 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing modern
» Oferta de marfuri
|
|
Interactiunea ofertei cu cererea. echilibrul pietei |
|
| Intre generarea de trebuinte, pe de o parte, si satisfacerea lor, pe de alta parte, se interpun productia, distributia, piata si circulatia, cu numeroasele lor mecanisme, care, de multe ori, produc discrepante si distorsiuni grave in sistemul trebuintelor, in elutia lor, in masura si modalitatile lor de satisfacere. Ca urmare, problematica raportului cerere - oferta, a echilibrului pietei capata un interes deosebit in cercetarea de marketing, cu atat mai mult cu cat amintitul raport constituie o sursa utila de informatii despre situatia pietei si a fiecarui segment al acesteia, in diferite etape ale elutiei ei. Oferta si cererea interactioneaza in determinarea pretului, la care vanzatorii sunt dispusi sa-si ofere acea cantitate de bunuri pe care cumparatorii o doresc si pot sa o cumpere. Ele se gasesc in relatii de cauzalitate reciproca, una reprezentand, in raport cu cealalta, deopotriva, cauza si efect. Astfel, oferta actioneaza De aici nu trebuie desprinsa concluzia ca oferta are permanent rolul de factor formativ al cererii in sens pozitiv ; in unele cazuri, ea (oferta) poate genera si influente negative, concretizate in presiuni asupra cererii. De pilda, o oferta limitata la un anumit produs are drept urmare satisfacerea incompleta a cererii sau deplasarea temporara a ei catre alte produse destinate satisfacerii acelorasi nei. Rolul ofertei asupra cererii nu exclude, insa si actiunea inversa: a cererii asupra ofertei. De altfel, oferta creeaza cerere numai in masura in care produsele ce o compun corespund neii reale a consumatorului. Din perspectiva raportului oferta - cerere, pietei ii este caracteristica tendinta de echilibrare a celor doua categorii economice. Daca echilibrarea apare ca o tendinta generala, situatiile concrete in care se manifesta oferta si cererea la piata, intr-o perioada sau alta, pot fi insa diferite. Delimitam trei asemenea situatii, in care raporturile dintre oferta si cerere au caracteristici diferite: a) Penuria, caz in care, dimensional, oferta este mai mica decat cererea, este inferioara neilor de consum. Cand neconcordanta dintre oferta si cerere este mare, statul trebuie sa intervina cu masuri de rationalizare a consumului si distributiei produselor de prima necesitate. Analizand, din aceasta perspectiva, raportul oferta - cerere, rolul determinant revine ofertei; producatorul este cel care domina piata, iar cererea devine dependenta de oferta, restrangandu-se la dimensiunile acesteia si modificandu-si structura in functie de marfurile existente pe piata. In aceste conditii, specialistii in marketing trebuie sa apeleze la solutii care sa relaxeze dependenta cererii de oferta, sa o faca suporila. b) Cresterea productiei, determinata de solicitarile mari ale pietei si de nivelul ridicat al preturilor, apropie treptat si vizibil oferta de cerere ; rand pe rand, neile de consum -pentru inceput cele presante (hrana, imbracaminte s.a.), apoi si celelalte - gasesc pe piata un corespondent in masa si structura ofertei. Se creeaza, astfel, un echilibru in raportul dintre oferta si cerere. Piata este in echilibru cand cantitatea oferita este egala cu cantitatea ceruta. Echilibrul pietei are insa un caracter temporar, mentinandu-se atata timp cat conditiile productiei nu se modifica, iar nivelul costului ramane constant. Asadar, relatiile cerere - oferta - pret trebuie studiate atat din perspectiva pretului -cauza, privind modificarile ce au loc in elutia cererii si/sau a ofertei, cat si din cea a pretului - efect asupra amintitelor modificari. Si oricare ar fi locul sau in cadrul acestor relatii, concluzia ce se desprinde este ca pretul reprezinta o rezultanta a comportamentului economic, deopotriva al purtatorilor cererii si ofertei. Starea de echilibru a pietei obliga ofertantii (producatori sau distribuitori) sa manifeste preocupari pentru varietatea sortimentala, pentru calitatea produselor si, nu in ultimul rand, pentru servirea consumatorilor. Mai mult, ofertantul trebuie sa sesizeze si sa ia in considerare ansamblul neilor, dorintelor si cerintelor consumatorilor, altfel realizarea produsului cade sub semnul incertitudinii. De aceea, implicarea specialistulu Din perspectiva echilibrului oferta - cerere, se impune ca valoare pentru cercetator pretul de echilibru, care, intr-o anumita piata si la un anumit moment dat, este determinat de punctul de echilibru intre cerere si oferta (asa cum se observa in . 2); la pretul de echilibru, intentia consumatorului-cumparator va coincide cu cea a ofertantilor, iar deciziile cumparatorului si, respectiv, ofertantului, nu r fi influentate - dupa caz - de surplusul de cerere sau oferta. In acelasi timp, pentru cercetator prezinta interes si cunoasterea efectelor de deplasare a curbei ofertei si a curbei cererii, pentru ca, o data cu aceasta, are loc si deplasarea punctului de echilibru si, evident, a pretului de echilibru (un pret de echilibru mai mare in cazul unei oferte mai scazute si mai mic, pentru o cantitate mai mare de produse oferite pietei).In sfarsit, punctul de echilibru si, respectiv, pretul de echilibru reprezinta pentru cercetator o importanta sursa de informatie, cu privire la dimensiunile concurentei, la inclinatia curbei ofertei totale si a curbei ofertei pentru un produs pe o piata data, si o motivatie pentru ofertant in alegerea unei strategii adecvate de marketing : » fie strategia de cantitate, adica silirea de catre fiecare ofertant a unei cantitati optime pentru cerintele pietei, capabila sa aduca profitul dorit; » fie strategia de pret, concretizata in tendinta de reducere a pretului pentru a castiga un segment cat mai mare de cumparatori; » fie strategia de produs, respectiv diferentierea produsului, prin anumite particularitati ale acestuia (marca de fabrica, originalitate de calitate, de model, de culoare etc). prin care ofertantul respectiv isi atrage cumparatorii, impunand un alt pret de echilibru, desigur, care-l avantajeaza. c) Abundenta defineste acea stare a pietei caracterizata prin depasirea cererii de catre oferta. in aceasta situatie, rolul determinant revine cererii; oferta, bogata ca lum si ca structura si capabila sa satisfaca cele mai variate si rafinate gusturi si exigente ale consumatorilor, solicita mijloace adecvate pentru ca vanzarea ei sa devina certitudine. Daca in cazul penuriei, produsele se vindeau singure", in starea de abundenta ele cer eforturi deosebite de marketing. Ca urmare, pentru cercetatorul de marketing devin obligatorii: studiul atent si riguros al cererii consumatorilor; fundamentarea unei campanii promotionale deosebit de eficiente; accelerarea ritmului de innoire a structurii sortimentale; procarea, din partea producatorului (daca se impune), a uzurii morale, pentru a spori vanzarile; acordarea de facilitati (vanzari cu plata in rate. reduceri sezoniere de preturi) si largirea gamei de servicii prestate in faarea consumatorului. Cunoasterea raportului oferta - cerere are importanta, pentru specialistul in marketing, din mai multe motive, dintre care trei au valoare maxima, respectiv : a) din perspectiva raportului oferta - cerere, a elutiei acestuia, se poate localiza" comportamentul celor doi parteneri ai pietei - ofertantul si consumatorul - si se pot adopta decizii adecvate de orientare a pietei spre starea de echilibru; b) raportul oferta - cerere ; elutia lui permite intelegerea mecanismului deformare a pretului de echilibru si a impactului acestuia asupra comportamentului partenerilor pietei ; c) fundamentarea unei oferte care, dimensional, structural si calitativ sa se alinieze la cererea consumatorului, inlaturand tendintele unor ofertanti de a spori productia nu acolo unde interesele lor o dicteaza, ci acolo unde neile consumatorilor sunt evidente si, respectiv, acolo unde capacitatea de manevrare a comportamentului consumatorului este mare, facand, astfel, ca echilibrul final sa corespunda si neilor lor (ofertantilor). |
|
|
Politica de confidentialitate
|
