StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Experienta este BAZA INOVATIEI
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » marketing mix » Publicitatea
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Comunicarea in marketing



Comunica rea in marketing este ansamblul semnalelor emi se de intreprindere in directia clientelei sale, a potentialilor cumparatori a partenerilor intreprinderii (furnizori, distribuitori), a liderilor de opinie, a concurentilor, a organismelor si agentilor economici, a personalului sau in scopul usurarii relatiilor comerciale ale intreprinderii.
A comunica este deci a transmite cuiva (sau mai multora) o informatie printr-un mijloc adaptat. Se disting urmatoarele elemente:
' o sursa de informare;


- un emitator;
- un receptor;


' o destinatie.
Fiecare element al acestui sistem joaca un rol important. Cum precizeaza J. N. Kapferer : "sursa de informatie alege un mesaj, acest mesaj nu va putea fi transmis decit daca este transformat intr-o forma transmisibila. Emitatorul are rolul de a traduce mesajul intr-un cod ". Astfel este obtinut un semnal. Acest semnal este transmis prin intermediul unui canal. El este primit, "decodificat" de catre receptor (pentru om, gratie simturilorsale) pentru a sosi la destinatia sa.
Aceasta schema foarte simpla permite punerea problemelor esentiale ale comunicarii.
Se observa mai intii ca informatiile nu pot fi transmise direct in starea lor de "semnificatie". Trebuie ca emitatorul sa le transforme in "semnificativ" cunoscut de receptor.
Aceasta operatie de codificare reprezinta una din lucrarile esentiale ale creatiei publi -citare. Baudrillard afirma in sectiunea sa "Societatea de consum" ca, consumul este un cod de semne emise si reinntate in mod continuu. Stapinirea acestor coduri este esentiala pentru ca mesajul primit sa fie decodificat intentiilor emitatorului. Imaginile, cuvintele, culorile, obiectele sint tot atitea semne purtatoare de informatii. Problema esentiala consta in a sti daca, la sffrsitul fenomenului comunicarii, se regaseste o concordanta intre ce a vrut sa semnifice emitatorul si ce a perceput receptorul. Semiologia gaseste aici unul din cimpurile de aplicare privilegiata .
O a doua problema este relativa la capacitatea canalului de a transmite informatia.
Aceasta problema poate naste limitele canalului [de exemplu, definitia imaginii pe un
videofon (telefon vizual) este dependenta de numarul de kilobiti al liniei de transmisie si de
cantitatea informatiilor]. Teoria matematica a informatiei propuse de Shannon si Wear
permite apropierea notiunii de cantitate a informatiei. Kapferer o exprima in felul urmator:
AŤ Informatia este egala cu gradele de libertate ale alegerii cind selectionam un
mesaj. De exemplu, presupuneti ca ati de raspuns la o intrebare asupra personalitatii
dvs., dar ca ati vrea sa raspundeti alegind un mesaj dintre doua mesaje posibile (alb si
negru). Cantitatea de informatii transmisa in aceasta situatie este: 1. pentru a intelege,
consideram acum situatia unei persoane ce trage o sectiune de joc dintr-un pachet de 52
carti (1/52). Pentru a comunica ce sectiune este trasa, ce cantitate de informatie trebuie
transmisa ? Cantitatea de informatii este egala cu numarul minim de intrebari cu
raspuns binar (da-nu) permitind unui observator de a gasi sectiunea care a fost trasa Ať
Cantitatea de informatii este deci legata de complexitatea situatiei alegerii, de numarul
de alternati posibile. Canalul nu are totdeauna capacitatea de a transmite ansamblul
semnelor pe care sursa ar dori sa le emita, si, in acest sens secatuieste comunicarea.
Si alti factori decit cei relativi la cantitatea semnalelor pot perturba comunicarea. Este vorba in special de prezenta semnalelor parazite emise de alte surse de informatie. Totusi se observa ca individul are capacitatea de a reconstitui un mesaj in ciuda "zvonurilor" parazite, gratie fenomenului de redondanta. Redondanta nu procedeaza doar la repetarea mesajului (adesea folosit in publicitate), ea rezulta de asemenea din capacitatea indivizilor de a recompune un ansamblu pornind de la o fractiune a elementelor unui mesaj: "o fractiune nu este indispensabila, daca lipsea, mesajul n-ar mai fi putut sa fie afectat". Kapferer afirma ca majoritatea limbajului este redondant: "cind scriem cuvintul francez "quille" odata cunoscut simbolul "q" cantitatea de informatie transmisa prin simbolul "u" este nula deoarece conform regulilor sintaxei franceze un "q" este totdeauna urmat de "u". Dupa "u" noi stim ca trebuie sa urmeze o vocala, deci simbolul nu este cautat printre cele 26 litere ale alfabetului francez ci printre cele 6 vocale. in plus, fiecare vocala nu este prezenta cu aceeasi frecnta in vorbire ". Acest exemplu relativ la limba gaseste numeroase analogii in domeniul publicitar: de exemplu, in materie de creatie a logotipului, societatile cauta sa-si"insuseasca o forma, un semn, o culoare care sa permita imediat consumatorului de a replasa mesajul transmis in ansamblul constituit de identitatea lor. Cu aceasta ocazie, un anumit numar de informatii vin intr-o maniera redondanta sa sprijine mesajul.
Receptorul nu este deci pasiv. Aporturile ciberneticii au contribuit la explicarea rolului activ al receptorului in comunicare. Schema comunicarii "cu sens unic" a lui Shannon si Wear nu permite emitatorului sa se asigure ca receptorul ar fi decodificat corect mesajul. In comunicarea "pe doua cai", receptorul trimite un semnal inapoi (feedback) emitatorului ceea ce permite acestuia sa se adapteze. Aceasta situatie este mai frecnta in marketing. Publicitatea directa, de exemplu, corespunde in totalitate acestei scheme.
Natura sursei de informare este de asemenea importanta si influenteaza continutul mesajului. Aceasta sursa este identificata de receptor ca:


