la un anumit stadiu?

Ø      Care sunt obiectivele proiectului sau dezideratele pe care le urmarim in efortul de atingere a scopului?

Ø      Cum urmeaza sa atingem aceste obiective?

Ø      Cum urmeaza sa ne dam seama ca am atins obiectivele?

Ø      Care este bugetul proiectului?

Abia dupa ce aceste aspecte sunt clarificate in cadrul organizati 454c29e ei, urmeaza identificarea finantatorului caruia ii vom trimite o propunere de finantare pentru sustinerea proiectului respectiv. Aceasta cronologie este impusa de faptul ca, asa cum se va vedea in capitolele ce urmeaza, fiecare finantator impune o serie de conditii in care acorda finantare si nu putem sti daca respectam sau nu aceste conditii inainte de a face clarificarile mentionate mai sus. In urma identificarii finantatorului caruia ne adresam, urmeaza sa elaboram propunerea de finantare in functie de metodologia impusa de acesta.

Identificarea si cunoasterea finantatorului

Odata cunoscute elementele esentiale ale planului de proiect, suntem in masura sa ne dam seama care ar fi finantatorul in masura sa sustina financiar proiectul respectiv.

Operatia de cercetare a pietei trebuie sa aiba ca rezultate:

      Identificarea a cat mai multe surse posibile de finantare pentru proiectul in cauza

      Strangerea a cat mai multe informatii legate de finantatorii respectivi

Informatiile de care avem nevoie, in legatura cu fiecare finantator, pentru a ne putea da seama daca este unul « potrivit » pentru noi, sunt urmatoarele :

Ø      Care sunt domeniile de activitate pentru care acorda sprijin financiar ?

Ø      Ce fel de organizatii pot beneficia de finantare din partea sa (se incadreaza organizatia noastra in aceasta categorie) ?

Ø      Care sunt plafoanele, minime si maxime, in ceea ce priveste sumele pe care le acorda ?

Ø      Pe ce perioada se poate intinde finantarea ?

Ø      Daca are anumite termene pana la care trebuie depuse propunerile de finantare si daca da, care sunt acestea ?

Ø      Cat dureaza din momentul depunerii propunerii de finantare pana in cel al luarii deciziei cu privire la aprobarea sau la respingerea ei ?

Ø      Care sunt categoriile de cheltuieli pe care le finanteaza si care sunt cele pe care nu le finanteaza ?

Ø      Daca exista formulare pentru redactarea propunerii de finantare sau daca modul cum se face aceasta este la latitudinea noastra ?

Clarificarea acestor aspecte ne ajuta sa ne dam seama care sunt finatatorii catre care trebuie sa ne indreptam atentia in demersul nostru de a obtine fonduri pentru proiect..

Odata identificat apelul pentru propuneri, corespunzator ideii de proiect, odata stabilit rolul organizatiei noastre de coordonator de proiect si odata desemnat managerul de proiect, este foarte important sa se citeasca cu atentie si in profunzime si sa se respecte complet ghidul solicitantului pus la dispozitie de institutia donatoare. Acest ghid cuprinde, de regula, informatii despre program, criteriile de eligibilitate, cererea de finantare, conditii si proceduri de completare a acesteia, criterii de selectare a proiectelor, conditii pentru faza de punere in aplicare a proiectului, contractul standard, alte informatii utile, precum si diverse formate (de exemplu, formatul pentru buget).

Este deosebit de importanta, chiar hotaratoare, comunicarea cu institutia donatoare nu  numai in timpul elaborarii propunerii de proiect, dar si in etapa de derulare.

SURSE DE FINANTARE

Finantarile pot fi:

Rambursabile - credite si imprumuturi prin banci

- Nerambursabile - oferite de Uniunea Europeana (programe), alte organisme internationale, guvernele statelor membre UE, investitori - companii multinationale, fundatii. Fondurile nerambursabile (granturi) sunt bani care se obtin fara obligatia de a-i restitui institutiei finantatoare.

Finantarile nerambursabile din Uniunea Europeana necesita un efort financiar si din partea solicitantului, numita cofinantare.

Cofinantarea difera de la un program la altul (de exemplu la Programul SAPARD - 50% contributie privata, iar 50% contributie publica din care 75% UE si 25% cofinantare nationala ; la Programul PHARE 30%), poate fi si in natura pentru societatile mici sau parteneri ONG-uri.

