StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


DEVII LIDER de succes in fiecare zi
marketing MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » marketing » targuri si expozitii » Targurile, expozitiile si manifestarile conexe

Scurta prezentare. istoric



Definitie, Istoric.
Dictionarul economic si de comert al profesorului britanic J. L. Hanson reda urmatoarele definitii ale targului si expozitiei:
Targul
Targul este o piata, de regula de dimensiuni mai mari, care se organizeaza la intervale de timp mai lungi decat pietele obisnuite. in Anglia, in Evul Mediu, cand calatoriile si deplasarile erau foarte dificile si costisitoare pentru anumite paturi ale populatiei, targurile se tineau anual in orasele mai importante, de regula cu ocazia sarbatorilor locale. in acea perioada, targurile constituiau singura modalitate care asigura cumpararea de catre consumatori sau utilizatori, a unor marfuri produse la distante mari. Mentionam ca, aproximativ in aceeasi perioada, se organizau targuri in principalele orase de pe actualele teritorii ale Germaniei, Italiei de Nord etc.
Expozitia
Expozi


tia este o prezentare, expunere de marfuri in scopul promovarii comertului. Initial, angrosistii expuneau produse pentru de-tailisti. in mod ocazional, se organizau si se mai organizeaza expozitii nationale sau internationale de amploare, fara a se asigura o anumita frecventa, la care tarile participante isi expuneau sau isi expun principalele produse si sercii.
Expozitii internationale de amploare au avut loc, spre exemplu, la Wembley, Londra in 1924 - 1925, la Bruxelles in 1961, la New York in 1964, la Sella in 1992 si la Taejoon in Republica Coreea in 1993. In ultima perioada se apreciaza ca, desi participarea la asemenea expozitii contribuie la crearea unei imagini asupra potentialului tarilor participante, eficienta in ul afacerilor este mult mai scazuta decat in cazul altor tipuri de manifestari expozitionale.
In cazul tarii noastre, literatura de specialitate consemneaza prima expozitie nationala de produse agricole si industriale organizata la Bucuresti, la 20 mai 1865, din initiativa cunoscutilor oameni de stiinta Ion Ionescu de la Brad si Petre S. Aurelian. Aceasta prima expozitie nationala a continuat traditia organizarii anuale a zeci si poate sute de targuri, iarmarocuri in toate zonele tarii, unde vanzatorii si cumparatorii se intalneau pentru satisfacerea trebuintelor, cel mai adesea, prin troc, schimb in natura de marfuri, produse si unelte, lasand urme deosebite in mentalitatile oamenilor si autoritatilor, cu care ocazii se infiripau primele semne ale dialogului expozitional si comercial de mai tarziu, Aceasta actitate a continuat cu o preocupare mai mult sau mai putin constanta din partea autoritatilor si cercurilor de afaceri pentru inorarea comertului prin intermediul targurilor. Astfel, in 1888 a aparut "Expozantul", ziar saptamanal care se adresa cu precadere participantilor la targuri si expozitii. Apoi, in 1906, a aparui primul numar al ziarului "Adeverul de la Expozitie" -"singurul ziar recunoscut la Comisariatul Expozitiunei". Ziarul a aparut cu ocazia deschiderii primului targ cu caracter national, "Luna Bucurescilor", organizat undeva in vecinatatea actualei piete BucurObor din Capitala. In anul 1936 are loc o expozitie jubiliara a acestuia, prima cu participare internationala (au mai participat Jugoslaa si Cehoslovacia, care incheiasera impreuna cu Romania tratatul "Micii intelegeri"). Programul expozitiei, care poate fi considerat ca punct de pornire in organizarea de targuri internationale in tara noastra, a contribuit astfel la "ridicarea Lunii Bucurestilor la nivelul sezoanelor jubiliare ale marilor centre din apusul Europei". O inorare a actitatii de targuri si expozitii internationale si participarii Romaniei la targurile internationale din strainatate se inregistreaza dupa anii 1950 - 1952. Odata cu inceputul tranzitiei Romaniei spre o economie de piata in 1990, are loc, practic, un avant al preocuparii pentru actitatea expozitionala, atat in ul targurilor si expozitiilor interne si internationale, cat si in ul aparitiei rapide a noi organizatori de targuri si expozitii. Se poate afirma ca, in prezent, tara noastra s-a inscris decisiv in circuitul mondial al industriei targurilor si expozitiilor.
Inceputul sprijinirii si coordonarii actitatii de targuri si expozitii
Sporirea eficientei in comercial precum si organizarea targurilor si expozitiilor pe criterii practice si stiintifice au inregistrat o evolutie pozitiva si accelerata, in special dupa anul 1925. In acel an, un numar de organizatori de targuri cu traditie istorica indelungata din Bordeaux, Bruxelles, Budapesta, Koln, Frankfurt, Leipzig, Liubliana, Lyon, Milano, Padova, Paris, Utrecht, Valencia, Viena, Zagreb etc. au format Uniunea Targurilor Internationale (U.F.I.). Scopul principal al uniunii a fost cooperarea in vederea asigurarii unor centre de convergenta si raspandire pentru dezvoltarea rapida a rolului economic si comercial al targurilor internationale.
Pana in acel an, marea majoritate a targurilor aveau caracter general, cuprinzand in tematica lor un numar mare de domenii economice si aveau ca prioritate promovarea vanzarilor bunurilor de consum.


