Continutul pietei internationale

Continutul pietei internationale

            Activitatea de marketing international se desfasoara in raport cu anumite coordonate ale fiecarei piete externe si ale pietei internationale in general. Pentru specialistii care sunt angrenati in activitati de marketing international, piata trebuie sa aiba volum, potential, capacitate, structura, arie si o dinamica specifica fiecarui caz in parte.

            a)Pe ansamblul pietei internationale, volumul tranzactiilor este ilustrat din punct de vedere statistic de datele privind comertul international. Daca vom utiliza ca indicator volumul valoric al comertului international, vom constata o crestere permanenta a pietei internationale in perioada postbelica.

            Volumul pietei externe - reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor achizitionate, vandute sau consumate in mod efectiv sau consid 858d31i erate astfel la un moment dat sau intr-o perioada de timp.

            El poate fi determinat pentru o anumita marfa, iar in acest caz poarta denumirea de piata efectiva.

            Marimea probabila a unei piete este exprimata si cu ajutorul termenului de piata potentiala. O astfel de piata poate fi, de exemplu, cea pe care nu au fost efectuate operatiuni de export-import, in general, operatiuni de comert exterior.

            Orice tara sau firma isi limiteaza de obicei activitatea la piata efectiva, dar are in vedere in permanenta, modificarea volumului tranzactiilor. Sporirea acestui volum se face prin valorificarea conditiilor unor piete neabordate inca sau in cadrul pietelor pe care s-a patruns deja, prin extinderea operatiunilor la segmente noi. Cu alte cuvinte, se transforma in piata efectiva parti ale pietei potentiale.

            b)O alta dimensiune a oricarei piete este potentialul sau.

            Potentialul pietei - reprezinta volumul probabil al acesteia.

            El este o marime care poate fi privita pentru piata totala sau pentru partea acesteia reprezentata de export sau de import, la un moment dat sau intr-o perioada de timp determinata.

            Potentialul unei piete este influentat in principal de:

cota de piata detinuta de competitori;

numarul consumatorilor sau cumparatorilor probabili;

intensitatea cererii, care cu cat este mai accentuata, actioneaza in sensul maririi pietei potentiale;

gradul de saturatie al pietei, dat de raportul in care se afla piata efectiva cu cea potentiala.

            c)Capacitatea pietei - reprezinta acea dimensiune cantitativa a acesteia, care poate fi identificata ca marime globala a cererii sau ofertei teoretice de marfuri intr-o perioada determinata sau intr-un moment oarecare. O piata are capacitate de absorbtie totala, capacitate de import, capacitate de oferta totala si pentru export.

            Cea mai larga acceptiune o are capacitatea pietei care include si potentialul, iar acesta la randul sau, cuprinde volumul pietei. In general, intre cele trei marimi nu exista egalitate datorita numerosilor factori care le influenteaza. Cu toate acestea, intre potentialul si volumul pietei se poate manifesta o tendinta de apropiere, care poate merge pana la egalizare.

            d)Structura pietei internationale. Relatiile de piata au ca obiect numeroase bunuri, servicii si idei, fapt ce confera pietei internationale caracterul de conglomerat format din componente variate. Pe masura ce se obtin rezultate in domeniul tehnico-stiintific, sporeste gama marfurilor susceptibile sa formeze obiectul schimburilor intre tari. Oferta devine tot mai diversificata, procesul de innoire si modernizare a produselor accentuand tot mai mult diversificarea si dinamica acesteia.

            Atunci cand abordam problematica structurii pietei internationale, trebuie sa aducem in discutie si aspectul care se refera la participantii la tranzactiile internationale. In general, oricine este implicat in activitati de realizare a unor bunuri si servicii sau reprezinta un beneficiar potential al acestora, intra in sfera subiectilor care iau parte la tranzactii pe piata internationala.

            Pe piata internationala activeaza atat producatori, cat si consumatori reali sau utilizatori finali ai marfurilor exportate sau importate. Ei se vor angaja in tranzactii, de regula, atunci cand dispun de anumite posibilitati cum ar fi: reteaua de comercializare, resurse financiare, marci proprii, au acces pe diferite piete externe, etc.

            In realizarea operatiunilor pe piata externa, intervin adesea, intermediarii comercianti, care reprezinta o categorie semnificativa pe piata mondiala.

            Indiferent de statutul lor: de producator, consumator, utilizator, comerciant, participantii la relatiile de pe piata internationala pot fi persoane fizice sau juridice (firme, institutii, organizatii, societati), fie cu caracter privat, fie publice.

            Pentru caracterizarea structurala a unei piete, o importanta deosebita prezinta atributele consumatorilor. Intre consumatori exista mari diferente de la o piata la alta si chiar in interiorul fiecareia. Aceste deosebiri apar ca urmare a localizarii, a veniturilor, posibilitatilor tehnico-materiale, infrastructurilor existente (rute si mijloace de transport).

            e)Aria pietei internationale. Raportarea schimburilor internationale la spatiul geografic in care acestea se desfasoara trebuie sa tina seama de faptul ca piata internationala este alcatuita din numeroase piete de dimensiuni si caracteristici diferite. Practic, fiecare tara sau chiar parte a unei tari poate constitui aria unei piete distincte. Unele trasaturi comune operatiunilor de piata in mai multe tari permit insa extinderea acceptiunii de piata externa ca entitate, asupra unor zone mai largi, care include mai multe piete individuale. Se obtin astfel, piete zonale a caror arie are fie inteles geografic (ex. Piata Orientului Mijlociu), fie unul economic (Spatiul Economic European).

            De asemenea, datorita obiectului diferit al relatiilor pe diferite piete se produce o diferentiere a pietelor internationale in functie de produsele sau serviciile comercializate. Se constata astfel, ca piata internationala are de la caz la caz o arie diferita in functie de marfa. De exemplu, piata graului are oferta concentrata cu precadere in America de Nord si de Sud (Argentina), Europa, Australia, parti din Asia, in timp ce porumbul este cerut si consumat, practic pe intreg globul. Si mai clara este diferentierea de localizare in cazul pietei petrolului. Cu toate descoperirile facute, oferta ramane mai fragmentata decat cererea, care se manifesta practic in toate tarile lumii. Piata brevetelor de licenta constituie, de asemenea, un caz interesant. Aria ofertei de licente este limitata, in general, la tarile dezvoltate, in timp ce cererea provine atat din tarile dezvoltate cat si din cele in curs de dezvoltare. In aceasta situatie, SUA ramane singura tara care volumul exporturilor de licente este mai mare decat cel al importurilor, in timp ce celelalte tari sunt mai mult importatoare, iar aria lor de raspandire este mult mai larga decat a celor exportatoare.