Timpul acordat elaborarii propunerii de finantare

Daca organizatia doreste sa actioneze in calitate de coordonator de proiect este bine sa se calculeze de la inceput, cat mai corect posibil, cat timp ii va fi necesar managerului de proiect pentru a elabora propunerea de proiect. In unele cazuri, elaborarea propunerii dureaza chiar si cateva saptamani. In cazul in care propunerea implica mai multi parteneri, lucrurile iau amploare (chiar si in ceea ce priveste timpul).

In faza de elaborare a propunerii partenerii se vor intalni (fizic sau virtual) pentru a discuta propunerea si pentru a-si asuma sarcini precise, pe toata durata de derulare a proiectului. Este foarte important ca in aceasta etapa, partenerii sa comunice foarte des astfel incat fiecare sa stie foarte bine ce are de facut si in ce limite bugetare.

Ideea proiectului, obiectivele, planul de activitati, bugetul planificat sunt numai cateva elemente ce trebuie discutate cu toti partenerii in faza de elaborare a propunerii. Numai dupa ce partile implicate au fost de acord, putem trece la definitivarea propunerii si prezentarea acesteia intr-o forma care sa respecte solicitarile institutiei donatoare.

Pentru culegerea informatiilor necesare de la organizatiile partenere (de exemplu: costurile locale pentru inchirierea salilor unde se vor desfasura diverse evenimente) si pentru prelucrarea lor, este bine sa va rezervati un numar suficient de zile.

De aceea, sa nu uitati, ca timpul necesar elaborarii preopunerii de proiect este in functie de:

Ø      elaborarea planului de activitati;

Ø      elaborarea bugetului de proiect;

Ø      pregatirea anexelor cerute (statutul organizatiei coordonatorului de proiect si al celorlalti parteneri, declaratia coordonatorului si declaratiile de parteneriat, ultimele bilanturi/declaratii de solvabilitate, CV-ul managerului de proiect si al altor persoane ce detin functii cheie in realizarea proiectului, etc.);

Ø      culegerea tuturor semnaturilor solicitate, de la persoanele responsabile din propria organizatie si din organizatiile partenere  (in cazul in care organizatia este mare si cu arborescenta ierarhica stufoasa, timpul necesar obtinerii unei semnaturi poate fi indelungat si, astfel, poate crea probleme);

Ø      redactarea si tehnoredactarea propunerii;

Ø      multiplicarea acesteia in numarul de copii specificat de institutia donatoare;

Ø      trimiterea/depunerea propunerii de proiect.

Elaborarea unei propuneri de finantare

Pentru a obtine o evaluare pozitiva a propunerii de proiect, este important sa aratati institutiei donatoare ca va sunt foarte clare obiectivele ce trebuie atinse, sa descrieti aceste obiective, precum si rezultatele asteptate in termeni calitativi si cantitativi. Totusi inainte de a prezenta o lista clara a rezultatelor este necesar sa se prezinte premisele de la care s-a pornit si o justificare detaliata a proiectului.

In propunerea de proiect trebuie bine fundamentate activitatile ce se vor desfasura, rolul si responsabilitatile partenerilor precum si alte elemente pe care le vom prezenta in cele ce urmeaza.

Premisele proiectului

Este important sa se descrie cum organizatia - coordonator de proiect si celelalte organizatii partenere s-au cunoscut si cum a aparut ideea de a face un proiect comun.

Unii parteneri pot descrie cum au ajuns la o anumita experienta pe care doresc sa o transfere celorlalti parteneri din proiect dar si altor grupuri tinta.

Justificarea proiectului

Cand o institutie donatoare (de exemplu Comisia Europeana) a decis sa ofere o finantare pentru proiecte ce corespund anumitor criterii, este evident ca aceste criterii vor juca un rol important in timpul evaluarii propunerilor de proiect.

De aceea trebuie incluse in propunere informatii nu numai suficiente dar si detaliate pentru a justifica proiectul:

Ø      Descrieti nevoile pe care proiectul la va acoperi si cum sunt ele legate de obiectivele si prioritatile programului de finantare; trebuie sa identificati si constrangerile;

Ø      Descrieti grupurile tinta si estimati numarul beneficiarilor;

Ø      Descrieti cum va rezolva proiectul aceste nevoi pentru grupurile tinta stabilite;

Ø      Motivati de ce proiectul si activitatile ce se vor desfasura sunt importante pentru grupurile tinta.

Pentru justificarea proiectului se pot face referiri la rezultatele unor analize, studii, prin care s-au determinat nevoile si constrangerile ce au condus la propunerea de proiect.

Definirea obiectivelor proiectului

Ceea ce ne propunem prin proiect trebuie sa conduca la atingerea obiectivului programului de finantare, de la specific la general.

Nu trebuie sa ne propunem multe obiective pe care s-ar putea sa nu le indeplinim.

Trebuie sa evidentiati in descrierea obiectivului general al proiectului dumneavoastra obiectivele specifice sau prioritatile programului de finantare. Evaluatorului ii va fi mai usor sa urmareasca atingerea celor din urma.

Rezultate

Impact

Institutia donatoare trebuie convinsa ca grupurile tinta ale proiectului vor fi influentate prin proiect in mod pozitiv, ca situatia acestora se va imbunatati in urma punerii in practica a proiectului. Estimarea valorica a impactului este importanta in evaluarea proiectului.

Orice impact pozitiv declarat trebuie explicat si argumentat in contextul proiectului.

Trebuie, de asemenea, sa avem mare grija, chiar si in cadrul proiectelor care nu au ca tema principala mediul, prin activitatile ce le vom desfasura sau echipamentele pe care le vom achizitiona sa nu aducem prejudicii mediului inconjurator. Proiectele care nu tin seama de mediu nu vor fi sub nici o forma evaluate pozitiv.

Rezultate concrete

Trebuie sa dam raspuns in termeni cuantificabili la urmatoarele intrebari:

Ø      Ce dorim sa producem concret in cadrul proiectului in urma desfasurarii unor actiuni?

Ø      Ce rezultate (altele decat cele realizate in urma unui proces de productie) preconizam ca vom avea la sfarsitul perioadei de derulare a proiectului?

Ø      Ce rezultate economice si sociale obtinem?

Efectul de multiplicare

Rezultatele proiectului trebuie sa ajunga la cat mai multi beneficiari posibili (ex.: rezultatele unui proiect pilot pot fi multiplicate prin aparitia altor proiecte de acelasi fel).

Cand se prevede, de exemplu, instruirea personalului unor organizatii de sprijin a mediului de afaceri este util sa se precizeze cum personalul instruit va deveni la randul sau formator pentru a transfera experienta sa altor persoane din cadrul unor firme sau din cadrul altor organizatii.

In cazul in care se realizeaza niste produse informationale specializate, este util sa se explice cum se va organiza diseminarea acestora catre cei interesati, astfel incat un numar cat mai mare de beneficiari sa poata avea acces la ele.

Multiplicarea se poate realiza de catre grupurile de lucru din proiect, se pot incheia parteneriate, prin prezentarea rezultatelor proiectului prin: pagini web, filme documentare, workshopuri internationale, evenimente regionale. Diseminarea rezultatelor proiectului se poate realiza prin: conferinte de presa, mass media, publicitate.

Asigurarea continuitatii proiectului (sustenabilitatea)

O institutie donatoare va fi intotdeauna interesata sa verifice cum se va continua proiectul si dupa incheierea lui, atunci cand finantarea de la

institutia donatoare va inceta. De aceea este intotdeauna bine sa aratam:

Ø      ca organizatiile partenere au mijloacele financiare si disponibilitatea de a continua proiectul si de a investi in dezvoltarea sa ulterioara;

Ø      ca, de exemplu, un nou serviciu rezultat in urma derularii proiectului se va autosustine dupa incetarea perioadei de finantare prin perceperea unor tarife de la clienti. Trebuie aratat ca partenerii au facut calcule economice si de piata realiste pentru ca acel serviciu sa vina in sprijinul continuitatii proiectului etc.

Activitati

Pornind de la scopul si rezultatele pe care ni le-am propus sa le realizam in cadrul unui proiect trebuie sa determinam activitatile si componentele acestora (subactivitati) care conduc la obtinerea rezultatelor. Totalitatea activitatilor reprezinta PLANUL DE ACTIUNE AL PROIECTULUI.