Cresterea ponderii expozitiilor specializate
Dupa anii 1960, au fost stimulate si acceptate ca membre ale U.F.I. expozitii specializate pe anumite domenii de actitate, care au dovedit o eficienta economica mult mai ridicata decat targurile generale. Domeniile sunt din cele mai diverse, fiind, in general, selectate in functie de cererea pe piata si modificarile acesteia. Tematicile cuprind, spre exemplu: electronica, telecomunicatiile, mobila, industria hoteliera, industria alimentara, agricultura etc.


Definitia targurilor si expozitiilor
Pornind de la necesitatea utilizarii unor instrumente moderne si eficiente de comunicare, schimb de informatii si marketing, cu cheltuieli financiare cat mai reduse si pe


perioade cat mai scurte, se poate incerca urmatoarea definitie adaptata la conditiile actuale: targurile si expozitiile sunt manifestari cu o accentuata functiune de piata, plasarea acestora in timp si spatiu fiind la latitudinea si in functie de interesul organizatorilor. In ul ofertei, acestea permit furnizorilor sa-si prezinte, atat produsele si serciile, cat si sa ofere informatii utile in legatura cu actitatea lor si caracteristicile produselor si serciilor oferite precum si sa comunice, sa sileasca contacte cu potentialii cumparatori. De asemenea, prin intermediul zitatorilor, este facilitata comunicarea nemijlocita cu potentialii cumparatori si utilizatori. Targurile si expozitiile sunt o parte integranta a instrumentelor de marketing pentru produsele si serciile oferite de companii si alte entitati economice. Ele sunt considerate ca fiind un mediu deosebit de eficient de transfer al culturii, identitatii, structurii unei companii spre potentialii beneficiari, cumparatori, utilizatori. Nici un alt mediu nu poate edentia simultan atatea fatete ale identitatii si actitatii unei companii ca un stand bine conceput si proiectat la un targ. Cea mai eficienta cale de transmitere a informatiilor si comunicatiilor de specialitate intre profesionisti isi afla locul cel mai potrit in participarea la un targ sau la o expozitie.


Manifestari cu ocazia targurilor si expozitiilor
Alaturi, simultan sau cu ocazia targurilor si expozitiilor se utilizeaza, in anumite cazuri cu eficienta crescanda si influenta benefica asupra rezultatelor acestora, o serie de alte instrumente de marketing cum ar fi: misiunile comerciale, deplasarile in strainatate in scop de promovare a vanzarilor, asa-numitele manifestari conexe de sprijin (congrese, conferinte, seminarii, simpozioane, mese rotunde, parade ale modei), corespondenta comerciala insotita de literatura de specialitate, prezentarea de filme si imagini etc. Utilizarea simultana ori separata a acestor instrumente de marketing ramane la latitudinea fiecarei companii.
Manifestari conexe in sprijinul targurilor si expozitiilor
Cu deosebire in ultimii 20 - 25 de ani, au fost initiate pe scara din ce in ce mai larga, manifestari conexe in sprijinul targurilor si expozitiilor. Scopul principal il constituie, in primul rand, contributia la cresterea succesului acestora si, in subsidiar, obtinerea unui profit suplimentar. Principalele categorii ale manifestarilor conexe, a caror prezentare nu este insa exhaustiva, sunt urmatoarele:
a) Congresele, care sunt intruniri nationale sau internationale in cadrul carora se dezbat probleme cu caracter inovator in diverse domenii (stiintific, tehnologic, economic, financiar, al afacerilor, informational etc). Ele sunt organizate pe principalele ramuri de actitate ori domenii de interes comun legate de targul sau expozitia respectiva.
b) Conferintele, care pot fi impartite in mai multe categorii, cum ar fi:
- expuneri pe anumite teme de interes pentru organizatori, proprietari sau detinatori de complexe expozitionale, prestatori de sercii, expozanti si zitatori;
- intruniri ale reprezentantilor anumitor organizatii (asociatii profesionale ale producatorilor si oamenilor de afaceri, camere de comert, organisme de promovare a exporturilor etc), companii producatoare, comerciale, financiare, de consultanta avand ca scop principal dezbaterea unor teme, actitati si aspecte majore, in special, cu caracter inovator si de interes pentru potentialii cumparatori.
c) Seminariile, care sunt intruniri avand ca scop insusirea, fixarea, adancirea cunostintelor de specialitate intr-un anumit domeniu de actitate, despre anumite categorii de produse si sercii sau despre un anumit produs ori serciu.
d) Simpozioanele sunt intruniri in cadrul carora se discuta teme de actualitate dintr-un anumit domeniu de actitate, in baza unor expuneri si cu participarea la dezbateri a intatilor.
e) Conferintele de presa, sunt intruniri intre promotorii unui targ, unei expozitii sau unei anumite categorii de produse si sercii (in cadrul carora se fac expuneri scurte pe o anumita tema de interes si se pun la dispozitie materiale promotionale) si reprezentanti ai mass-media, raspunzandu-se la intrebarile acestora din urma, scopul concret fiind reclama si publicitatea.
Practica demonstreaza ca varietatea si tematica, atent selectate, ale manifestarilor conexe in sprijinul targurilor si expozitiilor sunt mult mai largi si diverse, inovatiile in acest domeniu conducand adeseori la rezultate benefice in ul eficientei, reclamei si promovarii acestora si, mai ales, al satisfacerii cerintelor de comunicare si informatii ale expozantilor si zitatorilor.




Politica de confidentialitate



}); Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre targurile, expozitiile si manifestarile conexe

Management si marketing
Targurile, expozitiile si manifestarile conexe
Targurile si expozitiile, parte componenta a marketingului
Clasificarea targurilor si expozitiilor
Caracteristici si trasaturi ale targurilor si expozitiilor
Infrastructura targului
Cercetari recente privind avantajele targurilor si expozitiilor
Targurile internationale
Norme si regulamente ale targurilor
Relatia intre manifestarile expozitionale si proprietatea intelectuala
Forme de asociere, cooperare si sprijinire
Tendinte de dezvoltare in evolutia targurilor si expozitiilor
Tipurile organizatorilor de targuri
Structura si responsabilitatile organizatorilor de targuri
Necesitatea elaborarii si dezvoltarii unui concept al targului
Sferele activitatii de marketing a organizatorului de targuri
Determinarea factorilor principali si planificarea targului
Stabilirea si dezvoltarea relatiilor cu participantii
Monitorizarea desfasurarii targului si a rezultatelor acestuia
Factorii determinanti ai succesului unui targ
Determinarea profilului vizitatorilor
Alte aspecte ale organizarii targurilor
Obiectivele participarii la targuri si expozitii
Criterii de selectie si decizie privind participarea la targuri
Procedura de organizare a participarii la targuri
Bugetul de cheltuieli al participarii la targ
Selectarea, conceptia, proiectarea si executia standului
Activitatea in cadrul standului
Sprijinirea participarii prin reclama, publicitate, public relations














lupa cautareCAUTA IN SITE