 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» managementul tehnologic
» Sisteme flexibile de fabricatie. sisteme flexibile de montaj
|
|
Sistemele flexibile de fabricatie de montaj |
|
| Istoric. Definitii. Exemple Sistemele de fabricatie de montaj de tipul om-robot-computer au aparut recent, in urma cu circa doua decenii. Ele constituie forma cea mai evoluata de sisteme de montaj si se afla actualmente intr-un proces de evolutie accelerata. Acesta este determinata de interesul deosebit pe care il manifesta intreprinderile pentru automatizarea flexibila a operatiilor de montaj. Sistemele automatizate rigide de montaj, sisteme clasice de tipul om - masina automata, care utilizau automatizarea de tip mecanic, au clacat in momentul in care, sub influenta modificarii cerintelor pietei, ale consumatorilor, tipul de serie mare sau de masa al productiei a cam disparut. Piata s-a fr Sistemele automatizate specializate nu pot sa se adapteze aceastei situatii. Flexibilitatea lor este extrem de redusa, atat din punctul de dere al flexibilitatii de adaptare, cat si din punctul de dere al flexibilitatii de utilizare. Solutia, eficienta din punct de dere economic, o reprezinta Sistemele Flexibile de Fabricatie de Montaj (SFM), (Flexible Assembly Systems - FAS). Ele reprezinta aplicarea conceptului de sistem flexibil de fabricatie in procesele de montaj automatizate. Definitia si istoricul SFM Un SFM este definit ca fiind un ansamblu de statii de lucru robotizate, care sunt interconectate prin intermediul unor echipamente automate de manipulare a materialelor, componentelor si a sculelor, a caror functionare este coordonata prin intermediul unui computer, in derea fabricarii unei familii de produse dirse. SFM raspunde pe deplin esentei conceptului de "fabricatie integrata de computer" (CIM). Primul SFM a fost experimentat in 1973, de compania japoneza Kawasaki, pentru montajul unor motoare mici de motocicleta. Al doilea SFM a fost implementat in 1975, tot experimental, de compania Olitti, pentru montarea subansamblelorde masini de scris. in 1977, compania Unimate, producatoare de ecnipamente robotice, a anuntat ca un SFM denumit" Unimate-Ford U-6000" se afla in faza de executie a prototipului (Chacko, 1986). Datorita interesului crescand pentru sisteme flexibile de fabricatie de montaj si ca rezultat al progreselor inregistrate in definirea si proiectarea SFM, ca urmare a programelor de cercetare in domeniu, care se derulau in SUA si Japonia, Programul ICAM (Integrated Computer Aided Manufacturing)in SUA si programul japonez "Sistem flexibil de fabricatie utilizand laser" (U.N.E.C.E., 1986), la inceputul anilor '80 au fost realizate SFM-uri care au demonstrat, prin rezultatele obtinute, ca sunt viabile. Ca atare, in deceniul noua, interesul pentru introducerea SFM in procesul de fabricatie de montaj, paralel cu intensificarea cercetarilor in domeniu, a determinat cresterea numarului de companii industriale care au adoptat aceste sisteme pentru executarea montajului de subansamble si produse finite. in 1980, situatia aplicarii diferitelor sisteme de montaj in industria americana se prezenta astfel- 1) in montajul final: montaj manual pe standuri - 41%; montaj manual mecanizat la banda de montaj - 45%; montaj utilizand masini semiautomate -l0%; montaj utilizand masini automate - 4%; 2) in montajul de subansamble: montaj manual pe standuri - 46%; montaj manual mecanizat la banda de montaj - 31%; montaj utilizand masini semiautomate -l7%; montaj manual utilizand masini automate - 6% (Chacko, 1986). Din datele de mai sus, referitoare la montajul automat, reiese ponderea scazuta a acestuia, datorata rigiditatii linilor de montaj specializate automate fata d.e necesitatea de a produce o varietate sporita de produse. in lipsa unor sisteme flexibile de montaj, raspunsul industriei la necesitatea de dirsificare a produselor l-a constituit, in domeniul montajului, extinderea utilizarii montajului manual asistat de dispoziti de montaj si care utilizeaza scule actionate de o alta energie decat cea a omului, deci a montajului