Este important sa fiti creativi in descrierea activitatilor pentru care se cere finantarea. Uneori, o descriere potrivita, permite ca anumite activitati care la prima vedere sunt neeligibile sa fie finantate.

Activitatile trebuie sa aiba o ordine logica si sa existe o interdependenta intre ele. Pentru fiecare activitate si subactivitate trebuie sa stabilim necesarul de resurse, locul desfasurarii, durata si responsabilitatile partenerilor. Fiecare activitate trebuie descrisa in detaliu pentru ca institutia donatoare sa inteleaga exact ce avem de gand sa facem.

Timpul total alocat activitatilor trebuie sa se suprapuna pe durata proiectului, element indicat de asemenea in apelul pentru propuneri sau in ghidul solicitantului.

Rolul si responsabilitatile partenerilor

In orice propunere de proiect trebuie sa aratam cine si ce sarcini are fiecare, astfel incat sa se ajunga la atingerea obiectivelor si la realizarea corespunzatoare  a proiectului.

Aceasta descriere a responsabilitatilor ar trebui sa clarifice ce activitati trebuie sa fie facute de fiecare partener implicat si ce rapoarte trebuie facute de catre fiecare in parte.

O prezentare adecvata a rolului si o distributie echitabila a activitatilor, a responsabilitatilor intre parteneri, dar si in conformitate cu experienta acestora, ar trebui sa conduca la evitarea oricaror neintelegeri in timpul derularii proiectului.

Elaborarea bugetului

In ghidul pus la dispozitie de finantator se specifica tipul de cheltuieli si venituri eligibile, precum si ce trebuie avut in vedere pentru elaborarea capitolelor de cheltuieli si a capitolelor de venituri ce rezulta din activitatile proiectului.

In apelul pentru propuneri se specifica daca este permisa contributia in natura a beneficiarului si daca aceasta este luata in considerare cand se calculeaza finantarea nerambursabila.

Contributia in natura se refera la :

pamant, proprietati imobiliare in intregul acestora sau doar in parte;

mijloace fixe;

materii prime;

munca voluntara din partea unei persoane particulare sau organism corporatist.

Ceea ce trebuie sa nu uitam este ca o finantare nerambursabila reprezinta o plata directa a unei activitati sau proiect care nu are natura comerciala.

O finantare din fonduri nerambursabile asigurata de Comisia Europeana si, in general, de la orice institutie donatoare necesita un efort financiar sau in natura (acolo unde este cazul) si din partea solicitantului. Cu alte cuvinte, institutia donatoare cofinanteaza proiectul.

In apelul pentru propuneri se specifica intotdeauna bugetul total al programului, iar in cele mai multe cazuri suma minima si maxima ce va fi finantata de Comisia Europeana per proiect, precum si procentul de cofinantare.

In cele mai multe cazuri, institutia donatoare va prezenta o schema (un formular) pentru prezentarera bugetului. Dar, fie ca este vorba de o finatare de Comisie sau de alta institutie donatoare, lista activitatilor minutios descrisa in propunere va fi ghidul nostru in elaborarea bugetului.

O astfel de schema poate cuprinde urmatoarele elemente:

Ø      Costuri de pregatire a proiectului

Ø      Costuri de personal (resurse umane)

Ø      Ivestitii/echipamente

Ø      Costuri operationale

Ø      Costuri generale

Ø      Costuri de calatorii si diurna

Ø      Cheltuieli pentru publicatii si documentatie

Ø      Cheltuieli pentru seminarii si conferinte

Ø      Costuri externe (consultanti, studii etc).

Este foarte important sa consultati ghidul pus la dispozitie de institutia donatoare cu privire la categoriile de cost. Ghidul solicitantului difera de la un program la altul, de aceea trebuie respectate intocmai indicatiile pentru alcatuirea bugetului, pentru ca numai acele categorii de costuri prevazute in ghid, cu descrierile corespunzatoare vor fi eligibile.

Descrieri posibile de categorii de costuri intr-un asemenea ghid:

Costuri referitoare la pregatirea proiectului

Este cazul costurilor legate de realizarea propunerilor de proiect (de ex: timpul pentru elaborarea propunerii de proiect, costuri de calatorie pentru intalnirea cu partenerii straini etc), care se fac inainte de trimiterea propunerii. Aceste costuri pot fi eligibile sau nu.

