 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing modern
» Oferta de marfuri
|
|
Continutul si structura ofertei de marfuri |
|
| Oferta reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun pe care agentii economici sunt dispusi sa o cedeze cumparatorilor intr-o perioada de timp determinata, la un anumit nivel de pret. in functie de nivelul cererii, cantitatea vanduta poate fi diferita de cantitatea oferita. insumand cantitatile oferite, la acelasi pret, de catre toti vanzatorii, obtinem oferta de piata sau oferta totala. Aceasta exprima relatii in legatura cu: . cantitatea maxima dintr-un bun pe care ofertantii doresc sa o vanda la un anumit pret unitar; . pretul unitar minim acceptat de ofertanti pentru o cantitate dintr-un anumit bun, pe care ei doresc sa-l vanda. Oferta, ca si cererea, reprezinta o componenta complexa a economiei de piata. in teoria si practica economica se disting mai multe categorii de oferta: oferta de produse ; oferta de servicii; oferta de capital; oferta de forta de munca etc. in acest sistem complex, oferta de produse si servicii (bunuri) ocupa un loc apa Avand drept element de referinta cererea, trasatura distinctiva a miscarii ofertei o constituie cresterea sa intr-un ritm inalt si diversificarea ei continua. Aceasta pentru ca numai in masura in care are corespondent in oferta de marfuri, fie si numai potential, cererea poate fi considerata reala. Confruntata cu cererea, oferta de produse si servicii isi modifica, in anumite limite, dimensiunea, isi schimba parametrii. Din punct de vedere dimensional, oferta cuprinde doua elemente : a) oferta activa, respectiv fondul de marfa angajat, negociat de firmele distribuitoare de la cele producatoare, intr-o perioada de timp data; b) oferta pasiva, care se refera la stocurile de marfuri existente in reteaua comerciala. Oferta activa si oferta pasiva nu sunt insa parti net separabile ale ofertei de piata.In afara de faptul ca stocurile au numai aparent un rol pasiv in circulatie, retinem ca toate produsele ce alcatuiesc oferta de marfuri trec, ineviil, prin stadiul de stocaj, imbraca forma stocurilor.In functie de segmentul de nei pe care-l vizeaza, delimitam: a) oferta adaptiva, care trebuie sa se alinieze la neile existente, identificate prin diferite tehnici si metode de prospectare a pietei; b) oferta ofensiva, care priveste neile noi, declansate prin aparitia unor produse care incorporeaza un nivel inalt de cunostinte stiintifice. Privita in dinamica, oferta se structureaza, de regula, in: a) oferta reala; se refera la produsele livrate si livrabile pietei de catre firmele producatoare; b) oferta potentiala, care insumeaza posibilitatile de crestere si diversificare a produselor, de adaptare la trebuintele consumatorilor. Din perspectiva naturii bunurilor oferite spre vanzare, se pot delimita mai multe forme de oferta: a) oferta de bunuri independente (exemplu, oferta de confectii, calculatoare etc.); b) oferta complementara, cand, din productia unor bunuri principale (productia de tesaturi, miere etc), rezulta bunuri secundare ; c) oferta mixta, cand mai multe bunuri oferite pietei satisfac o anumita neie (cafea, ceai, lapte). Dupa conditiile productiei, retinem : a) oferta fixa, determinata de raritatea deosebita a factorilor de productie, caz in care cantitatea de produse oferite pietei nu poate fi majorata prin decizii economice ; b) oferta flexibila (mobila), cauzata de raritatea relativa a factorilor de productie, cand un produs sau altul poate fi reprodus in cantitati diferite, tinand seama insa si de dinamica si stringenta neilor de consum. Dupa destinatia bunurilor ce alcatuiesc oferta intr-o perioada data, avem: a) oferta de bunuri de consum, caracterizata, in principal, prin urmatoarele trasaturi : . se adreseaza unui numar mare si foarte mare de consumatori; . caracteristicile tehnice, economice si estetice trebuie sa conduca la satisfacerea gusturilor si preferintelor consumatorilor; . se structureaza pe clase de calitate, in vederea corelarii ei cu solvabilitatea consumatorilor; . conditioneaza consumul populatiei sub aspect cantitativ si calitativ; b) oferta de bunuri de productie, care se particularizeaza mai ales p . se adreseaza unui numar limitat de cumparatori - utilizatori; . conditioneaza activitatea utilizatorilor, influentand ritmicitatea si calitatea productiei lor si realizarea programelor de productie, comercializare, preturile de vanzare a bunurilor respective. Oferta de marfuri mai poate fi structurata si pe grupe de produse, dupa modul cum se inrudesc prin destinatia lor comuna, prin caracteristicile esentiale similare privitoare la materiile prime folosite pentru obtinerea lor si tehnologia de fabricatie. Astfel, in industria firelor, textilelor si confectiilor, deosebim : a) oferta de fire : din bumbac si tip bumbac, lana si tip lana, din in, canepa si mixte ; b) oferta de tesaturi: din bumbac si tip bumbac, lana si tip lana, matase si tip matase, din in, canepa si mixte ; c) oferta de textile netesute ; d) oferta de tricotaje: din bumbac si tip bumbac, din lana si tip lana, din matase si tip matase; e) oferta de ciorapi; f) oferta de confectii: confectii textile, confectii din piele si blana.In economia de piata oferta se formeaza pe baza deciziilor agentilor economici, care urmaresc cunoasterea si satisfacerea cat mai buna a cererii de consum. Pentru aceasta, agentii economici trebuie sa-si insuseasca si sa aplice tehnicile de marketing, care, dupa A. Frey67, inseamna o recunoastere formala a faptului ca firma exista pentru a satisface neile pietei, din aceasta rezultand profitul sau. in consecinta, firma trebuie sa dimensioneze lumul si structura ofertei, in raport cu neile si cerintele pietei, ale consumatorilor si/sau utilizatorului sau. Din perspectiva relatiei producator-consumator, interes prezinta si calitatea produselor si serviciilor; asigurand calitate, producatorul da incredere beneficiarului ca produsele sau serviciile respective sunt conform asteptarilor si, ca atare, demonstreaza capacitatea sa de a le realiza sau presta atata timp cat este neie de ele.In acelasi timp, calitatea ofertei reprezinta si factorul decisiv al succesului in lupta pentru eficienta si competitivitate ; o strategie ofensiva pentru calitate, prin asimilarea inovatiilor de produs, poate declansa un impact puternic asupra consumatorului. De altfel, pe producator trebuie sa-l caracterizeze o tendinta evidenta de adaptare permanenta la miscarea cererii de consum si, chiar mai mult decat atat, saproduca marfuri declansatoare de cerere, deoarece, asa cum remarca J.K. Galbraith, "scopul vadit al producatorului este de a scoate din uz produsul anterior si de a crea cererea pentru produsul nou"68.Intre produsele care alcatuiesc oferta de marfuri pot exista diferite relatii, in functie de modul cum acestea (produsele) participa la satisfacerea neilor de consum, astfel: . relatii de indiferenta, caracteristice produselor ce sunt destinate a acoperi nei diferite; . relatii de asociere, intalnite la produsele care intra impreuna in consum, formand un ansamblu organic in satisfacerea unor nei; . relatii de substituire si concurenta, care se refera la produsele sau articolele diferite ca substanta sau infatisare, dar destinate satisfacerii acelorasi nei. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