manual-mecanizat. Adoptarea acestei solutii a fost determinata de faptul ca montajul manual este un sistem de montaj deosebit de flexibil, care se recomanda in situatiile in care se executa o gama larga de produse dirse, acolo unde este necesara ajustarea reperelor in derea montarii lor, automatizarea nefiind posibila din dirse moti (obiecti si subiecti), existand fluctuatii la nilul cererii, pentru orice volum anual de productie. Acelasi model recomanda pentru aceste situatii, cand automatizarea este posibila (institiile in automatizare sunt incurajate de managerii companiei), utilizarea sistemelor de fabricatie flexibile de montaj (automatizarea programabila). Dar, asa cum am aratat, la sfarsitul anilor 70, nu erau disponibile sisteme de fabricatie flexibile de montaj pentru implementarea pe scara larga in productie. Solutiile disponibile erau montajul manual si benzile rigide de montaj in dirse variante, desigur modernizate, atat din punct de dere al mijloacelor de munca, al obiectelor muncii si al relatiilor dintre acestea si factorul uman, cat si cu mediul inconjurator, beneficiind de progresele inregistrate in managementul proceselor de productie, organizarii productiei, organizarii muncii, psihosociologia muncii, s.a. Sir John Hary-Jories, reputat manager si consultant britanic, descriind in sectiunea sa Managing to survi (1993), mai multe cazuri de firme britanice carora Ie-a acordat asistenta manageriala, scotea in evidenta faptul ca linia de montaj in industria de automobile a determinat formarea de stocuri mari de materii prime, productie neterminata si "impresionante cantitati de produse finite la celalalt capat al liniei".In deceniul al optulea si, in continuare, in deceniul al noualea, au fost inregistrate progrese importante in domeniul sistemelor flexibile de montaj, progrese care au determinat cresterea eficientei economice a utilizarii SFM in diferite ramuri industriale, dodind ca ele reprezinta tot mai mult o solutie viabila si, totodata, eficace la montajul manual. Asa cum se preureaza din datele concrete prezentate in primul referat, tendinta acestui proces este de continuare accelerata a procesului de extindere a montajului flexibil in industrie. Goldhar (1994) arata ca, astazi, cea mai mare parte a dirselor categorii de produse doresc sa se deplaseze de la procese mecanice catre procese de tip industrie chimica (in flux continuu) sau de la procese tehnologice de prelucrare mecanica si montaj putin sofisticate catre procese tehnologice mai elegante, bazate pe tehnologie de tip industrie chimica (de proces). Aceste procese de montaj sunt denumite "proces in flux continuu" sau "fabricatia in flux continuu", respectiv "sisteme de fabricatie (de montaj) in flux continuu" ("Continous Flow Manufacturing Systems"- CFMS). Ele sunt dezvoltate in special pentru produsele care sunt montate in mod traditional. Asa cum am mai aratat, pana in anii '80, sistemele de montaj in industria constructoare de masini au fost, in cel mai bun caz, rigid automatizate. Aceasta se datora atat strategiilor de productie adoptate de companiile producatoare, respectiv strategia de cost redus a caracterului relativ omogen al consumatorilor dirselor produse, cat si echipamentelor de montaj care se bazau, in proportii diferite, pe tipul de automatizare mecanic. Din cauza acestor restrictii, progresul sistemelor de montaj s-a limitat la mecanizarea si automatizarea rigida a liniilor de montaj in flux.Incepand cu deceniul al optulea, situatia s-a schimbat intr-o asemenea maniera incat sistemele rigide de montaj au denit ineficiente pentru noul caracter, de serie mica si mijlocie, al productiei, determinat de evolutia pietei, a necesitatilor consumatorilor. Totodata, complexitatea deosebita a proceselor de montaj, ativ cu procesele de presare, asamblare prin sudura, vopsire si chiar prelucrari mecanice a determinat o relativa ramanere in urma, timp de mai mult de 10 ani, a introducerii robotilor in sistemul de montaj. Aceasta desi, inca din 1973, in SUA, proiectul ICAM, beneficiind de sprijinul financiar considerabil al gurnului federal american, includea problematica sistemelor flexibilele montaj in randul celor 11 zone de interes, acordandu-i prioritatea patru.In aceeasi perioada, in Japonia s-a derulat proiectul FMC (Flexible Manufacturing system Complex provided with laser). Obiectivul acestui proiect era de a proiecta un sistem automatizat flexibil, care sa poata fi aplicat la dirse categorii de procese tehnologice de fabricatie, printre care era inclus si montajul. La inceputul anilor '80, numarul de programe de cercetare in acest domeniu, continand si montajul, a crescut considerabil, inclusiv numarul de tari (Germania, Franta, Suedia, Marea Britanie, Norgia); a crescut, de asemenea, numarul de organizatii interne si internationale, gurnamentale, intergurnamentale si nongurnamentale, companii. La jumatatea deceniului al noualea, au inceput sa apara rezultate in domeniul sistemelor flexibile de montaj, care au determinat inceperea implementarii lor in activitatea intreprinderilor. Aceasta intrucat, pe de o parte, robotii inteligenti denisera disponibili la un cost rezonabil, fiabilitatea lor se imbunatatise iar, pe de alta parte, se maturizase conceptia cu privire la sistemele flexibile de fabricatie, productie integrata prin computer, fiind disponibile si in continua perfectionare programele informatice necesare conducerii acestor sisteme. Au aparut firme specializate de proiectare a sistemelor flexibile de montaj.In acest proces s-au conturat doua mari directii de actiune care contribuie la cresterea eficientei utilizarii sistemelor flexibile de montaj, si anume: 1) conceperea de linii flexibile de montaj bazate pe roboti inteligenti si 2) reproiectarea produselor, adaptata cerintelor montajului automat, utilizand roboti. Prima directie de actiune consta in dezvoltarea de roboti inteligenti, care sa asigure viteza, precizia si constanta necesare efectuarii corespunzatoare a operapoi de montaj. Acesti roboti vor fi echipati cu dispoziti de apucare si de fixare adaptatxte. Aceasta reprezinta o incercare de a inlocui prin roboti flexibilitatea si puterea bratului si a mainii omului. Folosirea robotilor inteligenti pentru efectuarea operatiilor de montaj in liniile flexibile reduce in mod dramatic numarul operatiilor de montaj care sunt executate manual, de catre operatori umani. Deocamdata insa costul robotilor inteligenti este inalt, iar intretinerea lor e, de asemenea, costisitoare. intrucat nu sunt inca superiori operatorilor umani, din punct de dere al flexibilitatii si productivitatii, doar companiile care incurajeaza institiile in automatizarea flexibila si care dispun de resurse pentru a pune in practica acest obiectiv au trecut deja la organizarea de sisteme flexibile de montaj. Din exemplele prezentate rezulta ca acestea sunt companii care actioneaza in ramuri de varf ale industriei constructiilor de masini. Cea de-a doua directie de actiune urmareste reproiectarea produselor si a reperelor lor componente in derea adaptarii lor constructi la montajul robotizat, fara a fi afectate utilitatea si calitatea produselor respecti. Obiectivul il reprezinta simplificarea constructiva a produsului, care sa permita un flux tehnologic de montaj cat mai simplu si mai scurt al fiecarui produs, utilizand roboti cu un singur brat, mai simpli si mai rapizi decat robotii inteligenti dotati de obicei cu cinci sau sase grade de libertate. Actionand in acest sens, se obtin economii de costuri de fabricatie, cresterea productivitatii si reducerea ciclului de fabricatie. Desigur ca noile produse trebuie proiectate de la inceput in derea montarii lor utilizand SFM. Folosirea proiectarii asistate de computer (CAD) si a proiectarii simultane a produsului (proiectarea constructiva) si a tehnologiilor (proiectarea procesului) sunt recomandate pentru cresterea eficientei procesului de proiectare si, totodata, a eficientei sistemelor flexibile de montaj. Ca urmare a progreselor inregistrate in ambele directii, consecinta directa a sporirii considerabile a interesului companiilor industriale pentru automatizarea flexibila a montajului, se poate estima ca, in acest deceniu, in tarile dezvoltate din punct de dere economic, tendinta de inlocuire a montajului manual cu montajul robotizat se va accelera. Exemple de Sistemele Flexible de Fabricatie de Montaj (SFM) SFM sprijina firmele producatoare sa micsoreze costurile de productie, sa creasca productia fabricilor, sa imbunatateasca calitatea si sa produca dirse variatii ale aceluiasi produs, pe aceeasi linie de montaj. SFM joaca un rol important in montajul motoarelor si transmisiilor automobilelor produse de uzina Saturn din Spring Hill, Tennessee, a firmei General Motors (O'Connor, 1991). Astfel, mentinerea flexibilitatii este realizata prin modularizarea subansamblelor. Sistemul de montaj al grupului moto-propulsor este suficient de flexibil pentru a realiza 13 combinatii diferite ale transmisiei si motorului, inclusiv accesorii. Secnta in care grupurile moto-propulsoare sunt livrate catre zona montajului final al autoturismului este determinata de ordinea in care sunt procesate comenzile clientilor. SFM permite ca operatorii sa cunoasca in orice clipa starea sistemului, prin intermediul monitoarelor. Rehder (1994) considera ca performantele uzinei Saturn sunt contradictorii. Ea reprezinta un paradox, atat din punct de dere uman, cat si competitiv. Pe de o parte, Saturn a mers pe drumul cel bun, indepartandu-se de sistemul taylorist, bazat pe repetitivitate si supunere, si evoluand catre un sistem mai colaborativ, bazat pe implicare deplina si pe larga cooperare. Pe de alta parte, Saturn a obtinut un succes limitat referitor la marirea flexibilitatii organizationale si de fabricatie, depasind totusi performantele sistemului american traditional. Saturn a mentinut unele din problemele inerente ale flexibilitatii limitate, precum si o mare parte a factorilor de stres, specifici liniei de montaj clasice. Ca atare, Saturn este inca o firma neprofiila, relativ inflexibila si stresanta.In uzina de montaj din Doraville, Georgia, tot a companiei General Motors, montajul final al autoturismelor este realizat pe o linie care foloseste un sistem de transport cu VGA (hicule ghidate automat), ce deplaseaza structura de rezistenta intre dirse statii de lucru robotizate si manuale. intregul proces este coordonat de un singur computer central (Gould, 1990). Una din firmele producatoare, lider pe mondial in domeniul sistemelor flexibile automatizate de montaj, este firma americana "Gidding & Lewis". Profilul ei de fabricatie in domeniul solutiilor de montaj cuprinde urmatoarele: 1) sisteme de montaj sincronizate si nesincronizate, proiectate pentru o gama larga de utilizari. Un sistem de dimensiuni mici este cel care monteaza 900 de ceasuri pe ora, intr-o gama de 900 de modele diferite. Doua statii robotice, precum si manipulare automata, control si testare automatizata sunt incluse in sistem. Un alt sistem, format din patru module, monteaza si testeaza 340 de injectoare de motorina pe ora, utilizand statii de lucru robotizate, prevazute cu viziune. Un sistem format din 14 echipamente de montaj legate impreuna produce 1800 de declansatoare de explozie a bombelor, fiecare fiind format din 70 de repere de dimensiuni mici. Un sistem nesincronizat de montaj a fost dezvoltat pentru montajul termostatelor. El se bazeaza pe conceptul de sarcina usoara, condus de lantul transportor; 2) echipamente de montaj independente sincronizate, cum este caruselul cu 16 statii de montaj, care produce 1773 capete de sprinkler pe ora, 25 de modele cu 90 de repere diferite; 3) sisteme de asamblare prin sudura a structurilor de rezistenta, cum este linia de sudura de la uzinele Saturn, capabilitate de asamblare complet automatizata; ea include folosirea a peste 100 de roboti si a unui monorail de transport. Eliminarea sistemelor dedicate de sudura, fixate pe sol, a imbunatatit accesibilitatea in activitatea de intretinere si a adaugat flexibilitate pentru viitoare modele. Linia poate executa in mod aleatoriu peste 60 de combinatii diferite de optiuni-model; 4) echipamente de montaj speciale la comanda clientului, cum sunt cele care monteaza structuri de rezistenta ale aripilor avioanelor Boeing. Acestea selecteaza in mod automat un anume tip de surub din peste 70 de tipuri si marimi si il monteaza cu o precizie de 0,001 milimetri, pe o lungime de 35 de metri. Printre alte realizari importante in domeniul sistemelor de montaj, firma Giddings & Lewis a dezvoltat sistemul de standardizare a unor parti ale sistemelor flexibile de montaj, utilizand abordarea modulara. Firma este deci capabila sa instaleze si sa monteze sistemul de fabricatie direct in uzina clientului, in locul comportamentului anterior, in care sistemele de montaj erau montate si rodate intai la uzina furni Sistemele flexibile de montaj fabricate de firma Gidding & Lewis pot fi intalnite in firme din industria de autoturisme, aerospatiala, a bunurilor de consum s.a. Cateva exemple de sisteme de montaj sunt: 1) noua generatie de masini de spalat a firmei Whirlpool este asamblata de trei sisteme de montaj automatizate, inclusiv tuburile, pompele si usile. Produsul a fost dezvoltat prin inginerie simultana, ceea ce a determinat obtinerea unui produs proiectat pentru usurarea montajului, reducerea numarului de repere componente cu 16% si a costurilor de munca cu 33%. 2) rezervoarele pentru umflarea sacilor cu aer de la autoturisme sunt montate si testate de catre un sistem automatizat de montaj, cu ritm de fabricatie de un rezervor la fiecare 12 secunde. Fiecare sistem utilizeaza coduri cu bare, tehnologie video si efectueaza 40 de teste si rificari (Global Solutions, 1995). 3) Sistemul de montaj al transmisiilor produce 130 de transmisii finite pe ora. Sistemul optimizeaza productivitatea prin echilibrarea tactelor intre zonele automatizate si cele manuale. 4) Sistemul flexibil de montaj al altematoarelor. Sistemul este capabil sa produca doua dimensiuni de altematoare, intr-o gama de 99 de modele. Se monteaza simultan doua altematoare, 1100 pe ora. 5) Sistemul pentru montajul trasmisiilorde la masinile de spalat, cu o productie de 310 transmisii pe ora. Ettlie si Penner-Hahn (1993) au studiat in detaliu cazul unui sistem flexibil de montaj instalat si functional intr-o uzina americana de componente de autoturisme. Noua tehnologie de productie reprezenta o copiere creativa a metodelor de montaj utilizate in uzinele furnizorului de echipament, metode care au fost modificate pentru montajul reperelor autoturismelor, pe baza unui acord de alianta intre cele doua corporatii. Furnizorul este o uzina de computere, deci "fabricant de tehnologie de varf", iar beneficiarul este o uzina de autoturisme, adica o uzina de nil tehnic redus. Rezultatele obtinute de noul sistem, ativ cu cel anterior, arata ca sistemul flexibil de montaj a inregistrat rezultate mai bune la sase indicatori de performanta. Acestea au fost: 1) reducerea costurilor de manopera directa; 2) rata de utilizare a sistemului a fost de 65%, in regim de trei schimburi, fata de 48% pentru alte sisteme de montaj. 3) sistemul a realizat o viteza de rotatie a stocurilor in medie de 188, in timp ce alte sisteme au avut o viteza de rotatie mult mai scazuta, doar de 24 de rotatii; 4) numarul de operatii pe reper a fost diminuat, in medie, cu 16,5 operatii, in timp ce standardul dorit era doar de doua operatii. 5) sistemul a obtinut o flexibilitate de produs de 12 familii de produse pe ora, fata de cifra normata de 7,8 . NEI-Parsons (1992) prezinta doua sisteme flexibile de montaj, de tip om-masina, implementate in uzina firmei din Newcastle, care asambleaza subansmable ale produselor finale, intr-o gama larga de tipuri. Vasilash (1994) prezinta cazul unei uzine a firmei Chrysler, care monteaza autoturismele Chrysler Cirrus si Dodge Stratus. Uzina este numita "SHAP" si e amplasata in Sterling Heights, Michigan, USA. in primul rand, este semnificativ faptul ca intregul echipament automatizat fix, specializat, a fost demontat si inlocuit cu un echipament automatizat flexibil. Automatizarea flexibila include 278 de roboti (din care 260 in zona de asamblare prin sudura a structurii de rezistenta si a caroseriei, 12 in zona de vopsire si sase in zona de montaj) si este relativ diferita fata de ceea ce cunosc multi dintre angajatii lui Shap. Toti cei 2.980 angajati ai uzinei au participat la cursuri de pregatire, cu o durata de 40 de ore, axate pe tematica "rezolvarea problemelor" (Problem solving) si orientare. Angajatii calificati intr-o anumita meserie au beneficiat de inca 65 de ore de pregatire in aria lor de expertiza profesionala. in total, cei 2.980 de angajati au primit peste 500.000 ore de pregatire profesionala. Sheridan (1994) descrie experienta firmei Coherent din Auburn, California, care utilizeaza montajul manual asistat de computer in asamblarea numeroaselor produse, pe care le fabrica in serii mici. Muncitorii folosesc "fise tehnologice electronice", care le dau instructiuni pas cu pas, prin intermediul terminalelor de computer. Eliminand atat desenele pe hartie cat si fisele tehnologice scrise, sistemul a determinat reducerea cu 49% a rebuturilor definiti si remaniabile. in paralel, firma a introdus metoda "exact-la-timp", grupurile de munca autoconduse si programul de impartire a economiilor rezultate prin aplicarea propunerilor de imbunatatire a activitatii, indeosebi in domeniul productivitatii. Compania "Apple Computer Inc." a introdus in 1989 un SFM in uzina sa din Fremont, California. FMS-ul are o capacitate de montaj de 800 de computere pe schimb, apartinand a 3 familii diferite, fiecare in numeroase variante constructi, in conformitate cu cererea. Sistemul este format din doua sisteme de conioare modulare, cinci statii de montaj tip carusel rotativ si un control integrat de control (Forger, 1990). Dubinskas (1993) furnizeaza cateva informatii suplimentare despre acest sistem. Acesta a fost realizat de catre o firma japoneza care a proiectat si executat linia de montaj respectiva. Americanii au invatat de la japonezi cateva lectii cu privire la abordarea holistica a functionalitatii sistemelor, si anume ca trebuie luate in considerare nu numai controalele prin software si sistemele mecanice, dar si sistemele umane de interntie, ca parte a integrarii generale a sistemelor. Uzina producatoare de semiconductori de la Kochi, Japonia, apartinand companiei Mitsubishi Electric, utilizeaza SFM pentru a produce, in conformitate cu specificatiile clientilor, circa 2000 (doua mii!) de tipuri de microchipuri. Liniile flexibile de montaj, comandate prin computer, pot sa produca simultan loturi mici din orice tip de microchipuri (Japan Economic Journal, 1990). Allen-Bradley Corporation, SUA, a introdus unul dintre cele mai avansate sisteme de montaj utilizate in industria electronica, pentru montajul unei game largi de placi de circuite integrate, in loturi de dimensiuni variabile pana la lotul format dintr-o singura unitate de produs. Acest sistem, numit EMS 1, este format din 16 statii de lucru si testare, un sistem de conioare, un computer si un sistem de identificare a reperelor pe baza de cod cu bare (Modern Material Handling, 1992). Compania Texas Instruments a adoptat, pentru uzina sa din Lubbock, Texas, o strategie de fabricatie bazata pe tehnicile CIM, pentru executia calculatoarelor mici, stiintifice. Aceasta include sisteme flexibile de montaj, sisteme automate de manipulare a materialelor si reperelor, proiectare asistata de calcuiator (Modern Material Handling, 1990). SFM-urile si mediul de munca in uzinele de montaj japoneze Industria japoneza, in particular cea de automobile si cea electronica, a progresat si datorita unor sisteme eficiente de productie si datorita implicarii largi a angajatilor in procesul de montaj. Teresko (1992) scoate in evidenta faptul ca, dupa estimarile gurnului nipon, Japonia se va confrunta cu un deficit de forta de munca de circa 5 milioane de muncitori la sfarsitul secolului. Acest fenomen influenteaza puternic strategia firmelor japoneze, mai ales a celor in care procesele de montaj solicita un volum mare de muncitori. De aceea, aceste firme se preocupa pentru crearea si dezvoltarea unui mediu de munca mai prietenos, mai placut in procesele de montaj, in derea atragerii si mentinerii muncitorilor. Printre cele mai bune uzine japoneze, care depun eforturi in acest sens, Teresko (1992) mentioneaza: 1) Nissan Motor Co., a carei uzina noua din Kyushu, Japonia, foloseste un sistem inteligent de asamblare prin sudura a structurii de rezistenta a automobilelor, care, pe langa faptul ca a determinat cresterea preciziei si eficientei procesului de fabricatie, a determinat si crearea unui mediu de munca mai placut si mai prietenos. Astfel, masinile pot fi ridicate sau coborate de catre muncitori, pentru a usura executarea operatiilor de montaj. 2) Uzina Minakomo a firmei Yamazaki Mazak Corporation foloseste schimbul de noapte fara oameni pentru a livra la locurile de munca toate reperele (2500 de tipuri) necesare a doua zi, cu ajutorul a 20 de hicule ghidate automat. 3) Uzina firmei Fanuc Ltd. de la Lake Yamanaha, Japonia, puternic robotizata, a creat numeroase facilitati pentru angajati, inclusiv facilitati sociale de tip centru cultural, sala de sport si educatie fizica. 4) Alte firme, cum sunt Kawasaki Heavy Industries Ltd. sau NKK Corporation, au dezvoltat sisteme de montaj mixte, folosind oameni si roboti, precum si dirse sisteme de beneficii oferite muncitorilor. Modelul fundamental al procesului de fabricatie de montaj Exista trei tipuri fundamentale de montaj : 1) manual ; 2) specializat ; 3) flexibil. 1) Montajul manual. Se bazeaza in executia sarcinilor de montaj pe folosirea aptitudinilor, priceperii oamenilor, utilizand sau nu dirse dispoziti de fixare si de prindere, scule actionate de alte energii decat cea umana. Costurile aferente montajului manual raman relativ constante si independente de calitatea reperelor, a pieselor folosite, precum si fata de volumul de productie care trebuie executat. Totodata, montajul manual este caracterizat prin multilateralitate, suplete, intrucat poate executa o mare varietate de tipuri de produse, intr-o gama larga de marimi ale lotului de fabricatie. Luand in considerare criteriul folosirii de catre muncitorii executanti ai operatiilor de montaj a unor scule si dispoziti complexe, putem deosebi doua tipuri de procese de montaj manual: a), montaj manual neasistat sau simplu, care nu utilizeaza scule si dispoziti complexe, pe care il notam MN; b). montaj manual asistat sau com-plex, notat MA, in care muncitorii executa operatiile de montaj folosind dirse dispoziti si scule actionate de alte energii decat cea proprie, montaj manual-mecanizat. 2) Montajul specializat. Se caracterizeaza prin folosirea de masini, utilaje si echipamente strict specializate pentru executarea operatiilor de montaj aferente unui produs sau cel mult unei familii reduse de produse asemanatoare. Echipamentele folosite, mecanizate si/sau automatizate, sunt costisitoare si necesita un timp indelungat pentru proiectare si executie. Performantele lor sunt dependente de calitatea reperelor care sunt asamblate, ceea ce determina obtinerea de produse finite calitativ corespunzatoare standardelor. Fiind specializate pentru executarea unui anumit produs sau unei familii de produse inrudite, aceste echipamente sunt dificil de adaptat pentru executia unui alt produs. De obicei, adaptarea este destul de costisitoare pentru ca managementul firmei respecti sa aleaga varianta inlocuirii sale o data cu trecerea la fabricatia unui nou produs. Montajul specializat se caracterizeaza prin rigiditate si se justifica doar in cazul in care volumul anual de productie este suficient de mare pentru a determina caracterul productiei de serie mare sau de masa. Costul unitar ai operatiilor de montaj se reduce pe masura ce volumul anual al productiei creste, datorita reducerii costurilor unitare fixe aferente echipamentelor specializate folosite. Montajul specializat poate fi la randul sau clasificat in doua mari tipuri, in functie de categoria de echipamente specializate folosite: a) montaj specializat cu indexare, notat Ml, care utilizeaza masini automate indexabile (cu capete de lucru interschimbabile); b) montaj specializat cu transfer liber, notat ML, care utilizeaza echipamente automate cu transfer liber pentru executarea operatiilor de montaj. 3) Montajul flexibil. Se utilizeaza in procesele de montaj a echipamentelor flexibile de montaj, sistemele fiind cunoscute sub denumirea de "sisteme programabile de montaj", "sisteme robotizate de montaj" sau "sisteme flexibile de fabricatie de montaj" (SFM). Ele se caracterizeaza printr-o flexibilitate deosebita fata de volumul productiei si printr-o mare adapilitate la schimbarile constructi ale produsului si la schimbarea tipului de produs. Luand in considerare tipul de echipamente flexibile utilizate pentru executarea operatiilor de montaj, montajul flexibil poate fi impartit in doua categorii: a) montaj flexibil programabil, notat MP, care foloseste roboti cu un singur brat de actionare, integrati intr-o linie de asamblare; b) montaj flexibil robotic, notat MR, caracterizat prin utilizarea robotilor de montaj cu mai multe brate de actionare, care lucreaza pe un amplasament fix. Matricea decizionala pentru sistemele de fabricatie de montaj Acest model decizional a fost dezvoltat pe baza cercetarilor efectuate asupra situatiei existente in S.U.A. si Marea Britanie (Redford, 1986).Utilizand clasificarea de mai sus, bazata pe tipul de echipamente folosite in procesele de montaj, corelata cu o serie de alte criterii, autorul a elaborat o matrice decizionala avand dimensiunea de 10 linii x 10 coloane, care sa serasca la alegerea sistemului de montaj adecvat fiecarei situatii. Criteriile luate in considerare pentru construirea matricei sunt: Criteriul 1. Numarul de produse si varietatea lor, identificandu-se trei situatii, dupa cum urmeaza: 1.1. Un singur tip de produs, care are un ciclu de viata pe piata de cel putin 3 ani, fara fluctuatii importante ale cererii, ale carui repere componente au o calitate suficient de inalta si, in consecinta, nu este necesara executia manuala, de catre operatorul uman, a unor operatii de potrivire sau de adaptare. 1.2. Mai multe tipuri de produse diferite, ale caror repere sunt de inalta calitate, deci nu necesita operatii de ajustare manuala. 1.3. Mai multe tipuri de produse diferite, ale caror repere componente au o calitate redusa si, ca atare, necesita executarea operatiilor de potrivire si ajustare. Criteriul 2. Atitudinea managerilor de varf ai firmei fata de oportunitatea institiilor in automatizarea operatiilor de montaj, corelata cu strategia de ansamblu a firmei, obiecti strategice si resurse disponibile. Criteriul propune doua situatii posibile, si anume: 2.1. Institiile in automatizarea operatiilor de montaj sunt incurajate de catre managementul firmei. 2.2. Institiile in automatizarea operatiilor de montaj sunt descurajate de catre managerii firmei. Criteriul 3. Numarul de variante constructi ale produsului care trebuie montat, identificandu-se doua situatii: 3.1. Cateva variante constructi, deci un numar redus de tipodimensiuni ale produsului. 3.2. Mai multe variante constructi ale produsului, deci o varietate sporita de tipodimensiuni ale aceluiasi tip de produs. Criteriul 4. Numarul de modificari constructi ale produsului, respectiv numarul de repere modificate, silindu-se doua situatii relevante: 4.1. Un numar redus de modificari constructi. 4.2. Un numar mare de modificari constructi ale produsului. Criteriul 5. Volumul anual de productie pe un schimb, identificandu-se patru situatii: 5.1. Volumul anual de productie pe un schimb mai mare decat 0,7 milioane operatii de asamblare. 5.2. Volumul anual de productie pe un schimb cuprins intre 0,5 si 0,7 milioane operatii. 5.3. Volumul anual de productie pe un schimb cuprins intre 0,1 milioane si 0,5 milioane operatii. 5.4. Volumul anual de productie pe un schimb mai mic decat 0,1 milioane operatii. Criteriul 6. Numarul de repere componente ale unui produs care se monteaza (n), silindu-se dirse limite pentru fiecare dintre cele patru situatii aferente criteriului 5, astfel: » pentru situatia 5.1. se identifica doua cazuri: 6.1. cand numarul de repere componente montate (n) este mai mare de 7 (n>7), se monteaza produse complexe; 6.2. cand n |
|
|
Politica de confidentialitate
|
Despre sisteme flexibile de fabricatie. sisteme flexibile de montaj |
||||
|
||||