Se poate ca ghidul institutiei donatoare sa mentioneze clar ca numai costurile facute si facturile care sunt datate dupa inceperea oficiala a proiectului (de obicei, data cand acordul de finantare a fost semnat de parti) vor fi costuri eligibile. Este posibil ca si costurile de pregatire sa fie eligibile, dar vor fi considerate contributia promotorului de proiect. Este posibil ca parte din aceste costuri de pregatire sa fie eligile si considerate finantare nerambursabila din partea institutiei donatoare.

Costurile de personal

Costurile de personal se refera la salariile si toate taxele platite pentru membrii personalului pe statul de plata al organizatiei coordonatoare si al partenerilor de proiect.

Aceste costuri pot include salariile brute la care se adauga toate taxele legale si contributiile la buget pe care organizatia le plateste pentru angajatul sau. Este important sa mentionam cu exactitate cifrele din inregistrarile contabile intrucat, in multe cazuri, institutia donatoare poate cere prezentarea dovezilor pentru plata salariilor si a contributiilor la asigurarile sociale.

Managerul de proiect calculeaza costurile reale de personal aferente proiectului prin multiplicarea unitatii de cost (de exemplu: costuri de personal /ora sau zi) pentru fiecare membru al echipei cu numarul de ore sau zile ce le va lucra in cadrul proiectului.

Este util sa mentionam in propunere ce tip de specialisti sau functii sunt necesare pentru a se realiza proiectul si sa calculam sumele alocate. Daca au fost deja alese persoanele este bine sa se scrie numele lor (uneori este obligatoriu), inclusiv, sa se prezinte CV-urile lor.

Costurile de personal pentru echipa ce nu este platita direct de organizatia-coordonator de proiect si de organizatiile partenere ar putea sa fie eligibile in cadrul acestui capitol de costuri. Acest lucru inseamna ca toate facturile platite unei firme de resurse umane, care are drept angajati persoane ce muncesc temporar pentru organizatia coordonatorului de proiect sau a partenerilor, pot fi incluse la capitolul costuri externe. 

Costurile de personal nu trebuie sa le depaseasca pe cele general acceptate de piata in cauza si nici pe cele practicate de organizatia - coordonator sau partener de proiect.

Investitii/echipamente

Multe programe permit coordonatorului de proiect si organizatiilor partenere sa cumpere echipamentele pe care le considera necesare pentru proiect (ex : calculatoare, mobila de birou, fotocopiator etc.).

Unele programe permit sa se includa si cheltuieli pentru renovarea unui spatiu corespunzator nevoilor proiectului.

Achizitionarea de cladiri si terenuri este, de obicei, neeligibila.

Alte categorii de cheltuieli (de ex : achizitionarea de patente, licente) pot fi de regula eligibile. Ele trebuie indicate chiar din propunerea de proiect sau aprobate ulterior de institutia donatoare in timpul derularii proiectului.

In elaborarea bugetului si, mai tarziu, in cadrul punerii in aplicare a proiectului si in faza de raportare, trebuie sa se tina seama de faptul ca echipamentele trebuie sa aiba, de exemplu, certificate de origine din statele membre UE sau tarile candidate.

Costuri operationale

Aceste costuri sunt legate de consumabilele/materiile prime, etc., absolut necesare in executarea proiectului (de exemplu: hartie pentru multiplicare, telefoane, internet, costuri postale, carti de vizita, tiparirea de coli cu antet).

Costuri administrative

Costurile administrative includ:

cheltuieli generale pentru spatiile folosite, fie pentru coordonare si administrare, fie pentru derularea celorlate activitati adiacente proiectului (de exemplu: chirie, incalzire, iluminat, intretinere si curatenie);

costuri facute de organizatie in mod obisnuit si care nu pot fi identificate distinct ca fiind legate de proiect (de exemplu: telefon si fax, costuri postale, asigurari etc).

Aceste costuri pot fi justificate facand uz de sistemul de contabilitate in vigoare, prin inregistrarile contabile tinute de organizatiile coordonatorului de proiect si partenere.

Costuri de diurna si calatorie

Costurile de calatorie care sunt direct legate de anumite activitati si sunt descrise in propunerea de proiect pot fi eligibile.

Este foarte importanta respectarea intocmai a ghidului institutiei donatoare .

Beneficiarul este de obicei obligat sa cumpere biletul de calatorie cu avionul la clasa economic. In cazul deplasarilor in strainatate se mentioneaza in ghid alocatia maxima zilnica - diurna (cazare la hotel, mese, transport in localitate, etc.).

Cheltuieli pentru publicatii si documentatii

Multe programe permit cheltuieli lgate de publicarea de brosuri, manuale, CD - ROM - uri specializate, achizitionarea de documentatie de specialitate, inclusiv cheltuieli de traducere.

Cheltuieli pentru organizarea de seminarii si conferinte

Astfel de costuri se refera la inchirierea de sali de seminar, costuri de traducere si protocol legate de seminarii si coferinte, etc.

Costurile externe se refera la toate cheltuielile care reflecta plata consultantilor ce lucreaza in cadrul proiectului si nu fac parte din angajatii organizatiilor coordonator sau partener de proiect. Managerii de proiect pot comanda studii si consulta experti. Pentru plata expertilor, costurile unitare (persoana/zi) trebuie sa fie justificate daca depasesc anumite scari valorice care sunt mentionate in ghidul solicitantului. In majoritatea proiectelor finantate de institutiile donatoare, managerul de proiect si alti parteneri de proiect pot include in bugetul provizionat si in rapoartele financiare numai TVA-ul care nu poate fi refinantat sau compensat de autoritatile financiare nationale (TVA-ul nerecuperabil).           

Pregatirea anexelor

De obicei institutia donatoare va cere de la solicitantii unei finantari sa includa anumite documente ca anexe la propunerea de proiect.

Astfel de anexe pot fi:

Ø      Matricea cadrul logic (schema proiectului);

Ø      Exprimarea interesului din partea organizatiilor partenere;

Ø      Statutul organizatiei care si-a asumat rolul de coordonator de proiect;

Ø      In cazul firmelor, copie dupa certificatul de inregistrare de la Registrul Comertului;

Ø      CV-urile managerului de proiect, expertilor, consultantilor;

Ø      Copii dupa bilanturile contabile sau alte documente financiare pe ultimii 3 ani, din care sa rezulte ca organizatiile partenere sunt solvabile etc.

Solicitantii si partenerii pot atasa orice anexa pe care o considera necesara pentru a demonstra cele afirmate in proiect (planuri topografice, hartii, conventii, fotografii, lucrari de specialitate, etc.).

Una dintre anexele cu foarte mare importanta este matricea cadru logic. Ea reprezinta o metoda de prezentare a continutului unui proiect intr-un mod in care este posibila stabilirea logica si sistematica a obiectivelor proiectului. Continutul matricei carul logic si al cererii de finantare sunt strans legate, de aceea va recomandam ca, atunci cand pregatiti o cerere de finantare sa verificati corelatiile intre aceste documente.

Matricea cadru logic se elaboreaza in faza de pregatire a proiectului (chiar inaintea conceperii lui), dar este utilizata si joaca un rol important si in toate celelalte faze ale proiectului (inclusiv in implementare si evaluare). In faza de pregatire, matricea va fi mai concisa. In timpul implementarii ea va fi dezvoltata treptat iar elementele sale vor fi mai detaliate (de exemplu: activitati, indicatori).

Matricea cadru logic constituie si punctul de plecare in dezvoltarea altor instrumente ca:

v     Bugetul detaliat;

v     Alocarea responsabilitatilor;

v     Planul de implementare;

v     Planul de monitorizare.

Alaturat va anexam un model de matrice cadru logic continand principalele elemente ale unui proiect si relatiile dintre ele.

Trimiterea/depunerea propunerii de proiect

Inainte de a trimite o propunere de proiect:

Ø      Verificati cu atentie la ce adresa trebuie trimisa propunerea;

Ø      Verificati numarul de copii (pe suport de hartie, electronic, legate sau nu) care trebuiesc trimise;

Ø      Verificati daca este necesar sa se mentionaze pe plic/colet original sau copie;

Ø      Verificati daca trebuie respectat un sistem special, cum ar fi plic dublu;

Ø      Si, nu in ultimul rand, verificati daca solicitarea de finantare este completa si are toate documentele cerute ca anexe.