- anuntatorul insusi;
- mass-media (suportul) in care anuntul este prezentat;
- uneori, prescriptorul, liderul de opinie, personajul care atesta (valoare testimoniala) credibilitatea mesajului.
Caracteristicile sursei vor intari astfel mesajul publicitar sau vor atenua punerea sa in functiune prin:
- Credibilitatea sursei: mesajul corespunde el sistemului propriu de referinta al receptorului ? Sursa aduce ea increderea, sau competenta asteptata ? De exemplu, un mesaj avind ca scop prezentarea unui microcalculator pentru folosul personal nu are aceeasi credibilitate in revista Jeunes de France sau Zero - Un Informatique, sau daca provine de la IBM, APPLE sau daca el este prezentat de omul de afaceri B. Tapie sau B. Hinault
- Atractia sursei: aceasta este in relatie cu autoritatea, forta sursei dar si cu capacitatile de contact mass-media. Ele declanseaza reactii de tipul: "daca este vorba de aceasta intreprindere, este adevarat, ea nu isi poate permite sa faca o greseala " sau "daca este vorba de cutare mass-media, la fel de puternica (ex.: TV), nu poate fi decit o propunere justa, exacta ".La acest nil, puterea si credibilitatea sint adesea legate.
- Receptionarea mesajului, in sfirsit, este conditionata de expunerea la mesaj, continutul sau atentia si natura insasi a receptorului conform aspectelor sale socio-demografice, psihografice, personalitatea sa si anumiti factori specifici ca centrele sale de interes, atitudini, implicarea sa. Caracteristicile continutului mesajului sint, la acest nil, primordiale: cu cit un mesaj este ambiguu, complex, dificil de inteles, cu atit el are sanse de a nu fi perceput, ba chiar de a fi respins






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre publicitatea

Pretul
Publicitatea
Promovarea
Forta de vinzare
Distributia
Merchandising
Marketing direct
Mixul de marketing
Politica de produs
Politica de pret
Politica de distributie in marketing
Politica de promovare
Planificarea de marketing
Dezvoltarea unei strategii de piata
Organizarea activitatii de marketing
Dezvoltarea produsului
Distributia produsului
Practica marketingului
Marketingul: filozofia organizatiei de succes
Marketingul valoric: crearea valorii pentru consumator
Marketingul etic: responsabilitatea sociala si morala a marketingului
Trei concepte fundamentale ale marketingului:nevoi, cerere, piata
Planificarea strategica orientata spre piata
Planificarea activitatii de marketing
Cercetarea de marketing. sistemul informational de marketing al firmei
Analiza mediului de marketing
Comportamentul de cumparare al consumatorului
Comportamentul de cumparare al organizatiei
Analiza concurentei si strategiile concurentiale de marketing ale firmei
Segmentarea pietei si alegerea pietei tinta
Previziunea de marketing
Politicile privind vanzarile de marfuri








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare